Viata traita in offline

Vedeti voi, dragii mei, tot vad articole motivationale ori citate despre viata traita in offline. Ce bine e sa lasam telefoanele, laptopurile, tabletele si alte minuni ale tehnicii si sa traim viata in offline. Ni se dau tot felul de exemple de imagini cu batrani care prefera sa-si traiasca viata, care nu stau cu nasu in telefon, care stau si privesc pur si simplu.

Totusi, va zic ca tocmai am trait contrariul. Tocmai mi-am dat seama ce greseala mare este viata traita in offline si atat. Sa va dau 3 exemple patite de mine prin Cluj, ca tocmai m-am intors d-acolo:

1. Am stat la Hotel Belvedere, adica sus pe Cetatuia. Sa va arat ce priveliste aveam #LaFereastraMea (zic la misto, campania cu pricina mi s-a parut cel mult inutila).

Acu’, pe bune, ar fi trebuit sa stau doar si sa ma uit la frumusetea asta si sa NU pun mana pe camera sa fac aceasta poza? Am ratat cateva minute, dar am cateva amintiri si mai misto (cam despre asta-i vorba in cazul pozelor, nu?).

2. Am scris destul de putin #peblog din Cluj. In speta de la Comedy Cluj am scris un singur articol (despre Singuratatea unui asasin inainte sa traga). Daca mi-as trai viata exclusiv in offline ar trebui sa scriu despre filme dupa o saptamana minimum (cand revin in capitala), asta daca decid sa scriu (da, stabilisem deja ca bloggerii cinefili smekeri NU scriu despre filme deloc). Daca as face asta ar avea de pierdut toata lumea: organizatorii festivalurilor, pentru ca nu ar avea articolele pe care, altfel, le-ar merita; cititorii, pentru ca o saptamana nu ar avea ce citi (mea culpa: AICI, pe EmilCalinescu.eu, a cam fost pauza, motiv pt care-mi cer scuze), dar si eu, pentru ca as avea si trafic putin, dar as mai si supara niste organizatori care, bineinteles, m-ar taia de pe lista data viitoare. Ah, si mai e si chestia aia: bai, am vazut niste filme atat de misto incat CHIAR VREAU sa scriu despre ele.
In plus, patesti ce patesc eu acum: te aglomerezi cand te intorci din periplu. Si tot tu te vei plange ulterior ca se aglomereaza toate.

3. Sa presupunem ca mergi intr-un loc, gen Cluj, si nu ai chef sa iei ceva care sa aiba net. Tu te lauzi, crezi ca-i ok asa, ca viata traita in offline e cea mai misto si bla-bla-uri de genul. Dar, serios, tu CUM afli cine mai e prin Cluj? Or mai fi persoane cunoscute ori partial cunoscute. De ce sa nu te vezi (si) cu ele?

In plus, timpi de asteptare exista oriunde. Te plimbi cu un autobuz, astepti sa inceapa un film, astepti sa-ti vina mancarea, este o festivitate unde, poate, discursurile ti se pare boring. Serios, e chiar atat de gresit sa NAVIGHEZI (cand aud cuvantul NAVIGAT imi vine-n minte bancul ala cu blonda care varsa apa pe tastatura pentru a NAVIGA pe internet) pe internet? E chiar atat de grav ca ai net si pe telefon, si pe tableta si ca primul lucru pe care-l faci in camera este sa trimiti niste mailuri urgente? Personal, nu mi se pare.

Asadar, trebuie un echilibru: viata traita in offline trebuie, cumva, sa aiba si un corespondent in online (asta daca activitatea ta de zi cu zi are legatura cu online-ul). Extremele, de oricare parte ar fi ele, sunt daunatoare. Apropo, REFUZ sa mai pun o alta poza in articol. Poza de pe Belvedere mi se pare MULT prea misto pentru a mai pune altceva. Salutari ONLINE tuturor!