„Sunt o rebela pasionata de carti, filme si oameni”
Emil Calinescu: Salutare si bine v-am regasit la un nou interviu. Nu ne indepartam foarte mult de lumea filmului, insa mai multe nu va spun pentru ca o voi ruga pe invitata mea de astazi sa se prezinte.
Silvia Puiu: Salutari tuturor cititorilor tai. Sunt Silvia Puiu, lector la Universitatea din Craiova, Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor … asta ca rol social. Nu ma identific cu apelativul folosit de tine „o profa din Craiova” . Sunt o rebela pasionata de carti, filme si oameni!
Emil Calinescu: Pai atunci cum se impaca rolul tau de „profa” cu „statutul” de rebela? Nu se contrazic?
Silvia Puiu: Nu, pentru ca nu sunt o rebela tipica….dar sunt o nonconformista si cred ca asta ma apropie de studenti, faptul ca nu sunt si nu vreau sa fiu un profesor universitar tipic.
Emil Calinescu: Si cum arata un profesor universitar atipic? Ce are el special?
Silvia Puiu: Sa poti sa te inserezi usor intre studenti, sa te pierzi printre ei…. Pe mine, ma confunda foarte multi studenti cu colega lor. Asta cred ca te apropie de ei! Profesorul tipic este mai distant, il vezi mereu la costum si cravata, este mai rece. Asa il vad eu. Mie nu imi pasa de ce zic oamenii despre mine …. in asta consta rebeliunea si nonconformismul meu.
Emil Calinescu: Ce seminarii/cursuri tii?
Silvia Puiu: Curs de Marketing public, Marketing politic, Corespondenta in limba engleza si acum ceva vreme, aveam seminarii de Etica in afaceri, la care s-a renuntat si tanjesc dupa ele.
Emil Calinescu: De ce tanjesti dupa ele? Ce aveau special acele seminarii?
Silvia Puiu: Sunt indragostita de Etica, motiv pentru care studiez Etica in sectorul public in cadrul bursei postdoctorale pe care am obtinut-o in 2014. Intr-o lume corupta, etica este o piatra rara si regret ca nu mai am posibilitatea sa discut cu studentii mei despre etica! Speciala este etica intr-o lume obisnuita sa dea mita, bani, cadouri sau sa apeleze la relatii ca sa se angajeze, sa scape basma curata sau sa se trateze…..
Emil Calinescu: Pai tu predai marketing politic. Ce etica este in domeniul marketingului politic? Nu se contrazic cele 2 cursuri?
Silvia Puiu: Nu. Noi predam cum ar trebui sa fie lucrurile, nu cum sunt. Marketingul politic trebuie sa fie etic, pentru a crea o imagine durabila si solida. Se completeaza perfect! La noi, in Romania, nu vedem un marketing politic bine pus la punct. La noi, marketing politic inseamna sa il critici pe celalalt. Dar etica trebuie sa fie valoarea centrala, in jurul careia sa se creioneze o imagine politica solida….asta inseamna marketing politic!
Emil Calinescu: Vorbim un pic despre politica? Mi-au cerut vreo 2 persoane sa ne vorbesti, pe scurt, despre campania electorala tocmai incheiata. Strict din punctul de vedere al marketingului politic, de ce a castigat Iohannis alegerile si ce ar fi trebuit sa faca V Ponta pentru a le castiga?
Silvia Puiu: O sa incerc, desi, eu ca si cadru didactic, nu am voie sa fac politica. Dar voi incerca sa explic putin din punctul de vedere al marketingului politic si al meu desigur, care este unul subiectiv. Politica este subiectiva! Niciunul dintre cei care a votat cu X sau Y nu va sti daca alegerea lui e cea buna, cel putin pana in momentul incheierii mandatului. Eu cred ca elementul central care explica de ce unul a pierdut si celalalt a castigat este manipularea electoratului, aceasta fiind o arma destul de puternica in marketingul politic. Stafful electoral al lui Iohannis a reusit sa vanda mai bine o imagine a unei diaspore suferinde, a reusit sa vanda sloganul cu comunistii care vin la putere, etc. Si unii au crezut … a vandut pastila cu schimbarea si multi au crezut … Ponta a pierdut pentru ca a lasat bulgarele de zapada creat de adversari sa creasca … Tot ce spunea ca va creste in 2015 era vazut ca pomana electorala, desi bugetul pe 2015 a fost votat cu tot ce a promis. Personal m-au enervat unele sloganuri din campanie … In al doilea rand, problema cu diaspora este dintotdeauna si nici aia care tipau acum din opozitie nu au facut mai mult in trecut. Cifrele arata ca in 2014 s-a votat cel mai mult si asta sub organizarea lui Ponta. Dar ei au luptat asa cum au stiut! Nu imi place manipularea electoratului, ca unii se temeau de comunism, desi nici nu au prins comunismul si habar nu au ce este, si urasc cand ii vad pe unii care tipa ca vine comunismul si nu e democratie, ca de ce eu votez cu X? Stai putin, drag concetatean, parca voiam libertate si democratie? Atunci asta inseamna ca pot vota cu X fara sa imi sari in cap ca sunt comunista sau ca tin cu ciuma rosie sau ca sunt spalat pe creier … Am vazut la asa zisul electorat democrat temator de comunism (chiar mai inghite cineva manipularea asta in 2014?) un comunism in sange … Nu vota cu cine vrei tu, voteaza cu cine votez eu, ca asa e mai bine! Asa cum le-am spus studentilor mei, daca un producator te pacaleste sa cumperi o ciocolata ca e buna, o cumperi, dar daca vezi ca e proasta, a doua zi, iti iei alta ciocolata. In marketingul politic nu e asa! Trebuie sa astepti 5 ani! Asa ca sa speram ca decizia luata de majoritatea democrata este cea buna, pentru binele tuturor! Si ca nu se aplica principiul „lupul isi schimba parul, dar naravul ba”….cam asta e cu schimbarea in Romania!
Emil Calinescu: Probabil esti la curent cu diversele scandaluri legate de doctorate. Pe langa cazul Ponta, este, mai nou, cazul primarului din orasul tau, Lia Olguta Vasilescu. Avand in vedere ca tu ai trecut printr-un doctorat, ne luminezi un pic in aceasta privinta? Ce este de facut, cine este de vina si ce masuri au luat alte tari in aceasta privinta? Sunt in Romania probleme mai mari din acest punct de vedere fata de alte tari?
