Superstitie antica: imi merge bine de ziua mea. Trei ani de EmilCalinescU.EU

Introducere. Superstitie antica: imi merge bine de ziua mea.

Stiti deja ca 4 iulie este ziua mea. Anul trecut facusem un bilant. Niste statistici seci, mai mult sau mai putin interesante. Anul acesta, insa, am adoptat alta tactica: am anuntat dinainte 2 evenimente care urmau sa aiba loc de ziua blogului (Spectacol Monoloagele vaginului  + Festivalul I Am the rocker), pe langa ele a mai fost si un eveniment Bergenbier in centrul capitalei (Zilele Prieteniei, unde a cantat formatia EMIL). In rest am zis ca-i inutil sa mai anunt ca va fi ziua blogului printr-un articol distinct. Am asteptat, insa, sa vad ce se intampla. Am zis ca un articol DUPA eveniment, cu CE S-A INTAMPLAT, va fi mult mai interesant pentru cititori. Adica pentru sefii mei 🙂

Si mi-am amintit o chestie. Este vorba de o superstitie antica legata de faptul ca imi merge bine de ziua mea. Am pomenit-o de mai multe ori, aici o explic mai bine. Asadar, se spunea in antichitate (nu stiu exact daca la greci sau la romani; as zice la romani mai degraba, pare mai credibil) ca zeii isi indreapta fata spre sarbatorit de ziua lui. Acesta le dadea ofrande in restul zilelor, urmand ca de ziua lui sa i se indeplineasca dorintele. Avea voie sa isi puna o dorinta pentru el (una singura) si alte cateva pentru ceilalti. Cate anume pentru ceilalti? Apai nu se stia, era vorba de cat de cuminte a fost. Daca era preferatul zeilor indeplinea dorintele a zece persoane. Daca fusese rau, nu i se indeplinea niciuna. Cert este ca dupa ce te duceai la sarbatorit cu un dar, acesta iti dadea sa bei vin (licoarea zeilor) dintr-o cupa, chestia asta numindu-se CINSTEA. Sarbatoritul nu pastra toate darurile, pe unele dintre ele le dadea zeilor. De atunci se spune ca sarbatoritii primesc cadouri si in contul cadourilor dau de baut (p-atunci vin).

Am aflat superstitia asta acum vreo 5 ani. De atunci, insa, imi merge foarte bine de ziua mea. Vorbesc serios: castig pariuri, aflu vesti bune, primesc bani, primesc cadouri (unele neasteptate). Cea mai interesanta faza a fost acum 3 ani, atunci cand am vrut sa fac un pariu, eram convins ca-l voi castiga, dar m-am razgandit in ultima clipa. Apoi am constatat ca de fapt l-as fi pierdut. Si chestia asta am interpretat-o ulterior tot ca un efect al faptului ca de ziua mea nu pierd pariuri: cineva ori ceva m-a impiedicat sa fac acel pariu.

4 iulie 2015

Sa va zic, acum, de ziua de 4 iulie 2015. Trei ani de EmilCalinescU.EU. Trei ani de profesionism. Trei ani de cand am facut pasul cel mare, pe care il regret intr-un singur sens: trebuia sa-l fac MULT mai inainte.

Asadar, va zic despre ziua de vineri. Vineri seara am fost la doua spectacole de teatru, ambele la Godot: de la 7 seara a fost Doi si un Tulnik, iar de la 10 seara a fost Dragostea dureaza 3 ani. Cu vreo 2 ore inainte sa plec de acasa imi dau, insa, seama de un lucru: spectacolul de la 10 urma sa se termina dupa 12, deci urma sa intru in data de 4 iulie vizionand spectacolul … Dragostea dureaza 3 ani. Ce inseamna asta? Ca trebuie sa-mi sterg blogul? Ca-n bancul celebru: ce fac, il spal (rebranduiesc) sau fac altul? O amica mi-a rezolvat partial dilema: blogul tau e plin de ura, nu are dragoste in el, iar ura e vesnica. Asa sa fie?

Seara a fost absolut superba, doua spectacole EXTREM DE MISTO, in care actorii au fost intr-o forma de zile mari. E drept, la intoarcere ploua cu galeata, dar ploaia inseamna belsug, deci de ce m-ar deranja?

