De ce ma uit la snooker

De ce ma uit la snooker

 

 

Despre microbistul din mine pot spune ca sunt fix cum arata presa noastra sportiva: 95% fotbal, restul doar la nivel de informatie. Nu ma laud cu asta, dimpotriva, imi pare rau de multe ori ca nu pot intra in discutii legate de alte sporturi, insa pur si simplu acestea nu m-au prins.

Ma mai uit la handbal, dar foarte rar, doar atunci cand joaca nationala noastra feminina (prefer oricand handbalul feminin in dauna celui masculin), insa cam atat. La baschet nu am rabdare sa ma uit si nu mi se pare a avea niciun haz (as vrea totusi sa simt un meci de baschet live, din sala), la tenis nu am rabdare sa ma uit, la hockey ma mai uitam cand eram mai mic, prin liceu, mi se pare extrem de spectaculos, dar cam atat. M-am mai uitat, ca fapt divers, la rugby (ale carui reguli incep sa le inteleg), la volei (care mi se pare extrem de plictisitor si repetitiv) ori la box. Boxul nu-mi place, nu sunt indeajuns de sadic incat sa aplaud 2 oameni care-si cara pumni, insa am vazut vreo 3 meciuri de box la viata mea cap-coada (toate ale lui Doroftei, mai demult deci). 

As zice ca diger si patinajul, pe care, insa, nu-l consider sport: este balet, este spectacol, este ce vreti voi, dar sport sigur nu e. Si nu-i prima oara cand afirm asta.

Dupa multe incercari si dezamagiri, mi-am gasit a doua dragoste: sportul numit snooker.

Acum, fara sa insinuez ca nu ati avea habar cu ce se mananca, vreau sa va spun ce-mi place mai exact la acest minunat sport. Sunt cateva chestii fundamentale care-l fac un sport atat de misto in ochii mei:

Snooker
Sursa foto: Wikipedia, loc de unde puteti afla un pic de istorie a acestui sport 🙂

Contezi doar tu, nu si adversarul

La fotbal de mult timp nu mai e valabila sintagma Nu conteaza ce si cum joaca ei, daca noi ne facem jocul sigur castigam. La fotbal strategia ti-o faci intai si intai in functie de adversar. La tenis faci la fel. La handbal faci la fel. Pana si la sah conteaza stilul adversarului tau.

La snooker trebuie sa gandesti jocul, sa fii stapan pe tine si sa-ti propui sa faci in asa fel incat adversarul sa nu mai revina la masa. Tu ai ajuns la masa, asa ca trebuie sa-ti construiesti o strategie care sa te faca sa inchizi masa. Nu conteaza cine e pe scaun, poate fi ORICINE!

Ca lectie de viata mi se pare o idee foarte misto, pe care mi-as dori s-o inoculeze scoala: esti in concurenta cu toata lumea, dar de fapt TU contezi. Acest aparent banal sport numit snooker iti ofera o lectie de viata extrem de utila, pe care putini o constientizeaza.

Priviti acum cele 4 minute din clipul de mai jos:

Chiar credeti ca are importanta cine este cel care sta pe scaun?

Nici arbitrul nu conteaza …

La snooker, arbitru este un nene care reaseaza niste bile dupa ce acestea au fost bagate-n gauri (cele “colorate”) si, din cand in cand, reface pozitia initiala. Niciodata, dar ABSOLUT niciodata nu arbitrul este cel care decide castigatorul.

Nu doar ca nu se protesteaza la adresa lui, ci efectiv el NU CONTEAZA. Arbitrul poate fi o prezenta placuta (e o femeie arbitru care arata extrem de bine, dar pe bune daca i-am retinut numele), arbitrul e un fel de spectator care te ajuta uneori, insa NU conteaza cine e si ce face.

Am inteles c-au mai fost situatii in care la refacerea pozitiei arbitrul a influentat rezultatul, in sensul ca nu a refacut cu exactitate pozitia anterioara. Posibil, insa oricum acele situatii sunt foarte rare.

Sursa foto: Eurosport
Sursa foto: Eurosport

Si nici publicul

Apreciem enorm suporterii de fotbal din Marea Britanie. Am scris nu demult despre cum suporterii imping de la spate formatia favorita. Este, intr-adevar, un spectacol disting si-n tribune.

Totusi, in contrast cu nebunia stadioanelor de fotbal, parca am nevoie si de un sport linistit. Iar cand zic linistit, nu ma refer la faptul ca nu ar exista tensiune, ci ma refer la faptul ca nu auzi nimic din tribune. Auzi doar zgomotul tacului si al bilelor, auzi reactia jucatorilor, auzi aplauze la vreo 2-3 secunde dupa lovitura. Este altceva, iti da o stare aparte.

