Crima din Orient Express m-a facut sa-mi doresc sa merg cu acest tren

Am tot mers, in ultima vreme, cu trenul. Distantele n-au fost deloc scurte: am mers pana la Oradea, dus-intors, la vagon de dormit chiar; am mers pana la Sfantu Gheorghe si, intors acum 3 zile, am mers pana la Arad. Distante lungi, rabdare de fier cica. Pe bune, multi prieteni de-ai mei spun ca-s masochist, ca a merge cu CFR-ul romanesc e dovada de masochism.

De fapt, evit avionul din fix 2 motive: trebuie sa-mi iau biletul din timp, prea din timp, iar eu sunt o fire indecisa, si in plus am limita la bagaj. Sau trebuie sa platesc prea mult, caci biletele ieftine sunt pentru calatorii de profesie, cei care merg cu un bagaj minim. Eu am un rucsac dedicat doar tehnologiei. Unul deja celebru.

Si, de fapt, o chestie pe care n-o intelege nimeni: imi cam place sa merg cu trenul. Imi displac autocarele, am constatat ca drumul cu acestea nu prea-mi face bine (cu masina nu am nimic, dar autocarul, fie el si microbuz, imi da o stare de rau, ceea ce cumva e absurd, caci in Bucuresti merg des cu autobuzul si troleul si nu am nimic). Ultimul drum, Arad – Timisoara, mi-a confirmat asta. Asa ca trenul ramane solutia comoda, utila si, recunosc, placuta.

Imi place sa merg cu trenul si, recunosc, mi-a placut senzatia de la vagonul de dormit. Nu, nu pot sa dorm, am explicat de ce (faceti click pe linkul din primul paragraf), dar sa stau intins si sa merg din locul X in locul Y mi se pare ceva foarte misto. Relaxant si deloc obositor.

Acum, trebuie sa recunosc ca a noastra companie feroviara, CFR, nu are deloc trenuri confortabile. La clasa I nu e deloc mai mult confort decat la clasa a II-a, iar la vagoanele de dormit difera doar numarul de pasageri din cuseta. Nu e nimic diferit la confort daca ai cuseta single, cuseta dubla, vagon de dormit cu 4 sau cu 6. E acelasi pat, acelasi confort, singura diferenta este cu cati iti vei imparti vagonul.

Exista, e drept, si trenuri private. A aparut acum o companie noua, care asigura transportul pe ruta Bucuresti – Arad (de care am uitat cand am fost la Arad, putea fi o optiune buna), care am inteles ca are un confort sporit. Data viitoare cand voi merge la Arad, si se pare ca vor exista dati viitoare, la ei voi apela.

Cu toate astea, niciun tren nu se compara cu Orient Express-ul. Cu trenul trenurilor, cu mama opulentei. Un tren plin de istorie, un tren unde te simti cu adevarat rege.

M-am nimerit la un moment dat in Gara de Nord cand oprise celebrul tren. Am vrut sa urc in el, dar n-am fost lasat. Nu e voie. Voiam sa-mi indeplinesc macar 10% din visul meu: macar sa urc in celebrul Orient Express.

Dupa ce am vazut filmul Crima din Orient Express, ecranizarea celebrei carti scrise de Agatha Christie, in fapt un remake, caci nu este deloc prima ecranizare, mi-a revenit aceasta dorinta. Despre film voi scrie un articol distinct, despre partea cinematografica, pe Cinemil. Si tot acolo voi scrie si despre noua sala Ultra din Baneasa, relansata, acum cu un proiector nou si cu un sistem foarte misto de vibratie al scaunelor (va explic pe larg acolo).

Problema mea cu acest film, si repet, strict a mea, este ca nu am putut fi atent foarte mult la actiune, la intriga, pentru ca mintea-mi zbura in alta parte. Eu ma gandeam cat de misto ar fi sa fiu eu acolo, in acel tren.

V-am zis asta deseori: eu nu am o imaginatie vizuala atat de bogata. Pot citi sute de pagini, sute de descrieri ale trenului, ca tot nu reusesc sa mi-l imaginez. Impactul, atunci cand IL VAD, este mult mai mare. Fix din acest motiv eu sunt mai usor de impresionat cu un film decat cu o carte.

