Spune-mi unde bucataresti ca sa-ti spun cum gatesti. Bucataria ideala este bucataria personalizata.

Spune-mi unde bucataresti ca sa-ti spun cum gatesti ar putea fi considerat un proverb cunoscut doar de bucatari. Pentru bucatari, pentru master-chef-ii autentici, este o axioma. Varianta pe scurt este cea din titlu: bucataria ideala este bucataria personalizata. Sa va explic 3 situatii, 3 exemple. Nu dau nume, ca nici nu le stiu.

Un bucatar, un chef in devenire, spunea ca el judeca talentul bucataresc al cuiva dupa cum arata bucataria. El pur si simplu intra in bucatarie si spunea cat de des se gateste acolo. Putea spune si CE se gateste acolo, cat de traditionale sau moderne sunt mancarurile, carei bucatarii apartin ele. Cu cat deschidea mai multe dulapuri, cu atat putea spune mai in detaliu aceste lucruri. Daca era sa intrebe ceva, intreba un singur lucru: bucataria a fost amenajata de tine (de voi, de dumneavoastra) sau a fost preluata de la fostul proprietar? In cazul in care era adevarata a doua varianta, acel chef nici nu mai statea de vorba cu persoana in cauza (ori, ma rog, nu mai statea de vorba pe aceasta tema): il cataloga din start bucatar fara personalitate. Bucataria personalizata este o dovada ca discutam despre un bucatar cu personalitate. Un chef ori macar un chef wannabe.

Un alt chef, hai sa-i spunem domnul X, spusese la un moment dat dupa ce criterii isi angaja el ajutoarele: le punea intrebari legate de amenajarea bucatariei. Si, la fel ca precedentul, avea oroare de cei fara personalitate. Domnul X era un chef cu 2 stele Michelin, la care veneau bucatari destul de celebri. Era o onoare pentru oricine sa-i fie ajutor. Cica venise la un moment dat un tip care se lauda ca fusese chef la 20 de restaurante. El sustinea ca se plictisea de loc, de peisaj, si simtea nevoia unei schimbari. Domnul X l-a intrebat de fiecare data cum decurgea schimbarea, cum prelua noul local, noua bucatarie. A fost tare dezamagit sa auda ca acel chef lasa bucataria asa cum era, nu intervenea cu nimic, nu schimba nicio virgula (metaforic vorbind). De angajat bineinteles ca nu l-a angajat. A refuzat s-o faca, spunand ca la el nu au ce cauta chefi fara personalitate. L-a angajat, insa, pe un domn Y, care a inceput sa-i dea sfaturi cu privire la amenajarea bucatariei. Unele sfaturi erau de bun simt si logice, de exemplu domnul Y era mai scund, drept urmare avea nevoie ca dulapurile sa fie o idee mai jos. Lucru care nu s-a intamplat, caci el nu era cheful sef (daca intelegeti ce vreau sa spun), insa alte idei inovative au fost puse in aplicare. Domnului X i-a placut cum gandeste domnul Y, i-a placut personalitatea lui.

Cu totii, insa, sunt de acord asupra unui lucru: bucataria open-space este pentru cei care nu au chef sa gateasca. Este pentru cei care vor sa se laude cu bucataria lor, care o tin de bibelou. Pentru cei care folosesc bucataria strict pentru a face un ceai, o cafea si maxim o omleta. O bucatarie personalizata este, inainte de toate, o bucatarie bine delimitata. Cei care tin la acest loc o considera un sanctuar, un loc in care nu are acces oricine si care nu trebuie confundat sub nicio forma cu alte incaperi ale casei.

Si tot ca aspect asupra carora majoritatea bucatarilor, cu cei 3 de mai sus in frunte, cad de acord: televizorul nu are ce cauta in bucatarie. Chiar daca acel televizor este setat doar pe programe de gatit, tot nu are ce cauta in bucatarie. In plus, televizorul este acum oricum un obiect invechit, daca vrei neaparat sa vezi ceva legat de bucatareala, exista laptopuri, tablete si telefoane care te pot ajuta.

Acum, sa va explic IN MARE cum ar arata bucataria personalizata de mine, daca as avea bani infiniti si un spatiu generos. O bucatarie gandita, conceputa, de mine cap-coada.

Intai si intai, bucataria ideala este, din punctul meu de vedere, o bucatarie situata intr-o casa cu curte, nu una de apartament. Oricat de performante ar fi hotele (o hota Franke, de pilda, chiar si una mare, de tavan, profesionala), tot nu pot compensa aerisirea naturala a bucatariei. O bucatarie luminata si aerisita in mod natural este, dupa mine, preferabila unei bucatarii situate la cine stie ce etaj, unde totul este artificial. Sa nu mai zic de partea cu gratarul: cel mai bun gratar este cel facut afara. Drept urmare, oricat de performanta ar fi bucataria, daca nu poti face in ea chestiile banale, traditionale, cum trebuie, parca o ai degeaba.

In al doilea rand, bucataria trebuie sa fie cat mai departe de toaleta. Nu radeti, e o chestie foarte importanta, fundamentala. Am vazut multe case si apartamente unde cele 2 sunt lipite, in unele cazuri niste inteligenti chiar au facut usa intre ele. Cica este practic, caci faci tevi comune de apa. Problema e cu mirosurile, un chef adevarat nu ar vrea sa gateasca intr-o bucatarie unde vine miros de la baie. Chiar nu.

