Sofia Ungureanu: Sa-l cititi pe Emil, altfel va trimitem la usa casei un buchet luxos de praz verde.

Sofia Ungureanu: Sa-l cititi pe Emil, altfel va trimitem la usa casei un buchet luxos de praz verde.

„Salutari pline de energie pentru tine, Emil, si pentru toti cititorii tai!”

Emil Calinescu: Salutare si bine v-am regasit, dupa o mica pauza, la un nou interviu marca EmilCalinescu.EU. Ca de obicei, imi voi lasa invitata sa se prezinte.

Sofia Ungureanu: Salutari pline de energie pentru tine, Emil, si pentru toti cititorii tai! De vreo cateva luni, scriu pe blogul lui Emil diferite recenzii despre filme, mai mult ca un mic exercitiu de scriere. Mi-a placut mereu sa scriu proze scurte, inca din liceu, insa din lipsa de timp si disciplina am renuntat la acest obicei. De curand, cu ajutorul lui Emil, mi-am propus sa o iau de la capat pe acest drum. Si voi reusi cu siguranta! In restul timpului meu, imi place sa construiesc proiecte de educatie alternativa in ONG-ul pe care l-am fondat si lucrez cu tinerii aflati la inceput de cariera intr-un start-up 100 % romanesc.

Emil Calinescu: Sa incepem cu sfarsitul: spune-ne despre ONG-ul tau. Dar da-ne toate detaliile: cum se numeste, care sunt obiectivele lui, ce proiecte aveti in derulare (si cu cine), cine sunt colegii tai de ONG. Moment publicitar, ca sa zic asa.

Sofia Ungureanu: Ed4Lead am fondat-o in 2012, alaturi de Mirela Mazareanu si Viorica Petrescu. Scopul nostru principal este sa schimbam felul cum tinerii si copiii sunt educati in Romania. Folosim modele si concepte din psihologie si educatie alternativa, le facem cunoscute parintilor si profesorilor prin atragerea elevilor in proiectele noastre. Inceputul nostru a fost ca o joaca printre copii : am facut un proiect impreuna, Vanatoarea Comorilor, prin care am adus aproape 200 de copii in decurs de o saptamana in parcul Carol din Bucuresti, unde i-am invatat cateva lucuri despre istoria romanilor si despre lucrul in echipa, folosind metode de educatie non-formala.
De atunci, proiectele s-au inmultit, recent fiind unul implementat in 300 de scoli din toata tara, alaturi de 650 de profesori: ” Ramas bun NU POT, bun venit VOI REUSI”. Scopul lui este sa schimbam mentalitatile copiilor si ale dascalilor deopotriva, sa-i ajutam sa depaseasca frica de esec pentru a obtine rezultate mai bune la scoala sau in viata.

Emil Calinescu: Care este cea mai mare realizare legata de acest ONG? Ne poti spune un lucru foarte bun obtinut cu acesta, cu care sa te poti mandri?

Sofia Ungureanu: Sunt foarte multe lucruri cu care ma mandresc atunci cand vorbesc despre Ed4Lead: primul ar fi ca am reusit sa-l pun pe picioare alaturi de Mirela, o foarte buna prietena si ca mi-am depasit, cu ajutorul ei, propria frica de esec. Alt lucru cu care ma mandresc ar fi faptul ca anul trecut am obtinut prima noastra sponsorizare iar anul acesta vor urma alte finantari mai mari. Vreau sa transform organizatia intr-o forta de schimbare pentru romani iar pentru aceasta am nevoie de cat mai mult ajutor din partea celor din jur.
Cea mai realizare este cea umana: am strans o echipa de profesionisti, psihologi, voluntari si formatori educationali, am schimbat felul cum gandesc si reactioneaza foarte multi copii la nivel de tara. Avem foarte multe testimoniale in care profesorii ne spun ca elevii sunt mai increzatori in fortele proprii si sunt mai pasionati de ceea ce fac. Iar asta este un sentiment de bucurie si pentru noi!

Emil Calinescu: Unde doresti sa duci acest ONG? Care-s planurile de viitor in ceea ce-l priveste?