Silvia Puiu: Asa cum spunea un profesor universitar zilele trecute pe la TV, inainte de a discuta despre plagiatul demonstrat sau nu al acestor oameni este condamnabil altceva! Si pentru ca urasc manipularea, nu pot sa ignor faptul ca aceste lucruri sunt scoase la iveala ca o arma politica. Visul meu e sa gandim in profunzime! Desigur ca plagiatul este condamnabil! Dar folosirea chestiei cu plagiatul ca arma politica este de asemenea dezagreabila! Si pentru ca nu au gasit ceva mai bun, un furt, vreo vanzare de flota, vreo evaziune fiscala, hai sa ii cautam la doctorate! Asta este manipulare pe fata! Bine ca altii nu au doctorate (vezi Basescu….), da, pe mine ca cetatean, ma doare buzunarul mai mult si ca altii fura tara! Pare ciudat sa spun asta! Dar nu sunt o ipocrita! Se scandalizeaza mult unii care nu au doctorate … ce, oameni ca Basescu, Blaga etc, daca nu au plagiat, pentru ca nu au facut doctoratul, sunt mai buni? Societatea noastra e corupta si nu o spun eu, o spun ultimele rapoarte Transparency International! Probabil multi au auzit de piramida lui Maslow: la baza stau nevoile de baza (hrana, imbracaminte, etc), in varf sunt cele de dezvoltare personala, autodepasire (am putea include si doctoratul aici). Asa ca, atat timp cat in Romania asta democrata mai sunt oameni care mor de frig si foame, adica sunt la nivelul de jos al piramidei, permite-mi sa nu inghit galusca de manipulare vanduta de hotii care folosesc o chestie serioasa ca plagiatul pentru a-si regla ei niste conturi! In afara, si-ar fi dat demisia o persoana acuzata de plagiat. Dar la fel si una impotriva careia vreo 7 milioane de oameni au votat suspendarea … Ce este de facut? E bine ca apar aceste scandaluri, poate tinerii cercetatori vor deveni mai constienti de chestia cu plagiatul….dar problema asta nu e a lui Ponta sau a Olgutei…. eu as intreba asa: se discuta cu studentii nostri despre plagiat? despre legislatia impotriva furtului intelectual? NU! Nu asa de mult! La noi, etica nu se preda in scoli, studentii copiaza referate, copiaza la examene…..problema este mult mai profunda! Dec nu m-as grabi sa fiu manipulat, asta in primul rand! Discutia e mult mai lunga!
„[…]In al treilea rand, ar trebui sa introducem etica in universitati ca disciplina obligatorie! Sa discutam cu studentii despre probleme de etica, plagiatul fiind una dintre ele! Nu consider ca trebuie sa arunc cu pietre intr-un om care plagiaza, atata timp cat nu exista educatie anti-plagiat! Sa incep cu originile fenomenului!”
Emil Calinescu: Atunci cand ai sustinut tu doctoratul, cum a fost verificata lucrarea ta de plagiat? Care sunt masurile luate de Universitatea unde ai sustinut tu impotriva plagiatului? Acum discutia nu este deloc politica, este una strict tehnica, despre lucrarea ta.
Silvia Puiu: Eu am sustinut in 2011. La nivel de universitate, din cate stiu eu, nu exista o verificare anti plagiat. In mod normal, la Bucuresti, ar trebui sa se faca acest lucru. Dar, pentru ca nu stiu acest lucru, pot doar sa intuiesc ca nu se verifica nici acolo. Dar mi-am verificat-o singura, pentru ca uneori iti mai scapa o citare-doua, mai ales la cateva sute de pagini. In plus, sunt definitii uzuale, ca de exemplu, profitul este diferenta intre venituri si cheltuieli… Si atunci un soft poate sa iti gaseasca asta ca plagiat, dar nu e! In primul rand, trebuie sa ne verificam noi pe noi, in al doilea rand, universitatile ar trebui sa aiba un soft anti plagiat, care sa fie la dispozitia tuturor, studenti sau profesori! In al treilea rand, ar trebui sa introducem etica in universitati ca disciplina obligatorie! Sa discutam cu studentii despre probleme de etica, plagiatul fiind una dintre ele! Nu consider ca trebuie sa arunc cu pietre intr-un om care plagiaza, atata timp cat nu exista educatie anti-plagiat! Sa incep cu originile fenomenului!
Emil Calinescu: De ce nu iti faci un blog/site in care sa aduci in discutie probleme de etica? Un fel de curs online gratuit adresat tuturor. Mai ales pentru ca la doctorat se inscriu si persoane de 50 de ani, deci daca am introduce ACUM un astfel de obiect multe persoane nu ar avea contact cu el.
Silvia Puiu: Ar avea contact, deoarece, asa cum coruptia devine o epidemie prin mimetism, vreau sa cred ca si etica poate fi contagioasa! E o idee ce imi spui, poate dupa ce imi termin postdoctoratul pe subiectul eticii in sectorul public o sa fac asta! Pana atunci nu vreau sa intru in conflict cu propria-mi cercetare care trebuie publicata si sa dau in auto-plagiat, pentru ca exista si asa ceva! Oricum, exista si conceptul de marketing din gura in gura si fac acest lucru cu etica, ori de cate ori pot, cu studentii mei, cu prietenii, cu colegii ,.. Uneori, poti sa ai impresia ca esti un sectant cand vorbesti despre ceva in care putini mai cred! E mai usor sa dai o ciocolata, ca sa intri in fata! E mai usor sa aranjezi un examen auto, etc! Ce atata stres? Asa gandesc multi si asta e mai rau decat a nu fi etic …Pasivitatea e mai rea! Dar ideea ta e buna! O sa reflectez la ea!
Emil Calinescu: O continuare a ideii anterioare: de ce nu-ti faci un blog al tau? Un SilviaPuiu.ro, unde sa pui diverse opinii si chestii care iti apartin? O luare de pozitie, o opinie legata de un aspect, poate niste lucruri din orasul ori facultatea ta… Crezi ca te-ar avantaj sau, dimpotriva, s-ar intoarce impotriva ta?
Silvia Puiu: Pentru ca nu imi plac oamenii cu prejudecati, probabil as scrie sub un pseudonim. Cred ca din comoditate! Nu ma descurc foarte bine cu manevratul unui wordpress sau blogspot … Invat repede, dar uneori sunt lenesa! Si impulsiva! Raspund la provocari destul de usor, ti-am raspuns tie, apoi lui Flavius P …. eu am scris in liceu proza, fictiune … unele au aparut la revista scolii, altele au fost premiate … Citesc foarte mult, deci cred ca nu sunt un economist tipic! Nu imi cumpar carti de economie, dar imi cumpar beletristica! I am a nerd As scrie, sa stii! Chiar am un blog dar mi-e atat de lene sa editez acolo un blog cu 2-3 postari, nearanjat si uitat!
Emil Calinescu: Pai tocmai pentru ca scrii la Flavius intreb: nu mai bine ai scrie la tine? Ar fi un coltisor al tau si pentru ca nu ai vrea sa vorbesti despre chestiuni delicate, ai putea scrie despre filme, carti si teatru. Chestii neutre, care nu ti-ar aduce reprosuri. E preferabil sa scrii la altii decat sa scrii la tine pentru tine?
