Va spuneam mai demult ca ar fi foarte misto un stand-up cu bloggeri. Acel demult a fost imediat dupa deschiderea RSS Pub. Nu mi-am dat seama atunci ce impact a avut articolul. Am asteptat cateva zile si niciun semn. Am mai fost prin RSS, am discutat si cu Victor si cu altii de p-acolo insa nimeni nu zicea nimic. Nici ca o pun in practica, nici macar ca e o propunere tembela. Nimic.
Pana cand, intr-o zi cu soare, aflu de la Victor ca s-a dat drumul la asa ceva. Iar prima editie urma sa aiba loc pe data de 1 iunie. Adica saptamana trecuta. Lucru care s-a si intamplat. Primul inscris am fost bineinteles eu.
Cum a fost acolo pe scena? Pai sa vedem (pe scurt de tot):
1. Incep cu sfarsitul: am iesit pe 2. In teorie e ok, locul 2 nu e deloc rusinos. Partea nasoala insa: am fost doar 2 concurenti. Asta e 🙂
2. Degeaba zicem ca e usor: nu e deloc. Tind sa cred ca e mai usor la karaoke. La karaoke e destul de simplu: daca ai talent trebuie doar sa urmaresti versurile de pe ecran si gata. Daca uiti ceva iti reaminteste ecranul. La Stand-up e nasol: daca ai uitat ceva trebuie sa improvizezi, sa zici altceva, iar gluma noua s-ar putea sa fie mai proasta ca cea pe care o pregatisei.
3. E destul de nasol sa nu-ti cunosti publicul. Erau in sala multi bloggeri, da pe multi nu-i stiam. Nu stiam ce le place si ce nu; nu stiam cat simt al umorului au.
4. Si cel mai important: de multe ori umorul consta in a avea replica la orice. Mie in general imi vin multe replici („heitaresti”) la vorbele altora. Cand insa trebuie sa-mi construiesc un discurs de la cap la coada e mai greu. Mult mai greu. Cum s-ar zice eu am umor de masa (in cel mai propriu inteles al cuvantului), cand e sa vorbesc pe scena, in fata multor oameni, e mai greu.
5. Si, cel mai important: am tendinta de a spune multe „inside jokes”. Eu le stiu, le mai stiu alti 4-5 persoane, dar nu le stie toata sala. Din acest motiv trebuie sa gasesc niste glume „universale”.
6. Legat de aceste glume, sa va zic o faza tare de data trecuta: urcase pe scena un tip de la trupa Jokers, Catalin Iliescu. La un moment dat facuse 2 glume la care eu, Serban si Irina radeam cel mai zgomotos. De ce? Pentru noi anumite nume aveau alta insemnatate. Noi ne gandeam la cu totul altceva (nu dau acele nume, cei 2 stiu la ce ma refer).
Momentan va las cu prestatia mea de sambata trecuta (1 iunie):
Mai am 3 precizari (scurte):
1. Nu-mi dau seama de ce calitatea filmarii este atat de slaba. Camera este buna, probabil nu a fost setata ca lumea. Sau poate pentru ca Serban (el m-a filmat) a stat langa boxa. Habar n-am. Imi cer scuze pentru calitatea foarte slaba.
2. Nu am filmat si celalalt concurent insa probabil merita sa castige. Nu-mi dau seama, nu-l mai tin minte cu exactitate, dar ca joc scenic a fost peste mine. Nu ma puteam concentra foarte bine la glumele lui, eram prea concentrat si prea ganditor cu privire la prestatia mea ce tocmai avusese loc (eu am fost primul, el a urmat).
3. Astazi prestez iar. De data asta voi avea alt concurent. Sau alti, ca poate vor fi mai multi. Cica s-ar putea sa fie o concurenta, ceea ce face lucrurile cu atat mai interesante. Ma rog, probabil Victor vrea sa-mi puna definitiv eticheta de misogin: voi bate o femeie … din cuvinte 🙂 Si ma voi bucura nespus de aceasta victorie 🙂
Inchei cu o invitatie: hai si voi la stand-up cu bloggeri. Fie ca participant (adica sa urci pe scena), fie in public, sa dai cu pietre, cu oua si cu rosii in mine.
Salutari BLOGOSFERICE tuturor 🙂
ps: O bloggerita (nu dau nume) venise sambata in RSS. Cica sa rada de mine. A plecat inainte sa inceapa show-ul. Fie din cauza glumelor pe care le facusem (si eu dar si Serban) pe seama ei, fie din cauza pretului biletului. Sau poate, cine stie, a dorit doar sa-mi ofere sansa sa-mi fac incalzirea (la glume) pe seama cuiva. Multumesc oricum pentru incurajari si pentru sprijin. Stiu ca tu in sufletul tau te-ai bucura sa castig azi 🙂
E simplu: când pierzi ideea, fă glume cu Oana Roman. 🙂
Astept urmatorul clip dar fa ceva cu sunetul ca imi strici castile.
PS: nu te mai fastacii atat 😛