Sofia Ungureanu: In primul rand, vreau ca, pentru 2015, Ed4lead sa produca atat de multa valoare incat sa fie auto-sustenabil. Pana acum proiectele au fost organizate si finantate din contributie proprie, prin ajutorul oferit de voluntari sau colaboratori. Cumva, am simtit ca este timpul sa-i construiesc niste aripi mai mari si sa o lansez intr-un zbor mai inalt. Apoi, in putin timp, vreau ca organizatia sa devina un centru de formare pentru toti copiii si tinerii care au potential ridicat; nu ma refer strict la cei supradotati ci la toti cei care dovedesc ca pot invata repede, au o flexibilitate in gandire mai mare si mai multe talente nedescoperite.
Sofia UngureanuVa fi un centru de formare la care parintii pot apela pentru a obtine acea educatie pe care nu o gasesc in prezent in scolile de masa: educatia pentru viata,pentru viitor!

Emil Calinescu: Spune-ne cat timp iti ocupa intr-o saptamana acest ONG? Pentru cititori: Sofia are si un job full-time de 8 ore. Altfel spus: cum de ai timp si de job, si de ONG, si eventual timp sa te si distrezi?

Sofia Ungureanu: Ma distrez din cauza prietenilor mei care ma mai suna si ma scot in oras, mai ales tu, Emil. Este foarte solicitant sa lucrezi in ritmul acesta: de multe ori ajung acasa de la job si lucrez pentru Ed pana noaptea tarziu. Cheia sta in ce vrei sa faci cu timpul tau, ce este mai important pentru tine in prezent; sa te distrezi,sa experimentezi sau sa faci lucruri frumoase. Mie imi place sa creez foarte mult, sa-mi pun ideile in practica, sa vad ca prind viata. Iar asta cere sacrificii,ca orice alta alegere in viata. Dar sunt multumita si fericita in felul acesta.

Emil Calinescu: Zi-ne despre jobul tau, atat cat ai voie sa zici: cu ce te ocupi si cat de mult corespunde cu ceea ce iti doreai sa faci acum cativa ani.

Sofia Ungureanu: Lucrez la Reviro, in consultanta pe recrutare. Este un start-up romanesc ce isi propune si reuseste cu succes sa atraga tinerii absolventi cu studii internationale, in roluri si joburi din companii aflate in Romania. Pana acum, am angajat aproximativ 40 de tineri fara experienta de munca in companii diverse: de la multinationale la companii mai mici, start-upuri ca Reviro si chiar ONG-uri. Misiunea Reviro este sa diminuam acea pierdere a talentelor romanesti; prin faptul ca ii ajutam pe tineri sa se intoarca in tara, sprijinim atat economia romaneasca, cat si societatea civila.
Cand eram mica imi doream sa fiu doctor , ulterior optiunile s-au schimbat de mai multe ori iar la finalul liceului am ales sa fac psihologia pentru ca mi-am dorit sa studiez lucruri mai complexe legate de natura umana. Ce fac acum se potriveste cu directia mea de viitor, aceea de a aduce schimbare si optiuni de dezvoltare mai buna pentru oameni.

Emil Calinescu: Ai raspuns deja la intrebarea pe care voiam sa ti-o pun, si anume de ce ai ales sa faci facultatea de psihologie. Te pun, atunci, sa dezvolti un pic subiectul: ai recomanda altora sa urmeze aceasta facultate? Daca da, de ce si CUI anume se potriveste aceasta?

Sofia Ungureanu: Nu vreau sa o recomand drept facultate, deoarece facultatea este facultativa . O recomand ca domeniu de studiu, ca sursa de informatii interdisciplinare despre om (psihologia foloseste instrumente si informatii si din alte domenii pentru a explica stiintific anumite procese psihice). Daca vrei sa faci psihologia ca sa te ajuti pe tine si pe ceilalti, poate nu va fi cea mai inspirata idee; ai nevoie de multa rabdare si introspectie, sa stii sa privesti in interiorul tau si sa folosesti informatiile pe care ti le da psihologia. O facultate in Romania nu face acest lucru in prezent, indiferent care ii este specializarea. O idee mai buna este sa iti alegi o universitate din strainatate care sa iti ofere un acces mai mare la adevaratii profesionisti din domeniu.
Sofia UngureanuPsihologia o studiezi pentru ca vrei asta, simti ca vei face asta in viitor, pentru mai multi ani, nu din motive superficiale: ti se pare ca ar parea ceva interesant sau ca prietena ta cea mai buna si-a ales sa o studieze.

„Pasiunea mea pentru scris a inceput prin liceu, cand scriam pentru mine mici povestioare. Scrisul era un joc, o metoda buna prin care scapam de plictiseala de la ore.”

Emil Calinescu: Poti spune ca ai facut o alegere buna? Esti multumita, per total, de aceasta facultate?