Silvia Puiu: Da! Sunt foarte riguroasa cand promit ceva. Daca ii promit lui Flavius ca scriu ceva pana duminica, atunci ii trimit materialul duminica sau mai devreme! Pe cand, uneori, promisiunile fata de noi sunt mai lejere. Asta 1! in al doilea rand, ador sa dezbat subiecte delicate nu imi e teama de asta! Si chiar imi propun sa imi fac timp si pentru un blog personal, desi sunt ocupata acum cu bursa postdoc. Da, raspunsul la intrebarea ta e ca sunt o persoana comoda! Imi plac deadline-urile Le ador! Deci, imi place colaborarea cu Flavius si cea cu tine Am un articol scris la tine pe blog si firea mea sociabila, desi asociala, m-a adus in acest punct! Iti aduci aminte, de asta vara, cum ai luat decizia sa imi iei acest interviu. Nu stiu daca sociabil si asocial este o contradictie, dar la mine nu e.
Emil Calinescu: Atunci te voi pune sa scrii mai des la mine. Daca tot iti place asta :)) Vorbeste-ne, acum, despre Flavius. Cum l-ai cunoscut, cum a inceput colaborarea cu blogul lui si, mai ales, ce crezi ca iti aduce tie aceasta colaborare?
Silvia Puiu: A inceput cred cu un concurs organizat pe blogul lui …. Eu sunt colectionara, asa ca era un concurs cu obiecte colectibile dintr-un film. A durat destul de mult livrarea permiului, nu din cauza lui, si am tot vorbit. Mai ales ca imi dadusem datele personale si sunt cam paranoica. Apoi a venit ziua lui si am adresat niste intrebari pentru interviul lui, prin tine … Apoi cred ca a aparut articolul meu pe blogul tau si intr-o zi, cred ca la inceputul lui Octombrie, Flavius mi-a propus sa fiu colaborator la el pe site. Am acceptat imediat, deoarece ador provocarile. Nu m-am gandit nicio secunda la ce imi aduce, m-am gandit ca e o provocare care imi place, e ceva din afara zonei de obisnuinta si cam atat! Apoi am scris vreo 6 articole, 4 seriale si 2 despre filme! Despre cum a luat el decizia ca eu sa fiu colaborator, o persoana pe care abia a cunoscut-o, asta el va poate spune mai mult eu stiu bucata mea de iceberg.
„Daca as putea, as sta de dimineata pana seara intr-o sala de cinema.”
Emil Calinescu: Cum au reactionati prietenii tai dupa ce au citit articolele scrise de tine (unul la mine, 6 la el)? Te-au laudat, te-au criticat sau, pur si simplu, nu au reactionat in niciun fel?
Silvia Puiu: Sa stii ca singurul la care am avut o reactie din partea cunoscutilor a fost articolul despre filmele de Craciun si atunci doar o prietena a reactionat asa ca nu stiu daca prietenii citesc … Sper ca cineva citeste. Mi-am pus intrebarea asta: oamenii citesc bloguri? sau doar dau like ca un checked? Flavius m-a laudat deci daca el citeste si cu mine…. e bine! Tu ai citit ceva? Nici tu nu ai reactionat.
Emil Calinescu: Eu am obiceiul sa citesc despre filmele pe care le vad. Nu am vazut niciunul dintre acele seriale, deci recunosc ca nu am citit. Am citit, insa articolul scris la mine, deci acolo m-ai avut ca cititor. Dar tot nu termin subiectul si iti mai ridic o minge la fileu: cat de des mergi, in Craiova, la teatru? Si daca ai vrea sa scrii, cand mai treci p-acolo pe blogul meu despre spectacolele vazute? Asta ca o prima provocare pe 2015!
Silvia Puiu: Pai, as merge tot timpul, dar biletul e foarte scump. Iar salariul meu este foarte mic. Asa ca merg doar daca am vreo invitatie. Particip la toate concursurile cu invitatii. Ultima oara am fost in octombrie, la Rinocerii in regia lui Wilson! Si mi-a placut! Il ador pe Ionescu. La Bac, am avut, la engleza, sa vorbesc despre o piesa de teatru….Si am ales Cantareata cheala a lui Ionescu. Imi place teatrul, dar in 2014 am fost de 3 ori cred, pentru ca nu imi permite buzunarul. Si urasc asta! Nu sunt o persoana de bani gata, iar un salariu de 1200 lei nu iti ajunge pentru foarte multe! Cred ca de asta ador cartile, sunt mai ieftine si iti bucura sufletul la fel de mult! De asemenea, iubesc cinematograful Daca as putea, as sta de dimineata pana seara intr-o sala de cinema.
Emil Calinescu: Ok, atunci de 3 ori pe an, cand ajungi acolo, vei lasa cateva impresii aici, pe EmilCalinescu.EU ?
Silvia Puiu: Sigur dar daca ai scris tu deja? Ce rost ar mai avea? Dar iti accept provocarea.
Emil Calinescu: Pai nu se joaca niciodata acelasi spectacol in Craiova si Bucuresti. Si daca e acelasi text, actorii sunt diferiti. Nu e ca la filme. Iar eu n-am vazut niciun spectacol in Craiova.
Silvia Puiu: OK. Asta cu provocarea imi aduce aminte de o faza cand eram mica…. Fratele meu m-a provocat sa sar de pe prispa casei in trandafiri sau cel putin asa imi aduc aminte si, ca si acum, am acceptat provocarea Se pare ca nu toate provocarile sunt bune, deoarece m-am ales cu zgarieturi.
Emil Calinescu: Zi-ne acum despre spectacolul RINOCERII, dupa un text de Eugen Ionesco. Te tot autointitulezi un RINOCER. Poti explica cititorilor contextul si de ce esti tu UN RINOCER? Pleaca, te rog, de la premisa ca nu toata lumea a citit acel text, deci explica-le si acelora aceasta titulatura.
Silvia Puiu: In realitate, totul in discutia cu tine a pornit de la o gluma … Daca e sa fiu riguroasa cu textul operei, sunt un arinocer. In opera lui Ionescu lumea se rinocerizeaza, fenomen la care asistam si noi…. Putini isi pastreaza umanitatea sau coloana vertebrala…. In final, ai de ales, sa ramai om sau sa devii rinocer? Asa ca eu ma declar un arinocer, ca sa nu zic om. Ce imi place la aceasta opera este ca imita realitatea asa de bine. Omul devine anormal, normalitatea apartine rinocerilor pentru ca asa sunt toti, deci, tu, ca om, esti anormal! Piesa e superba! Nu as exprima suficient de bine cum ma simt daca as spune ca sunt om, dar pot exprima asta, daca spun ca sunt „arinocer”…. arinocer in sensul de care ti-am spus mai devreme ca sunt sociabila dar asociala sau poate usor antisociala? Cine stie? Rinocerizarea inseamna mimetism, pierderea identitatii, Inseamna sa faci ceva doar pentru ca asa fac toti, este efectul de turma. Pentru ca nu am dorit sa iti tin aceasta prelegere, mi-am zis rinocer in fond, sunt un arinocer, inventez cuvinte. Acum cativa ani, o studenta a castigat premiul cel mare la o olimpiada pentru ca a facut un eseu in care a inventat un cuvant.