Iar aici imaginile, accentuate de noua tehnologie video a salii (v-am zis ca o sa va explic, aveti putintica rabdare), m-au cucerit. E drept, eu stiam deznodamantul, citisem mai demult cartea si desi nu-mi mai aminteam toate detaliile, stiam exact cum se termina. Stiam criminalul. Drept urmare, m-am putut concentra pe … tren! Iar imaginatia mea ma ducea cu gandul acolo: cum ar fi sa merg si eu, candva in viata asta, cu acest tren?

Calatoria ar trebui sa fie asa: as merge cu avionul pana la Paris, as (re)vizita Parisul, un oras superb, iar de acolo as lua acest Orient Express pana la Istanbul. Pretul, de 6000 de euro, pare exorbitant. Dar fix din acest motiv calatoria TREBUIE sa fie unica.

Acum, TREBUIE sa va zic si de ce-mi doresc atat de mult sa merg cu acest tren. Motivele sunt 3:

– Viata este formata din experientele UNICE pe care le traiesti. Vizitarea unui loc nou, oras nou ori tara noua, este o experienta misto. In viata trebuie sa calatoresti mult. Sejurul IN Orient Express este, in sine, o experienta. Unii nu-s pasionati de mersul cu trenul, deci nu ar simti-o ca pe o experienta misto. Eu, insa, mi-o doresc.
– As fi curios sa vad cine frecventeaza asa ceva. Ce fel de oameni imi vor fi partenerii de sejur. Bogatani, snobi, copii de bani gata, capete incoronate? Ori poate cocalari, turci, romani ori rusi, care vor sa epateze. Habar n-am. Tocmai d-aia trebuie sa merg.
– Vreau sa am parte de 6 zile de lux. Unii viseaza sa mearga pe yachturi, in croaziere scumpe. Pe mine apa ma sperie, ma deprima, am si un usor rau de mare. Prefer un sejur de lux pe PAMANT. Daca nu stiati, mersul cu trenul, chiar si-n Romania, este cel mai SIGUR. #Paranoia

Si pentru ca tot vine ziua mea, ma gandeam ca daca nu stiti ce cadou sa-mi faceti, caci unii inca nu stiti, un bilet in Orient Express (fie Istanbul – Paris, fie Paris – Istanbul) este un cadou perfect. Ideal. Unul de neuitat. Promit sa va taguiesc in fiecare postare pe care o voi face din acest tren. Ori, daca fac rost de multe milioane de euro, ma gandesc ca ar fi de efect sa-mi serbez ziua de naster in Orient Express. Ma rog, trecem peste faptul ca el ajunge in Romania pe la finalul lui August/inceputul lui septembrie, deci de ziua mea, teoretic, nu circula. Daca voi avea bani, probabil voi putea comanda un Orient Express care sa circule cand vreau eu. PE BANII MEI CIRCULA CAND VREAU EU, DA?

Ma rog, pana fac eu rost de bani ori de un bilet acolo (daca stiti vreun #concurs cu LAIC AND SHARE, avand ca premiu un bilet pe Orient Express, sa ma anuntati), zic sa mergeti sa vedeti filmul Crima din Orient Express. Mai sus este trailerul lui si, de asemenea, review-ul sau, caci deja a fost recenzat (ce cuvant misto!) poza este de la vizionarea lui, iar pronosticul meu este ca indiferent cat apreciati mersul cu trenul si chiar daca nu veti iesi din sala de cinema cu dorinta arzatoare de a merge vreodata cu acest luxos mijloc de transport, filmul sigur o sa va placa. Asta garantez. Bag mana-n foc.

Ah, ca era sa uit: se spune ca in Orient Express tot timpul se intampla lucruri interesante si misterioase. Poate cand voi merge eu am noroc de ceva cu adevarat spectaculos. „Nu zic sa fie crima, dar ceva sa placa la toata lumea” :)) (glumesc) Salutari DE LUX tuturor!

ps: Stiati ca este si un film romanesc numit Orient Express? Abia azi am aflat de el. E regizat de Sergiu Nicolaescu si este din 2004. Mai sus este link-ul lui. Daca aveti rabdare sa-l vedeti.