Sofia Ungureanu: Sunt multumita de ce mi-am ales sa studiez, de colegii si prieteniile pe care le-am legat in tot acest timp, oameni care, in final, m-au ajutat sa construiesc Ed4Lead. Din pacate, la noi in tara, institutiile care „se ocupa” cu invatamantul universitar vor avea cale lunga de strabatut pana sa le ajunga pe cele din strainatate. Privind in urma, cred ca ar fi fost mai bine pentru mine sa fac un transfer la o universitate din strainatate, insa nu as schimba psihologia cu niciun alt domeniu de studiu.

Emil Calinescu: Spune-ne acum de PROZA SCURTA si alte scrieri ale tale. Zi-mi cum a venit pasiunea asta pentru scris si cum te gandesti s-o continui ? Daca ai mai multe povestiri scurte te gandesti sa le publici intr-o carte?

Sofia Ungureanu: Pasiunea mea pentru scris a inceput prin liceu, cand scriam pentru mine mici povestioare. Scrisul era un joc, o metoda buna prin care scapam de plictiseala de la ore. Ulterior am inceput sa particip la cateva concursuri de creatie, am si castigat cateva, insa m-am oprit brusc prin clasa a XII-a. De atunci, am scris doar esee si lucrari de specialitate. Ma gandesc, pe viitor, sa public articole pe platforma Ed4Lead, sa impartasesc cu ceilalti din cunostintele si informatiile mele. Stilul meu de a scrie s-a schimbat foarte mult fata de acum cativa ani; am in plan sa public o carte, am si subiectul principal insa vreau sa-mi regasesc vocea narativa .
Este important sa te cunosti foarte bine ca povestitor, sa faci diferenta intre tine-om obinuit, cel de toate zilele si personajul care tese intriga si un mesaj criptat pentru cei curiosi.

Emil Calinescu: Dar povestile din liceu le mai ai pe unde? Mie mi se pare relevant tocmai sa publici ACUM povestile ACELEA. Tocmai pentru ca acum esti diferita, sa arati cum erai candva. Dac-as fi in locul tau le-as publica pe acelea intr-un volum de proza scurta.

Sofia Ungureanu: Povestile acelea inca mai exista, printr-un document undeva. Cand voi simti ca este cazul sa le scot la suprafata, le voi publica, insa deocamdata nu am in plan sa fac acest lucru; toate la timpul lor.

Emil Calinescu: Spune-ne, acum, de ce ai prefera sa scrii niste articole pe platforma Ed4lead si nu ai prefera sa le scrii pe un eventual SofiaUngureanu.Ro (sau orice alta combinatie/extensie)? Nu te gandesti la posibilitatea intrarii in blogosfera?

Sofia Ungureanu: Nu cred ca am stofa de blogger . Desigur, s-ar putea sa ma insel si sa pierd o ocazie nesperata. Insa, daca vorbim despre personal branding, imi place sa ma identific mai mult ca fiind Sofia de la Ed4Lead. Un alt motiv ar fi faptul ca imi place sa vorbesc despre lucrurile cu care interactionez direct si pentru care pot oferi o opinie in cunostinta de cauza. Nu as putea vreodata sa imi fac un blog generalist; nu am motivatia necesara.

Emil Calinescu: E bine, totusi, ca nu-mi vine o concurenta. Spune-ne, atunci, cat de usor (sau de greu) este sa scrii despre filme? Ai scris in mai multe randuri pe EmilCalinescu.EU ori pe Cinemil.RO despre filme. Cat de greu e, ce crezi ca aduci nou scriind despre filme si daca te-ar tenta sa-ti fac un blog exclusiv cinefil (sa-mi faci concurenta pe acea nisa)?

Sofia Ungureanu: Mie nu-mi este greu sa scriu in general; despre filme cu atat mai putin. Articolele scrise pe blogurile tale, Emil, le-am privit mereu ca pe un experiment. Am scris, am publicat, am asteptat sa vad ce se intampla . Abordarea mea in legatura cu filmele este personala si foarte subiectiva. Scriu despre filme impresia exacta pe care mi-au lasat-o, nu bag in seama criticii de specialitate si mereu fac referire la poveste, la scenariu, la personaje. Asta ma intereseaza cel mai mult la un film. Nu ma tenteaza sa-ti fac concurenta, Emil, dar daca ma provoci, pot sa o fac serios si in joaca.