„La cariera mea didactica cel mai mult imi iubesc studentii La fiecare 1 Octombrie, astept sa imi revad fostii studenti sau noii studenti, sper ca e ceva reciproc.”
Emil Calinescu: Hai sa revenim la postura ta didactica. Spune-ne care este relatia ta cu studentii? O curiozitate personala este daca-ti vorbesc la plural sau iti vorbesc la per tu? Personal, am avut in facultate profesori carora le vorbeam la per tu si pe care-i respectam foarte mult.
Silvia Puiu: La cariera mea didactica cel mai mult imi iubesc studentii La fiecare 1 Octombrie, astept sa imi revad fostii studenti sau noii studenti, sper ca e ceva reciproc. Imi vorbesc cu dvs si doar cei care ma confunda cu colega lor ma intreaba: „Auzi, unde e sala 005?” „Stii cu cine dam examen?” Si ma amuza, iar eu imi joc rolul de studenta si le raspund politicos ce si cum. Nu m-ar deranja daca mi-ar vorbi la per tu, dar eu vorbesc si cu colegii mei mai mari cu cativa ani doar tot cu dvs. Dar pt mine dvs nu e neaparat simbolul respectului atunci cand il folosesc. Adesea, vorbesc asa cand sunt suparata pe cineva sau vreau sa fiu usor sarcastica….Nu se prinde toata lumea. Eu folosesc cuvantul dvs uneori ca forma de tachinare Deci, daca ma vezi ca iti zic dvs, sa stii ca nu sunt in toanele mele.
Emil Calinescu: In facultatea ori in universitatea ta au fost cazuri de profesori care isi iubesc mai mult decat trebuie studentii? Daca ma intelegi ce vreau sa zic. Daca da, avand in vedere discutia despre etica de la inceput, cum au fost si cum ar trebui rezolvate aceste „probleme” ?
Silvia Puiu: Nu imi dau seama la ce iubire te referi, stiu ca am mai vorbit prin vara despre asta! Daca e ceva reciproc si nu influenteaza evaluarea didactica, nu am nimic impotriva! Cred ca au fost cazuri si acum sunt si casatoriti, dar nu dam nume, ca nu se cade sa barfim! Devine o problema de etica atunci cand avem de-a face cu hartuirea sexuala, santaj sau vanzarea notelor contra unor favoruri sexuale si parca am auzit la o facultate din Craiova de un caz in care o studenta a organizat un flagrant de acest caz! Daca esti hartuit, solutia vine doar din reclamarea acelui cadru didactic si, evident, sa nu iti mai fie evaluator! Cat despre iubire, daca e reciproca si nu perturba evaluarea, ti-am zis: nu mi se pare nimic anormal! Dar sa fie asumat, eventual daca ii esti profesor, sa soliciti, ca un alt cadru didactic sa faca evaluarea! Nu sa te ascunzi si dupa sa vorbeasca toata lumea, ca de-aia are x sau y 10, ca esti intr-o relatie!
Emil Calinescu: Ne spui acum despre mandria de a fi oltean/ca? Si, in cazul tau, mandria de a fi craiovean/ca? De ce noi, oltenii, ar trebui sa ne mandrim cu apartenenta noastra si care ar fi calitea sau calitatile pe care crezi tu ca le au oltenii?
Silvia Puiu: Nu sunt mandra neaparat de un dat, faptul ca sunt nascuta in Craiova sau in Oltenia sau in Romania nu ne defineste neaparat eul nostru profund. Asa ca poate te dezamagesc pe tine sau pe altii. Parerea mea e ca nu trebuie sa iti negi radacinile, nu trebuie sa iti fie rusine de ele, dar de mandrit, cred ca trebuie sa incepem sa ne mandrim cu noi si cu suntem sau putem deveni noi, indiferent ca esti oltean sau moldovean! Nu ma definesc ca o olteanca si nici ca profa din Craiova. Iubesc Romania, dar nu sunt o patrioata si nu mi-e rusine sa spun asta! Daca as fi in diaspora, nu as vota pentru cei din tara si as ramane acolo Nu sunt ipocrita si nici snoaba! Asta e calitatea mea si mi-o asum! Nu ma pot mandri insa cu ceva dat, cum ar fi faptul ca ai mei s-au gasit sa se iubeasca in Oltenia si nu in alta parte. Ador la olteni ca vorbesc corect si folosesc perfectul simplu, pentru ca asa e corect, desi banatenii sau bucurestenii se vor supara pentru asta! Urasc stereotipiile din tot sufletul, urasc chestiile de genul: „oltenii sunt asa, romanii sunt asa, englezii sunt asa, tiganii sunt asa si pe dincolo, etc”. Cred in exceptii, daca exista exceptii, atunci regulile sunt pur si simplu tampite! Este opinia mea subiectiva! Si pot continua mult discutia pe acest subiect.
Emil Calinescu: Te consideri o exceptie?
Silvia Puiu: Nu neaparat, dar ies din tiparul omului de rand cu gandirea mea excentrica, ce o dispera pe maica-mea si probabil si pe altii.
„Insist pe faptul ca nu sunt snoaba, deci opinia mea despre un film ca e bun sau slab este a mea si respect opinia altei persoane care spune contrariul.”
Emil Calinescu: Ne vorbesti acum despre filme? Ca tot scrii despre ele la Flavius.
Silvia Puiu: Ce anume vrei sa stii?
Emil Calinescu: Intai si intai, la modul general, ce apreciezi si ce urasti la un film? Ce face, pentru tine, un film sa devina bun si ce-l face sa devina prost/slab?
Silvia Puiu: Insist pe faptul ca nu sunt snoaba, deci opinia mea despre un film ca e bun sau slab este a mea si respect opinia altei persoane care spune contrariul. De asta nu citesc recenziile filmelor inainte sa le vad! Nu sunt foarte exigenta, insa ce face un film sau un serial bun pt mine este personajul sau personajele. Daca personajele au personalitate, nu ma intereseaza neaparat povestea. Ador filmele cu poveste banala, dar personaje puternice. Urasc stereotipurile si sabloanele si previzibilul, personajele prea comune. Dar acord incredere multor filme, fie ca sunt americane, coreene sau indiene. Imi plac personajele macinate de un ceva launtric.
