Cu totii ati auzit de visul american. Unii dintre voi probabil inca il aveti. Stiti voi, taramul fagaduintei, patria democratiei, tara tuturor posibilitatilor.
Cunosc, din pacate, o gramada de oameni dezamagiti profund de America. De Statele Unite ale Americii, de fapt. E drept, cunosc si cativa care au reusit acolo. Cativa care se potrivesc in peisaj.
Nu pot face generalizari legate de ce meserii se potrivesc in SUA si ce nu. Da, daca esti bun si te angajezi la NASA e clar ca o vei duce bine in SUA. Ca-ti va placea viata de acolo. In fond, peste 50% dintre cei care dau la aeronautica viseaza sa ajunga la NASA.
Dar au reusit si economisti, au reusit si juristi, au reusit chiar si oameni fara facultate. Am auzit povesti de succes cu taximetristi in New York, la fel cum am auzit despre oameni foarte capabili, foarte inteligenti, foarte cititi, care au dat-o-n bara.
De fapt, imi permit o generalizare. Imi permit sa spun care a fost problema cu cei care n-au reusit in SUA: este vorba despre IMPACTUL CULTURAL. Unii nu s-au obisnuit cu America nu pentru ca jobul de acolo era mult diferit, ci pentru ca nu s-au putut adapta.
Exista persoane care au plecat la 40 de ani in SUA si s-au adaptat, la fel cum exista persoane de 25 de ani care nu s-au putut adapta. Dar este un lucru stiut: sunt sanse mai mari sa te adaptezi cand esti tanar.
Totodata, cunosc persoane care s-au dus in vizita in SUA, au stat acolo o saptamana (cheltuind o tona de bani), le-a placut enorm (au fost la teatru in SUA, o experienta EXTRAORDINARA, au fost cam peste tot pe unde puteau merge), au strans din nou bani, s-au imprumutat, s-au mutat definitiv in SUA si … nu s-au putut adapta. Caci este o diferenta majora intre a te adapta intr-o tara ca turist si a te adapta intr-o tara muncind si locuind acolo pe termen lung.
Ca sa folosesc un termen informatic: versiunea full este mult diferita de varianta DEMO. Chiar si daca-i BETA, tot diferita e.
Si, credeti-ma, fix pentru asta a fost conceputa chestia aia pe care o cunoastem cu totii sub numele de Work and Travel.
Este jumatate vacanta cu Work and Travel, jumatate … perioada de proba cu Work and Travel. Daca te-ai simtit bine si te-ai potrivit in peisaj in alea 3 luni, sunt sanse mari sa te adaptezi in SUA. Daca acele 3 luni ti s-au parut un calvar, e clar ca nu ai ce cauta in SUA.
Unii nu pot sta departe de casa, altii nu se pot obisnui cu mancarea din SUA (mult prea nesanatoasa), unii nu se pot obisnui cu multietnicitatea, altii nu se pot obisnuit cu ideea de a vorbi in engleza toata ziua. Serios, si aici ma includ si pe mine: daca vad un film de 3 ore fara subtitrare ma doare capul. Il inteleg, dar nu ma simt bine. In largul meu. Nici nu vreau sa-mi imaginez cum ar fi …
Cui as recomanda, deci, experienta Work and Travel? Pai cam tuturor: cei care voiau sa plece se vor convinge daca s-ar putea sau nu adapta acolo, iar cei care nu voiau sa plece au parte de o experienta de viata extrem de interesanta.
Caci acesta este marele avantaj al Work and Travel: experienta DE VIATA! Nimeni nu poate spune ca a fost pierdere de vreme: daca te-ai plictisit macar ai strans bani, daca ai cheltuit mai mult decat ai produs macar te-ai distrat, iar daca nu ai facut niciuna dintre astea, nici n-ai produs, nici nu te-ai distrat, macar ai inteles ca acele lucruri nu-s pentru tine.
Na, unii au lucrat ca vanzatori de inghetata, altii intr-un parc de distractii, altii la diverse hoteluri. Munci pe care, sa ne intelegem, le pot face si la noi. Fiecare are propria experienta vizavi de acele munci ori vizavi de colegii ori colegele de camera.
Caci am auzit de cazuri in care studenti care locuiau cu parintii au experimentat pentru prima oara cum e sa dormi cu altii in camera, cum este sa te autogospodaresti. Exact ce spuneam mai sus: experiente de viata.
Si pentru ca vorbeam despre Visul American, cred ca daca s-ar face o cercetare strict pe cei care au plecat pe Work And Travel, rezultatele ar fi ca mai mult de 2 treimi dintre ei nu ar mai vrea in SUA. Le-a trecut cheful de asa ceva. Ceea ce poate parea paradoxal, surprinzator. Nu si pentru mine.
Drept urmare, daca aveti un copil care are in cap visul american, trimiteti-l in SUA. Fie ii va trece cheful de plecat, fie va iubi acea tara si se va muta acolo. Dar macar o va face in cunostinta de cauza. Si tot e un pas inainte.
Si, atentie: este important ca studentul sa plece cu o agentie serioasa (gen CND Turism, o agentie SPECIALIZATA pe oferte Work and Travel) si nu cu una care ii va tepui. Sa se trezeasca acolo in cine stie ce locatii dubioase de cazare.
Visul american este o provocare de la Super-Blog. Nu am de gand sa plec acolo si nu pentru ca nu as vrea sa vad SUA, dar nu mi-a suras niciodata ideea de a munci chelner, vanzator de inghetata, om de serviciu la hotel ori cine stie ce alta „munca de jos”. Nu dau cu pietre in cei care accepta, ii apreciez, ii invidiez pe alocuri, dar stiu ce e pentru mine si ce nu. Diferenta este ca eu nu am visat niciodata sa ajung in SUA. Dimpotriva. In alte tari da. In multe alte tari. Nu si in SUA.
2 thoughts on “Visul american vs Work & Travel?”