„Insa nimic nu il depaseste, asa cum prea bine stii, Emil, pe faimosul produs cinematografic Terapie pentru crima. Este cel mai prost film romanesc si cel mai prost film dintotdeauna.”

Emil Calinescu: Sofilme.ro , concurent direct pentru Cinemil.ro. Cum suna?

Sofia Ungureanu: Mirobolant.

Emil Calinescu: Pana sa te intreb despre filme, trebuie sa ne intoarcem un pic in urma. SI anume in 2013, la Festivalul de Film Istoric de la Rasnov. Zi-ne cate ceva despre acel festival: ce-ti mai aduci aminte de acolo, despre o idee retinuta din acele conferinte, un film care ti-a placut foarte mult, atmosfera generala a festivalului (si a scolii de vara). Spune daca ai recomanda si altora sa mearga la acest festival.

Sofia Ungureanu: Apropo, Emil, se fac 2 ani de cand ne cunoastem. Cinstim si noi un mied la vara?

Emil Calinescu: Daca-l dai tu, cu mare placere.

Sofia Ungureanu: Clasic raspuns, Emile . Adevarat, ne stim din 2013, de la Festivalul de Film Istoric, Rasnov. Privind acum in urma, pot spune ca mi-a depasit asteptarile; eu sunt un copil din anii 90′, am prins post-comunismul, o Marie cu alta palarie. Certificatul meu de nastere este tot socialist, cu secera si ciocanul cunoscut, insa nu pot sa spun ca stiu ce a fost comunismul cu adevarat. Uitandu-ma la ai mei, parca mai inteleg, insa festivalul este cel care mi-a oferit o viziune completa. Mi-au placut prelegerile de la scoala de vara si recomand oricarui student sa participe anul acesta; un film care mi-a ramas in minte este documentarul Black Power Mixtape pentru felul cum au disecat revoltele sociale ca mijloc al progresului pentru societatea americana.

Emil Calinescu: Spune-ne, acum, despre filme. Ma intereseaza fix 6 filme: cel mai bun film all the time (preferatul tau) vs cel mai prost film all the time; cel mai bun film de anul trecut, dar si cel mai PROST film de anul trecut; in plus, zi-ne despre filmele romanesti, cel mai bun si cel mai prost film romanesc vazut.

Sofia Ungureanu: Am multe filme preferate; ma pui intr-o mare dificultate sa aleg. As spune : Silence of the lambs, seria Godfather si cam tot de la Chan-wook Park, mai ales Oldboy.
La filme proaste gasesc o lista interminabila, mai ales cele comerciale cu nunti, botezuri, mahmureli, agenti secreti cu palarii si shaorma si mai ales filmele horror din ultimii 10 ani care imi provoaca urticarie. Insa nimic nu il depaseste, asa cum prea bine stii, Emil, pe faimosul produs cinematografic Terapie pentru crima. Este cel mai prost film romanesc si cel mai prost film dintotdeauna.
Cel mai bun din 2014 mi s-a parut Interstellar; pentru ca e si de data mai recenta, recunosc. Cel mai prost din 2014 sigur este, din nou, Terapie pentru crima . Cel mai bun film romanesc, Filantropica sau Undeva la Palilula.

Emil Calinescu: Te-ai gandit vreodata sa devii actrita? Sau, poate regizoare ori scenarista? Spune-ne, legat de acest lucru, ce rol ti-ai dori sa joci si, mai ales, daca ar fi sa faci un film, despre ce l-ai face?

Sofia Ungureanu: Am jucat putin teatru in liceu. In rest, joc pe scena vietii . Nu ma vad regizor, insa cred ca as imprumuta din scrierile mele unui scenarist daca ar crede ca merita efortul. Cred ca mi-as dori sa joc rolul unui barbat; sau mai curand, o femeie deghizata in barbat. Iar filmul ar fi despre cat de multe masti ne punem in fiecare zi ca sa supravietuim si cat mult ne adancim in aceste masti pana la totala contopire.

Emil Calinescu: Ai pomenit de teatru. Zi-ne cateva cuvinte despre teatru. Intai si intai, piesa ta preferata all the time. Apoi ce preferi intre teatrul clasic si teatrul cafenea? 