Emil Calinescu: Zi-ne care este GENUL tau preferat si care este CINEMATOGRAFIA ta preferata? Si, mai ales, DE CE?
Silvia Puiu: Imi plac o gramada de genuri, nu imi plac deloc catalogarile si clasificarile. Asta e SF, tie iti place SF-ul etc. Imi plac filmele SF totusi, filmele psihologice, ecranizarile ca sa pot critica si sa spun daca e mai buna sau mai slaba decat cartea, dar imi plac si o gramada de comedii, filme de actiune, drame. Ador si horror-ul, deci cam toate genurile, animatii etc. Recunosc ca nu imi prea plac biografiile sau filmele istorice, de razboi. Pentru asta, prefer o carte . Nu urmaresc o cinematografie anume, desi privesc in mare ce imi ofera piata Am privit si filme americane, si frantuzesti si italiene si spaniole, si norvegiene si daneze si finlandeze, si australiene si coreene si japoneze si chineze si indiene si thailandeze si indoneziene :))) Ador totusi accentul francezilor, animatiile lui Miyazaki, filmele horror asiatice, filmele coreene si cateva filme indiene (mai putin muzica interminabila).
„Eu ador sa vad filme ale altor culturi, pentru ca ma simt atrasa de cultura altor tari si, macar prin filme, am ocazia sa mai vad cate ceva”
Emil Calinescu: Despre filmele romanesti ce parere ai? Nu le-ai pomenit deloc.
Silvia Puiu: Imi plac foarte putine, nu imi plac filmele care vorbesc despre comunism si modul in care joaca actorii de la noi, mi se pare teatral…. nu joaca natural! Imi plac filmele romanesti de dinainte de 89. Imi place Marcel Iures, Maia Morgenstern… Imi place de Florin Piersic, iar filmul meu preferat de la noi este Gioconda fara suras din 1967 dar si Buletin de Bucuresti, pentru ca o ador pe Catrinel Dumitrescu.
Emil Calinescu: Sa inteleg ca filmele romanesti din nou val, nu te atrag? Nici macar Pozitia Copilului, unul dintre filmele care a avut priza atat la critici, cat si la public?
Silvia Puiu: Nu, deloc. Mi se par filme care scot la iveala doar raul si deloc frumosul. Eu sunt adepta florilor de mucigai argheziene. Stiu ca a fost bine primit de critici, dar filmele noastre sunt multe ca o autocompatimire…. ! Deci, nu! Si mai era unul…. 4 luni, 3 saptamani si 2 zile …. Daca poti face ceva frumos despre Romania, fa-o! Asta spun din punctul meu de vedere, ca stiu ca strainii si criticii de acolo adora asta si ne dau premii si ma mandresc cu asta! E o contradictie!
Emil Calinescu: Ne vorbesti, acum, despre filmele indiene? Le-ai pomenit si am vazut ca le mai urmaresti din cand in cand. Spune-ne ce parere ai despre NOUA cinematografie indiana si, mai ales, ce anume te atrage la ele? Vorbesti, in momentul asta, cu un fan infocat al filmelor indiene.
Silvia Puiu: Stiu ca esti fan … Am inceput recent sa privesc filme indiene … Eu ador sa vad filme ale altor culturi, pentru ca ma simt atrasa de cultura altor tari si, macar prin filme, am ocazia sa mai vad cate ceva. Am vazut Cocktail (2012) si chiar zilele trecute Daawat-e-Ishq (2014). Nu imi place cand nu mai termina cu dansul, muzica e placuta, dar cand in mijlocul actiunii incep sa danseze pe mese, ma cam pierd…. As vrea sa stiu mai multe despre legatura asta cu filmul indian! Imi plac, nu am prejudecati! Cum zic unii, urasc filme indiene, urasc filmele frantuzesti etc. Nu, eu ii dau o sansa filmului, nu are filmul treaba cu natiunea respectiva ,,, Mai putin partea cu dansul, dar e acceptabila.
Emil Calinescu: Zi-ne, atunci, cum iti alegi un film? Te informezi inainte, te interesezi la prieteni? Cum alegi ce film sa vezi AZI? Mai ales cand e vorba de cinema si urmeaza sa dai bani pe acel film.
Silvia Puiu: Niciodata la prieteni, nu imi place sa ma contamineze nimeni cu o parere despre film, cel putin nu inainte sa il vad! Dar daca vad pe peretele lor de Facebook ca urmaresc un film, il caut, citesc despre el si daca e ok, il vad! Ma informez in mare despre poveste pe Imdb.com. La cinematograf ma duc la filme SF in general, la 3D. Sunt o cinefila inraita, dar deciziile sunt impulsive, uneori am chef sa privesc filme din anii 40, alteori doar din 2014, uneori in 2d, alteori in 3d. uneori am chef de un film asiatic, alteori de unul cu Paris!
Emil Calinescu: Cum reactionezi cand NU iti place un film?
Silvia Puiu: Spun WTF si trec mai departe rareori ,nu e vreun film chiar atat de prost. Pentru ca nu ma bag la filme care stiu ca nu sunt genul meu, dar imi place sa imi testez rabdarea. Asa fac si cu cartile. Nu renunt la ea, oricat de mult ma enerveaza. Imi pun ambitia. Dar daca sunt acasa, dau pe inainte Daca e la cinema, ti-am zis…. daca as putea, as locui intr-un cinematograf!
Emil Calinescu: Zi-ne, acum, filmul tau preferat All the time Filmul pe care l-ai revedea de mii de ori si care nu te-ar plictisi niciodata. Si sa ne spui si ce ti-a placut la acel film.
Silvia Puiu: Am mai multe si nu as vrea sa reduc la unul singur, dar It’s a Wonderful Life este unul dintre ele, este din 1946, este alb negru si l-as vedea de nenumarate ori, dar mai am si altele Ce mi-a placut? Ca este alb negru, ca filmul pune accent pe personaje si pe maiestria actorilor si nu pe efecte speciale. Mi s-a parut magic!
Emil Calinescu: Zi-ne, atunci, CEL MAI PROST film vazut de tine vreodata?
Silvia Puiu: E greu, pentru ca nu cred in asta… prost e unul la cate te plictisesti ingrozitor si pe astea le evit, daca va zic unul de care nu a auzit nimeni, o sa ziceti: „la ce te asteptai, de aia nu a auzit nimeni de el”, iar daca e unul consacrat, o sa sochez lumea. Daca vrei, intreaba-ma de unul concret….. I, Frankenstein si Dracul Untold mi s-au parut un dezastru, dar sunt o gramada de filme filmate cu camera, incat nu poti sa le jignesti, spunand ca sunt cele mai proaste. Dar evident, le-au numit asa ca sa capteze publicul, pentru ca nu au nicio legatura cu legendele sau cartile care le stau la baza.