Nu exista egal

Daca ar fi sa decid eu viitorul fotbalului (ca tot la fel ma refer), as interzice egalurile. Daca nu se poate sa le interzice pe toate, macar meciurile de 0-0 (scopul fotbalului este sa inscrii goluri, daca niciuna nu reuseste, niciuna nu ar trebuia sa ia vreun punct). Te strofoci cu puncte, clasamente si alte alea, te intrebi cat ar trebui sa valoreze o victorie, 2 sau 3 puncte, cand solutia e banal de simpla: fiecare meci trebuie sa aiba un invingator si un invins.

Da, sportul pe asta se bazeaza: pe bucuria invingatorului si pe lacrimile invinsilor.

Apreciez enorm sporturile (sunt multe) unde NU exista egal. Sa va dau un exemplu contrar: uitati-va la box ce s-a intamplat la ultimul meci al lui Bute. Egal la box? Mi se pare absurd. Nu ma pricep la box, dar ideea boxului este, ca la orice alt sport, ca exista un invingator si un invins. La snooker problema e rezolvata din start: este un numar IMPAR de jocuri, se stie exact cand este castigat un meci (cand un jucator ajunge la 18 jocuri castigate, asa este acum, in finala).

Legat de invingatori si invinsi, ia priviti aceasta partida:

Farmecul ei nu este dat de frumusetea loviturilor, ci, la dracu’, de dramatismul situatiei.

Avem comentatori foarte misto

Paradoxul este ca desi avem o tara plina de specialisti in fotbal, comentatori cu adevarat buni nu prea avem. La snooker avem, insa, parte de comentarii superbe. Nu stiu de ce la ultimele meciuri a comentat doar unul dintre ei, insa in general avem un cuplu de comentatori extrem de misto: au o voce placuta, nu vorbesc prea mult si dau dovada ca inteleg jocul. E drept, uneori sunt si ei uimiti de ce rezolvari au jucatorii de snooker, dar d-aia acesti comentatori sunt niste jucatori MICI de snooker si nu au ajuns mai sus.

La snooker strategia e mai importanta decat dexteritatea

Aici am de spus 2 lucruri:

  1. Imi place ideea in sine ca la snooker capul este mai important decat mana.
  2. O chestie care m-a uimit prima oara cand am vazut un meci de snooker: antrenorii nu au niciun cuvant de spus in timpul meciului.

La fotbal, la handbal, la baschet, la hockey, chiar si la box, antrenorul iti poate decide un meci. O schimbare, o imbarbatare la momentul potrivit, o schimbare de strategie … La snooker antrenorul face ce-i zice numele: ANTRENEAZA. In arena sportivul este SINGUR. Drept urmare, toate meritele sunt ale sportivului cand castiga, la fel cum in caz de infrangere toata vina este tot a lui.

Imi place cum sunt imbracati jucatorii

Vorba unei amice: nu vedem parul de pe picioare ori pectoralii cuiva. Iar ca sa continui intr-un ton masculin: ei sunt imbracati ca de gala, pentru ca meciurile de snooker asta sunt, adevarate gale.

Totusi, cel mai important punct este cel final:

La snooker NU exista timp

Vorbesc serios: jucatorii NU au limita de timp pentru gandirea urmatoarei lovituri. Ei, daca vor, se pot gandi si 2 ore. Nu fac asta, dar ca idee.

Pana si la sah exista notiunea de timp de gandire, in functie de regulile turneului. La snooker nu.

E drept, nu am vazut jucatori care sa se gandeasca prea mult inainte de lovituri, insa ma tot gandesc, romaneste, cum ar fi sa vina un jucator care dinadins sa stea 20 de minute inainte sa loveasca bila? O tactica de enervare a adversarului, o tactica deloc fair-play, dar care s-ar putea dovedi eficienta.

Cand am zis asta unui amic, mi-a raspuns sec: tu esti roman. Jucatorii de snooker au alta educatie. Eu l-am completat: cei britanici au, cu siguranta au, dar poate vine un asiatic fara scrupule, un latin (un Mourinho al acestui sport), un neamt, un turc, si testeaza asa ceva. Inca ma intreb ce se va intampla cand un astfel de jucator va aparea in snooker.

In final, ca sa preintampin o intrebare care sigur va veni: NU am fost la evenimentul de snooker de la Bucuresti. Motivul e simplu: la snooker, ca de altfel la orice sport, imi place miza, nu imi place sa vad un meci amical indiferent de sport. As fi mers la aceasta competitie care va avea loc in Romania anul acesta, insa, din pacate, locuiesc intr-un oras condus de hoti. Clujenii vor avea ocazia sa vada snooker de calitate si nu pot decat sa-i invidiez 🙂

SI inca ceva: la snooker jucatorii au PROSTUL obicei sa isi ceara scuze cand le iese o lovitura norocoasa. Cand voi vedea un fotbalist cerandu-si scuze ca vrand sa centreze a dat gol?

Cam atat despre snooker. Salutari BLOGOSFERICE tuturor!

 

Comments

comments

One thought on “De ce ma uit la snooker

  1. Pingback: Sa ne bucuram!

Ai ceva de zis? Vorbeste ACUM sau TACI PE VECI !