Fiecare film are o poveste. O poveste a povestii. Ceea ce vedem noi pe marele ori micul ecran este doar un efect. Unul de multe ori placut, de multe ori incantator, de alte ori, e drept, nedigerabil. De putine ori ni se permite sa aflam ce a stat in spatele unei povesti. De multe ori povestea din spatele povestii este cu atat mai incantatoare. Saving Mr. Banks este fix in aceasta categorie.
Saving Mr. Banks ne spune povestea uneia dintre cele mai de succes ecranizari Disney, Mary Poppins, si a autoarei acesteia, P.L. Travers (in fapt, doar un pseudonim, numele real al autoarei fiind Helen Lyndon Goff). Vazand Mary Poppins ne-am gandit vreodata ca in spatele lui sta o poveste atat de trista? Filmul ne bucura, ne aduce un zambet, ne inveseleste, insa in spatele lui sta o poveste cu adevarat trista.
In Saving Mr. Banks vedem 3 actori in zi mare:
– Emma Thompson, in rolul scriitoarei P.L. Travers, la inceput rece, cinica si nepasatoare, terminand insa filmul in lacrimi, la premiera propriului ei film;
– Walt Disney, interpretat de Tom Hanks, un om sufletist, ambitios, perseverent si foarte inteligent (a incercat, timp de 20 de ani, s-o convinga pe P.L. Travers sa-si dea acordul pentru ecranizarea cartii);
– Colin Farrell, interpretand convingator si natural rolul tatalui scriitoarei.
Saving Mr. Banks te impresioneaza din toate punctele de vedere: te face sa razi cu pofta in unele momente, te face sa-ti dea lacrimile in altele, te pune pe ganduri in multe momente si la final te face sa aplauzi. Nu sunt neaparat fanul aplauzelor la finalul filmului, insa motivul este dat de inutilitatea lor: cand este echipa filmului in sala aplauzele le sunt adresate, altfel sunt auzite exclusiv de pereti. La finalul acestui film insa, instinctiv, am dus mainile in pozitia aplauzelor. Singurul lucru care m-a impiedicat sa duc la capat actul a fost absenta gestului din partea celorlalti.
In final, 3 scurte observatii:
– Vazand acest film, dar si amintindu-mi si de Hithcock (in fapt, povestea filmului Psicho), imi vine-n minte intrebarea: de ce se incearca remake-uri dupa remake-uri cand s-ar putea face niste povesti ale povestilor clasice? Rezultatul este unul minunat, filmul de baza ramane nealterat, iar revederea lui devine obligatorie dupa astfel de filme. Dupa Hitchcock am revazut cu placere Psiho, acum voi revedea Mary Poppins.
– Daca ar fi sa reprosez ceva acestui film, acest lucru ar fi titlul. Saving Mr. Banks, ca sa ma refer la titlul original, nu face niciun fel de trimitere la povestea originala ori la ce se intampla cu adevarat in film. Dupa titlu pare un film comercial ca oricare altul. Nu stiu cat de important este titlul, dar mie-mi pare destul de „necomercial”. Disney-ul avea obiceiul sa puna titluri foarte comerciale, asa ca probabil exista niste motive care-mi scapa.
– Desi de multe ori o fac, dupa acest film nu m-am mai intrebat cat adevar si cata fictiune este in el. Pur si simplu este prea frumoasa povestea pentru a nu o putea savura din cauza asta. Mult prea frumoasa.
Saving Mr. Banks va fi incepand de maine, 10 ianuarie, in cinematografele din toata tara, fiind distribuit in Romania de Forum Film. Eu l-am vizionat la CinemaCity Cotroceni, prin amabilitatea Oxygen PR. Va invit si pe voi sa-l vedeti, veti fi cu adevarat impresionati de povestea din spatele povestii 🙂 . Salutari DE POVESTE tuturor!
One thought on “Saving Mr. Banks”