Emil Calinescu: Zi-ne, atunci, cel mai bun film din 2014? Si, ca de obicei, DE CE?
Silvia Puiu: Interstellar este dupa parerea mea filmul de Oscar din 2014. Actoria lui Matthew McConaughey este sublima, povestea geniala, efectele impresionante. Maret film!
Emil Calinescu: Spune-ne, atunci, ce film astepti cu nerabdare pe 2015? Care crezi tu ca va fi cel mai bun film din anul urmator.
Silvia Puiu: Sa stii ca nu am asteptari dinainte, asa ca am aruncat un ochi pe articolul tau cu asteptari si daca asa e si Assassin;s Creed apare in 2015, desi IMDB-ul e cam saract in detalii, e un film pe care il astept. La mine in casa se gaseste toata colectia jocurilor video din acest univers, mai putin Unity, si am si vreo 2 figurine impresionante.
„Mi se potrivesc roluri de persoane aparent timide sau mai putin sociale.”
Emil Calinescu: Zi-ne, acum, cartea ta preferata?
Silvia Puiu: Demonii lui Dostoyevsky, fara sa astept sa iti dau acest raspuns! Dar am multe, doar ti-am zis ca sunt o cititoare maniaca.
Emil Calinescu: Zi-ne, atunci, ecranizarea ta preferata? Si, tot aici, ce carte ti-ai dori ecranizata?
Silvia Puiu: Ecranizarea preferata este diferit de ceea ce inseamna ecranizare buna! O ecranizare buna este Hobbitul, dar nu preferata mea! Walking Dead (serialul) este ecranizare dupa benzile desenate si este foarte buna si una dintre preferatele mele! In general nu imi doresc neaparat ecranizari, pt ca destul de rar filmul intrece cartea! Am vazut ecranizari si nu am citit cartea, desi o sa bifez si asta si am vazut ecranizari, care m-au facut sa citesc o carte, pt a spune daca si cartea e asa slaba la unele am avut dreptate, la unele nu!
Emil Calinescu: Spune-ne, acum, daca te-ai gandit sa scrii tu vreo carte? Daca da, despre ce ar fi ea ?
Silvia Puiu: Da, despre personaje dezaxate cu siguranta! Oameni paria ai societatii, atipici, visatori, neincadrati, neadaptati! Am cochetat cu scrisul si nu renunt la idee! O carte controversata! Violenta prin gandire si simtire!
Emil Calinescu: Ce personaj de film ai vrea sa joci? Alege un film care ti-a placut si zi ce personaj te-ai vedea interpretand ?
Silvia Puiu: Rebecca Porter din In Your Eyes (2014). Mi se potrivesc roluri de persoane aparent timide sau mai putin sociale.
Emil Calinescu: Hai si cateva intrebari din public. Sper ca esti de acord.
Silvia Puiu: Publicul are nume?
Emil Calinescu: Din pacate nu. Adica are, dar nu mi s-a dat voie sa dau nume.
Silvia Puiu: Ce oameni curajosi :))
” Imi respect studentii craioveni si sunt la fel de buni ca si in alta parte! Nu conteaza locul, conteaza oamenii!”
Emil Calinescu: Prima intrebare: crezi ca e mai usor sa predai in Craiova, unde vin studenti din zonele apropiate, decat in Bucuresti, unde ai, din punct de vedere cultural, grupe mult mai eterogene?
Silvia Puiu: Nu, nu mi se pare ca are legatura. Pot vorbi cu oricine indiferent de cultura lui, iar la Craiova, avem studenti din Bulgaria, Serbia, Mexic, Afghanistan, Nigeria, deci….. sunt si aici oameni si oameni. In plus, eterogenitatea nu e data doar de zona geografica…. deci, nu cred asta!
Emil Calinescu: A doua intrebare: unde iti faci postdocul? Are Universitatea din Craiova posibilitatea de a urma postdoc acolo? Daca da, spune-ne care crezi ca este principalul beneficiu al unei burse postdoc in Romania anului 2014 ?
Silvia Puiu: Bursa postdoc pe care am obtinut-o face parte dintr-un proiect castigat de Universitatea de Vest din Timisoara, facultatea din Craiova fiind partener, alaturi de altii. Bursa presupune si un stagiu in strainatate. Beneficiul este faptul ca poti sa faci cercetare si sa iei si un ban pentru asta! Cu alte cuvinte, sa nu mori de foame cu salariul mizer de 1200 lei pe care il am ca lector, salariu care este mai mic decat taxa la o conferinta in strainatate. Asta e principalul beneficiu, nu sunt ipocrita. Asta nu inseamna ca nu am ales sa cercetez ceva ce ador – Etica in sectorul public. Este un subiect de care sunt cu adevarat foarte pasionata!
Emil Calinescu: Spune-ne daca te-ai gandit vreodata sa mergi sa predai la o alta universitate din Romania? Crezi ca ar fi un pas inainte daca ai preda din anul universitar urmator la ASE ori la Universitatea din Bucuresti? (presupunand ca ai urma sa predai FIX aceleasi materii ca acum)
Silvia Puiu: Nu cred ca ar fi un pas inainte, deoarece educatie se poate face oriunde, conteaza sa vrei, si pentru tine ca profesor si pentru tine, ca student! Nu m-am gandit la asta, dar daca s-ar intampla, ar fi un pas, nici inainte, nici inapoi. Imi respect studentii craioveni si sunt la fel de buni ca si in alta parte! Nu conteaza locul, conteaza oamenii!
Emil Calinescu: Nu crezi in povestea AICI SUNT STUDENTI MAI BUNI DECAT AICI? Crezi ca peste tot sunt la fel?
Silvia Puiu: Nu cred in povestea asta. Cred in snobism, cred ca sunt snobi si ingamfati care cred ca sunt mai buni doar pentru ca studiaza in orasul x sau y sau in tara x sau z. Conteaza oamenii, daca vrei sa inveti, o poti face de oriunde! Si eu am fost studenta in Craiova si nu cred ca sunt sub nivelul nimanui si nu cred ca ar trebui sa mai propagam povestile astea, pentru ca toti suntem oameni, nu ne defineste nici orasul, nici tara, nici specializarea facuta, noi ne definim pe noi, mereu si mereu!
Emil Calinescu: Tot din public: ai primit oferte de a deveni consilierul de campanie al vreunui politician? In orasul tau, in zona ta. Sau daca stii vreun fost student care sa fi devenit consilier?
Silvia Puiu: Nu am primit aceasta oferta, dar mi-ar placea! Cred ca in stafful de campanie trebuie specialisti pe marketing si ma indoiesc ca abunda stafful de campanie al politicienilor nostri de asa ceva. Studenti implicati in campanie am, dar nu consilieri, mai degraba unul dintr-o echipa!