In al treilea rand, trebuie sa va spun ce exclud din bucatarie. V-am zis deja de televizor, sunt de acord ca nu are ce cauta. Exclud si telefonul fix (ma rog, eu in general nu-i mai vad utilitatea intr-o casa), in multe bucatarii ale anilor 90 el a fost introdus. Din pacate, in cateva a si ramas. In al treilea rand, exclud din start posibilitatea de a avea masina de spalat RUFE in bucatarie. Unii o pun din lipsa de spatiu, considerand ca altfel ar ocupa locul prin camere, baie ori holuri. Din punctul MEU de vedere, cei care pun masina de spalat RUFE in bucatarie nu pretuiesc indeajuns de mult bucataria. O vad doar ca pe o incapere unde pui chestii utile in casa.

Acum trebuie sa va zic ce vreau sa pun. Cum s-ar zice la fotbal, in ordinea numerelor de pe tricou:

• Plita + cuptor cu inductie. O plita Franke imi face cu ochiul. Cuptorul, cel mai probabil, ar trebui sa fie de aceeasi marca. Ideea e ca vreau sa fie musai cu timer, sa pot lasa linistit mancarea pe foc si sa ma duc in camera sa scriu articole pretioase pentru bunastarea mea. Era sa zic a familiei, dar nu-mi doresc una prea curand.
• In privinta chiuvetei si a bateriei nu sunt atat de pretentios. Ele trebuie doar sa se potriveasca in peisaj. Cu masca sub chiuveta, bineinteles, caci imi displace sa vad un cos de gunoi intr-o bucatarie. El trebuie sa fie mascat, sa nu se vada decat atunci cand e nevoie de el.
• Cuptor cu microunde. Nu sunt eu chef, dar de niste popcorn nesanatos tot am pofta din cand in cand. In plus, asa cum zicea un alt chef, cand iti utilezi bucataria nu trebuie sa te gandesti musai CAND si LA CE iti va folosi fiecare chestie. Pur si simplu o bucatarie completa este una care are SI cuptor cu microunde. Simplu.
• Dulapuri suspendate, dar nu pana-n tavan. Caci am uitat sa va spun: urasc incaperile joase, cele in care simt ca-mi pica tavanu-n cap. Ori cele in care risc sa dau cu capul de prag ori de lustra. Eu am 1.93 metri, drept urmare vreau sa fie cel putin inca un metru intre mine si tavan. Ideal ar fi o incapere, deci si o bucatarie, de 3.5 metri. Serios vorbesc.
• Am exclus multe, dar nu voi exclude niciodata aerul conditionat. Si nu, nu are legatura cu bucataria aerisita: uneori vara pur si simplu nu poti gati fara aer conditionat. Iar eu sunt o persoana extrem de calduroasa.
• Vreau o bucatarie cu multe ferestre. Daca se poate, un perete acoperit de ferestre. Cumva, sa se vada din curte in bucatarie si invers.

• Nu intru in detalii in ceea ce priveste ustensilele: tacamurile, cutitele, oalele, tigaile si alte scule utile pentru gatit. Premisa de la care plec este cea expusa mai sus: vreau o bucatarie COMPLETA.
• Nu exclud chestiile traditionale, taranesti. Drept urmare, vreau si niste strachini (noroc ca scriu fara diacritice, caci pe bune nu stiu forma corecta a cuvantului, intelegeti voi la ce ma refer) si niste oale de pamant. As fi zis si cuptor cu lemne, dar e dificil de incorporat intr-o bucatarie. Desi la cat imi place pizza …
• Nu v-am zis de frigider. Asadar, imi doresc doua frigidere: un frigider normal si o combina frigorifica. Eventual, ca bonus, si un congelator din ala mare afara. Frigiderul trebuie sa aiba musai dozator de gheata si de apa. Sa torn pur si simplu apa plata undeva in rezervor si sa ma servesc cu gheata si apa plata rece oricand doresc.
• Am uitat sa va zic partea legata de pereti: EXCLUS pereti albi. Nu stiu daca as pune fainta pana la jumatatea peretului, unii sunt inca traditionalisti si deopotriva practici, considerand ca acea faianta se spala mai usor, insa stiu sigur ca nu vreau alb in bucatarie. Alb e culoare de spital si de puscarie. Drept urmare, vreau o bucatarie vesela, in nuante odihnitoare si vesele. As fi chiar dispus sa am 4 pereti de 4 culori diferite, eventual culori complementare, care sa se completeze una pe alta. De pilda: un perete galben, unul rosu si intre ei unul portocaliu. Pe partea opusa nu stiu, nu-mi dau seama CE s-ar potrivi. Cert este ca ORICE culoare este preferabila albului. Chiar si NONculoarea neagra. In alta ordine de idei, exista persoane care-ti PICTEAZA peretii. Deci nu as refuza niste pereti albi pictati. Chiar mi-ar surade ideea.

Bucataria personalizata de mine arata dupa cum vedeti mai sus. Este randul vostru sa-mi spuneti cum v-ati personaliza voi bucataria. Ce ati exclude si ce ati include in ea. Si, mai ales, sunteti de acord cu „proverbul” din titlu: Spune-mi unde bucataresti ca sa-ti spun cum gatesti?

Spune-mi unde bucataresti ca sa-ti spun cum gatesti. Bucataria ideala este bucataria personalizata. este prima proba in cadrul competitiei Spring Super-Blog 2020, scrisa pentru sponsorul FRANKE. Toate pozele din acest articol sunt luate de pe pagina oficiala de Facebook a sponsorului.

Comments

comments