Ziua de 4 iulie urma s-o incep cu o evadare de la Exitus. Ma rog, a inceput la 12, dar ziua incepe la mine cu intarziere. Fara sa intru in detalii despre camerele lor, ca voi scrie articol distinct, zic doar atat: la a doua camera, Upside Down, am avut RECORD. Echipa mea, Internet Explorers, a evadat in 46 de minute. Nu stiu cum sa va spun, dar e PRIMA camera din care evadez cu cel mai bun timp. De fiecare data evadam, dar aflam ca cel putin o alta echipa a fost mai rapida decat noi. Aceasta PRIMA oara s-a intamplat pe 4 iulie, atunci cand s-au implinit trei ani de EmilCalinescu.eu. Coincidenta?

Povestea tortului. Trei ani de EmiCalinescu.EU.

Acum sa trecem la partea finala a zilei. Incep cu sfarsitul si va arat urmatoarea poza.

Acum urmeaza explicatiile. Cum ar zice Leana, Iegzista o explicatie. Asadar, va ziceam de spectacolul de teatru Monoloagele vaginului, care urma sa se joace in restaurantul cu specific dacic La Bordei (situat fix langa Afi Cotroceni, langa intrarea IMAX). Initial nu-mi rezervasem loc, stiam ca vazusem spectacolul si asteptam, stiind ca-i sambata seara, alte oferte. Sambata se intampla multe, de multe ori e frustrant sa tot refuzi oferte pentru ca tu ti-ai fixat ceva cu 3 saptamani inainte.

Aflu de I am the rocker, zic c-ar trebui sa ajung acolo. Aflu de cativa prieteni care urmau sa treaca pe la Romexpo, zic ca e o solutie buna. Cand aflu, insa, de modificarea radicala care a avut loc (si de locatie si de program) zic pas. Si pentru ca toate lucrurile se intampla pe lumea asta cu un scop, succesiunea a fost urmatoarea: intai aflu de modificarile de la festival, apoi sunt intrebat de organizatori daca nu cumva vreau sa vin la spectacol, iar apoi aflu ca o bloggerita, pe care o cunosteam din online, dar pe care n-o cunoscusem NICIODATA live, se intorcea in Bucuresti. Sa cred in coincidente?

Hai c-o iau usor. Dupa ce aflasem ca nu mai merg la I am the rocker, constat ca sambata seara urma s-o am libera. Nu e deloc bine, asa ca incercam sa gasesc variante. Fara sa fac nimic, ma apeleaza organizatorii si ma intreaba daca nu vreau sa vin. Parca intr-o doara, ei pomenesc ceva si de tort. „Deci cum sarbatorim maine? Pregatim tort?”. La modul sincer, credeam ca e o chestie metaforica (prea multe metafore am in cap) sau macar ca-i gluma. La modul serios, nu stiam ca chiar voi avea tort. Mi-a placut, insa, invitatia, asa ca ma acceptat-o. Ca un facut, imediat vorbesc cu Andreea Mihaila (Dudus, daca o cunoasteti mai bine asa, o CITITOARE fidela a blogurilor mele si o colaboratoare CINEMIL.ro: a scris pana acum despre filmele Haos La Versailles, Intors pe dos si Woman in Black 2). Voiam de mult timp s-o cunosc, iar fidelitatea ei trebuia rasplatita cumva. Momentul ideal? De ziua blogului meu 🙂

Ajung acolo, intram, stam de vorba (am venit cu o ora mai devreme, voiam sa ma bucur si de local, nu doar de spectacol) si vedem spectacolul. Absolut superb. Probabil actrita Diana Giubernea a jucat la 200% din capacitate. Superb. Magnific. Despre el, pe larg, am scris cand l-am vazut In Culise. Ce-am zis atunci ramane valabil, insa acum mi-a placut parca mai mult.

La final, pe la ora 21:50, dam sa plecam. Una dintre organizatoare imi face semn sa raman. Zice pentru a gusta tortul. Am ramas blocat. Desi fusesem avertizat, pentru mine tot era o surpriza. Una placuta, una cu care m-am laudat 🙂 Am tort cu blogul meu pe el, motiv pentru care multumesc organizatorilor.

Concluzii

Si uite asa constat ca si ziua blogului meu este o zi extrem de misto pentru mine. Tineti minte de la mine: superstitie antica: imi merge bine de ziua mea. Valabil se ziua in care se implinesc trei ani de EmilCalinescu.EU. Si, acum, la modul cel mai serios, daca ti-a placut acest articol, ii poti da like, share, retweet, poti comenta la el sau il poti da, pe private, prietenilor. Este un cadou GRATUIT pe care-l poti face acestui blog. A trecut ziua lui, dar cadouri inca poti face 🙂 Salutari BLOGOSFERICE tuturor si promit sa raman si de acum inainte acelasi EmilCalinescu. PUNCT EU 🙂