Emil Calinescu: Spune-ne daca ai impresia ca femeile sunt dezavantajate in cariera didactica? In Universitatea din Bucuresti era o discutie, cum ca Universitatea nu a avut niciodata, in toata existenta ei de peste 150 de ani, un rector femeie, iar de aici una dintre concluzii era ca femeile ar fi mai mult sau mai putin defavorizate. Cum este in Craiova? Simti ca ai fost sau ca esti, in vreun fel, dezavantajata din acest punct de vedere?
Silvia Puiu: Studiind etica, mi-am pus aceste intrebari, le-am inclus si in niste cercetari ale mele, dar raspunsul este nu. Nu ma simt dezavantajata! Craiova are primar o femeie, partidele au in frunte femei…. nici la Craiova nu avem rector sau decan femeie, cel putin la facultatea noastra, dar sunt prodecani si prorectori femei, deci nu cred ca se mai pune problema asta!
Emil Calinescu: Spune-ne daca ti s-a oferit vreodata mita? Daca da, de ce, in ce context si cum ai refuzat-o?
Silvia Puiu: In 2014, am avut doua cazuri subtile… La primul, mi s-a cerut ajutorul pt examen si, initial, de buna credinta, am crezut ca dorea consultatii (avem asa ceva, 2 ore pe saptamana), dar apoi, am inteles ca se refera la altceva si i-am spus sa ne prefacem ca nu am priceput si sa o lase moarta! Al doilea a fost o intrebare….ca, ce? vreau bani? (am respins o lucrare plagiata). Nu au fost cazuri de mita, in sensul de a veni cu bani sau ceva, dar cred ca niste discutii care duceau intre acolo. Am fost dezamagita de acesti studenti, pentru ca mi-am pus intrebarea: „Am eu fata de om coruptibil?” Nu am facut plangere pt asta si nu am purtat pica studentilor pt asta! Nu e vina lor, ei sunt imaginea in oglinda a societatii noastre rinocerizate, din pacate!
Emil Calinescu: Ai spus ca ai studenti straini. Ei sunt vorbitori de limba romana sau predai in engleza ori franceza?
Silvia Puiu: Am avut niste seminarii si am mai tinut locul unor colegi la specializarile in engleza. Acolo sunt studenti straini, care vorbesc engleza, dar am avut si studenti straini la specializarile in romana, care vorbeau romana sau nu o prea vorbeau Dar am si un curs la master in limba engleza, insa cu studenti romani!
Emil Calinescu: Cum te descurcai sa predai unor straini care nu (prea) stiau limba romana?
Silvia Puiu: Greu, cand intrai in dialog cu ei, pentru ca evident raspunsul lor nu avea legatura cu intrebarea ta. Am avut un student din China, de fapt vreo 2, care la testare, au inceput sa scrie in chineza dar sunt destul de adaptiva. Am incercat sa vorbesc in engleza cu unii, desi nici asa nu se descurcau. Dar pana la urma, gasesti o cale de mijloc si scoti maximum de eficienta cu ce ai!
Emil Calinescu: Esti pasionata de fotbal? (intrebarea e tot din public, dar a atins un domeniu unde sunt si eu interesat)
Silvia Puiu: Ma uit doar la campionatele mondiale! Nu sunt pasionata foarte mult, dar, cand eram mica, tatal meu se uita la meciurile de la campionate si, pentru ca tatal meu a fost si este modelul meu, stateam cu el pana dimineata daca era cazul sa ma uit cine joaca, cam care e scorul etc. Deci nu sunt microbista, dar pot tine companie oricui, daca e nevoie, fara sa dau din gura ca nu imi place!
Emil Calinescu: Intrebarea din public era, de fapt, legata de echipa de fotbal a orasului tau. Spune-ne parerea ta despre conflictul dintre FC Universitatea Craiova si C(Clona)S Universitatea Craiova.
Silvia Puiu: Pentru mine, exista o singura echipa echipa nationala in rest, nu ma pasioneaza echipele locale, sunt in afara acestui subiect complet si mi se pare un conflict lipsit de sens!
„[…] imi iubesc numele si puii in general”
Emil Calinescu: Zi-ne ce alte hobbiuri ai? De filme, de carti si de teatru ne zisasi. Zi-ne altele (unul il intuiesc, deja l-ai pomenit, dar astept sa-l spui din nou).
Silvia Puiu: Jocuri video (The Walking Dead the Game, Saints Row), colectionara de masinute, obiecte din filme, figurine, scrisul, cam asta! Sper ca nu am ratat ceva important.
Emil Calinescu: Zi-ne daca-ti place sa calatoresti? Daca da, zi cea mai misto locatie unde ai fost pana acum si locatia unde visezi sa ajungi, dar nu ai ajuns inca?
Silvia Puiu: Imi place sa calatoresc, dar, din lipsa banilor, nu am reusit sa vad nimic pe banii mei. Asa ca doar mama mi-a finantat cele 3 vacante la mare, cred ca doar la Herculane am fost pe banii mei. Dar cea mai tare locatie a fost, desigur, Parisul, deoarece am castigat o excursie in 2014! Asa ca intre Jupiter, Herculane si Paris, aleg Parisul As vrea sa merg oriunde, nu sunt pretentioasa! Am vazut Poiana Brasov in noiembrie, in cadrul bursei postdoc si a fost mirific!
Emil Calinescu: Zi-ne planurile tale de viitor. Cum te vezi peste 10 ani?
Silvia Puiu: Urasc intrebarea asta! Cand eram mica, verisoara mea mereu ma intreba asta Nu ma vad undeva anume, pentru ca traiesc doar in prezent! Imi place sa imbratisez prezentul cu ce aduce el! Nu am sperat ca voi lucra la universitate, nu am crezut ca voi preda, nu am crezut acum un an ca voi vizita Parisul, nu am stiut ca voi pierde oameni dragi…. deci, nu ma vad peste 10 ani! ma vad doar aici si acum, hic et nunc
Emil Calinescu: Raspunde, atunci, la o intrebare mai relaxata: se fac constant bancuri pe seama numelui tau de familie? Daca da, zi-ne cel mai bun dintre ele 🙂
Silvia Puiu: Nu, nu se fac deloc, iar eu imi ador numele si nu voi renunta niciodata la el! In generala, colegii rautaciosi imi ziceau chicken, dar nu ma suparau, pt ca imi iubesc numele si puii in general. Iar adesea, oamenii imi zic „puiule” (ca alint) si apoi realizeaza ca e si numele meu de familie si isi cer scuze, desi eu sunt in culmea fericirii cand mi se zice puiule, desigur nu in exces sau ca linguseala.
Emil Calinescu: Dar bancuri cu olteni stii?
Silvia Puiu: Nu stiu niciun banc pentru ca le uit imediat. Am citit la tine pe Facebook ceva si am si uitat….