Sofia Ungureanu: Eu vad teatrul ca pe o poveste despre oameni cu un risc crescut de dezastru, dar si de frumusete. Intr-un film, daca joci prost, te scapa montajul, efectele, sau regizorul daca vrea sa-si bata capul cu tine. Pe scena, daca joci prost, te scapa rosiile si ouale din public . Piesa mea preferata este Visul unei nopti de vara, pus in scena la Teatrul Mic, de Gelu Colceag. Imi place si teatrul clasic, si de cafenea. Pentru cel din urma, ma duc cu placere la teatrul In Culise.

„Daca ti se repeta de la 7 ani ca numele tau este un container pentru o trasatura atat de rara cum este intelepciunea, exista sanse sa ii crezi pe cuvant si sa te dai mai inteleapta decat Platon insusi .”

Emil Calinescu: Acu anticipasi intrebarea mea, cu dfierenta dintre film si de teatru. Asa ca trec la urmatoarea. Ceva despre tine: daca esti superstitioasa, crezi in superstitii ori zodii? Si, tot aici, daca stii care este semnificatia numelui tau si daca tu crezi in importanta numelui pentru destinul cuiva.

Sofia Ungureanu: Nu sunt superstitioasa, imi plac pisicile negre foarte mult si nu dau atentie zodiacului. Stiu ce inseamna numele meu inca din clasa I, iar de atunci intelepciunea a reprezentat al doilea subiect de discutie dupa intrebarea: Ah, Sofia, ce nume frumos; stii ce inseamna? Stiintific vorbind, s-a realizat un studiu care incearca sa coreleze semnificatia numelui cu tipul de personalitate; rezultatele au fost neconcludente, insa nu cred ca ar trebui sa excludem ipoteza asta. Daca ti se repeta de la 7 ani ca numele tau este un container pentru o trasatura atat de rara cum este intelepciunea, exista sanse sa ii crezi pe cuvant si sa te dai mai inteleapta decat Platon insusi .

Emil Calinescu: In orasul Sofia ai fost? Daca da, cum te-ai simtit acolo? „Ca acasa”?

Ungureanu Sofia: Din pacate nu, n-am fost in Sofia. Dar stiu cum e la mine acasa, in Targu-Jiu. Avem vin bun si suflete si mai bune.

Emil Calinescu: Tu anticipezi extrem de usor intrebarile mele. Acum urma sa te intreb despre mandria de a fi oltean/ca. Spune-ne ce au special oltenii si de ce ar trebui sa se mandreasca cu originile lor?

Sofia Ungureanu: Au acelasi lucru special ca moldovenii, ardelenii, muntenii, dobrogenii, banatenii, bucovinenii: sunt romani. Altfel, sunt diferente mici, pe partea limbii romane: vorbim cu adevarat cea mai corecta forma, cu perfectul simplu care va da atat de multa bataie de cap. Si da, ne mandrim cu originile noastre, pentru ca suntem perfecti si simpli!

Emil Calinescu: Interviul este aproape de final. Am ajuns la intrebarea clasica: cum te vezi peste 10 ani. Nu mai intreb peste 5 ani, ca ar suna precum un plan cincinal.

Sofia Ungureanu: Intrebarea aceasta e pentru interviul de angajare: Ma vad mai bine ca tine! Lasand gluma la o parte, cred ca voi fi mai independenta, mai nebuna si imi voi fi construit singura cerul pana atunci. ( Insert Doina Spataru- Minerii si cerul)

Emil Calinescu: Acum urmeaza intrebarea ta. Daca ai citit celelalte interviuri deja te astepti la asa ceva. Daca nu, va fi o surpriza. Asadar: ce intrebare i-ai mai pune Sofiei Ungureanu daca ai fi in locul meu? Regula este sa si raspunzi la ea.

Sofia Ungureanu: De ce esti prietena cu Emil? Pentru ca e un blogger cu greutate, pe un blog cu de toate, dar ca sarea-n bucate . E musai sa stii a gusta glumele lui, altfel descoperi ca n-ai umor.

Emil Calinescu: Atat despre Sofia Ungureanu. La multi ani, Sofia, si impliniri pe toate planurile (interviul apare fix de ziua ei). As fi zis si un praz verde, dar zic sa nu mirosi maine, la serviciu, a praz. Nu te mai chinui, te mai rog, doar, sa adresezi un mesaj de final cititorilor EmilCalinescu.Eu. Tuturor cititorilor le multumesc si le urez vesnicele salutari BLOGOSFERICE!

Sofia Ungureanu: Multumesc anticipat pentru atentie si pentru urarile de bine! Sa-l cititi pe Emil, altfel va trimitem la usa casei un buchet luxos de praz verde.