„[…]Eu cred in critica de natura constructiva si nu in critica de dragul criticii, pe care unii bloggeri par ca ti-o fac, nu m-am prins inca daca glumesc, simt invidie sau sunt pur si simplu rautaciosi, bagatori de seama sau au prea mult timp liber.”
Emil Calinescu: Bun. Acum zi-ne ce bloguri frecventezi? Bloggerita-scriitoare nu esti, dar bloggerita-cititoare da. Zi-ne ce bloguri frecventezi si de ce? Si, mai ales, de ce frecventezi blogurile mele?
Silvia Puiu: Frecventez Facebookul si daca apare ceva pe Facebook, care e scris si pe un blog, ajung si acolo. Deci blogul tau, cu partea de interviuri, care imi place cel mai mult si articolele tale despre nunti si alte bazaconii sociale. Apoi citesc F and G must see si doar din intamplare ajung si pe alte meleaguri. Daca apare pe Facebook, ajung si acolo
Emil Calinescu: Ce parere ai despre blogurile mele? Acum e momentul in care le poti critica.
Silvia Puiu: Sunt Ok, dar si uit pe ce citesc, deoarece ai multe bloguri si, asa cum ti-am zis, daca apare pe timeline-ul tau, dau click si citesc. Dar nu ma uit cum se numeste blogul. Sunt ok, nu am nimic impotriva, nu am ce critica si de ce. Eu cred in critica de natura constructiva si nu in critica de dragul criticii, pe care unii bloggeri par ca ti-o fac, nu m-am prins inca daca glumesc, simt invidie sau sunt pur si simplu rautaciosi, bagatori de seama sau au prea mult timp liber.
Emil Calinescu: Daca tot frecventezi alte interviuri, zi penultima intrebare, prezenta in orice interviu.
Silvia Puiu: Sa imi pun singura o intrebare si sa si raspund la ea?
Emil Calinescu: Una sau mai multe.
Silvia Puiu: OK. Cu regretul ca a fost atat de scurt interviul si ne apropiem de final, o sa pun o intrebare: Ce urasti sau iti displace cel mai mult in
Iar raspunsul ar fi: conformismul, ipocrizia si snobismul. Urasc cand oamenii cumpara carti, ca sa arate ca sunt culti, desi nu le citesc, atunci cand merg la teatru sau filarmonica, doar ca sa dea impresia de cultura, desi de-abia asteapta sa se termine sa mearga in alta parte, oamenii care se casatoresc sau au copii doar pentru ca se face, oamenii care respecta obiceiuri si traditii doar pentru ca asa vor altii, nu pentru ca le cunosc semnificatia. Si as putea continua.
Emil Calinescu: Este timpul sa evaluezi interviul: ce a avut bun, ce a avut rau, ce i-a lipsit? Compara-l cu alte interviuri (de exemplu cu al lui Flavius). Si, pentru ca esti profa, zi ce nota ii acorzi?
Silvia Puiu: Interviul a avut ca parti bune faptul ca a tratat subiecte ample, de la profesia de cadru didactic, la fotbal, marketing, probleme sociale si culturale, la discriminare, filme, carti si dorinte. Nu i-a lipsit nimic…. poate doar timpul…. asta din punctul meu de vedere! Cititorii ne pot spune daca lipseste sarea din bucate…. Ca sa ii dau nota, imi trebuie un barem de corectare, pe care mi-l poti da doar tu, deoarece esti creatorul intrebarilor. Si in acest barem, trebuie sa stiu ce pondere au greselile de tehnoredactare, deoarece, din dorinta de a spune mai repede ce gandesc, am dat enter de multe ori inainte sa vad ca imi lipsesc niste litere, am inversat cateva caractere sau chiar mancat cuvinte. Sper ca sensul se pastreaza si, daca vrei, ma ofer sa ajut la corectarea a ceea ce am scris. Daca nu, asta e tot ce ii lipseste din punctul meu de vedere, cat de nota, astept baremul
Emil Calinescu: Baremul e al tau, ca cititor. Inca astept nota!
Silvia Puiu: 1.
Emil Calinescu: Nota 1?
Silvia Puiu: Da!
” In rest, va doresc tuturor sa fiti nonconformisti si rebeli! Si La multi ani magici!”
Emil Calinescu: Bun. Acum iti dau o misiune. Esti profa de marketing, asa ca va trebui sa imi spui cum sa promovez interviul. Zi-mi ce titlu sa pun, zi-mi cum sa-l promovez pe facebook. Astept lectiile din partea ta.
Silvia Puiu: Pai incepe cu nota pe care mi-am dat-o ca de asta mi-am dat-o. Interviul cu cea mai mica nota! Promovare? Nu stiu… pe pagina ta si in grupuri craiovene, ASFEEA este pagina de facebook a studentilor de la facultatea mea! Copiaza cateva paragrafe care te-au surprins…. si cam asta! Tu ai mai multa experienta ca blogger si probabil cititorii tai fideli vor citi de curiozitate, ramane de vazut daca vreunul dintre cunoscutii mei va citi. Sa sper ca nu? In fond, m-am picat singura cu nota asta!
Emil Calinescu: Atunci zi-ne cum intampini ziua de nastere si cum e ca ziua ta sa fie foarte aproape de revelion? Bei toate zilele intre 1 si 5 ianuarie? :))
Silvia Puiu: Ziua mi-o petrec cu parintii si familia in general, asta pt ca inca nu sunt o asociala complet! Daca ar fi dupa mintea mea, as petrece stand in cinematograf de dimineata pana seara! Si cu telefonul inchis E foarte tare ca e aproape de revelion, pt mine, sarbatorile de iarna au un farmec aparte si pentru cine nu stie, 5 ianuarie este ultima zi dintre cele 12 zile de Craciun. De baut nu beau. Dar pentru mine, e sarbatoare in casa, incepand de pe 24 decembrie si incheind cu 7 ianuarie, de Sf. Ion, cand e ziua mamei!
Emil Calinescu: Cam atat despre SIlvia Puiu. La multi ani si un praz verde din partea mea. Si multumesc inca o data tuturor pentru ca ne-ati citit pana acum. Silvia, un mesaj de final pentru cititorii EmilCalinescu.EU!
Silvia Puiu: Multumesc de urari, prazul virtual il pastrez la loc de cinste, ca nu mananc praz! Mesajul pentru cititorii tai este sa ia acest interviu ca pe un pamflet, sa il savureze cu bune si rele si sa faca abstractie de greselile de scriere, care mi-au scapat din prea multa verva . In rest, va doresc tuturor sa fiti nonconformisti si rebeli! Si La multi ani magici!
8 thoughts on “Silvia Puiu: „Sunt o rebela pasionata de carti, filme si oameni””