Un editorial de acum 3 zile din Libertatea, scris de un socialist asumat, un intelectual de stanga (ceea ce, in mod asumat, nu am prea avut de-a lungul celor 30 si un pic de ani de „tranzitie”), mi-a amintit ca trebuie sa scriu acest articol. Mi-a amintit ca trebuie sa scriu despre … rusinea de a fi bogat!
Pe scurt de tot, daca ai multi bani din care te intretii si tine si iti poti intretine si familia ta, nu ar trebui sa arati asta. Nu ar trebui sa cheltui banii ori, daca nu te poti abtine (vorba vine), ar trebui sa mergi doar in locuri unde-s altii ca tine.
In articolul cu pricina se vorbeste despre parcuri, despre cum ar trebui ca orice parinte sa se poata plimba linistit si LIBER prin parcuri, fara ca prin ele sa se afle … tentatii. Caci daca exista parinti saraci, acestia fie vor evita plimbarea prin parc, fie se vor plimba pe acolo, fara sa ii poata lua celui mic tentatiile dorite, drept urmare acel copil va deveni un frustrat. Pentru toate astea, de vina esti tu, cel care ai bani.
La fel, atunci cand tu vrei sa-ti cumperi o masina de 100 de mii de euro, ar trebui sa te gandesti la copiii care mor de foame in Africa ori, mai aproape de tine, la cei saraci care nu-si permit sa-si ia un covrig. Caci, nu-i asa, tu esti de vina pentru saracia altora. Tu esti de vina pentru aceste discrepante sociale.
Vazusem mai demult o chestie legata de interzicerea ideii de Mos Craciun. Tu, ca parinte, cica nu ar trebui sa te mai ascunzi in spatele personajului fictiv Mos Craciun, caci din cauza lor copiii care provin din familii sarace vor deveni frustrati. Ei nu vor intelege de ce la ei nu vine Mos Craciun, de ce daca au fost cuminti nu primesc ce-si doresc. Ma rog, personal nu-s de acord cu ideea de a-ti minti copiii, insa modul socialist in care este pusa problema ma face sa-l ador pe Mos Craciun. Pe bune.
Partea cu copiii care se zgarie pe ochi pentru ca colegii au si ei nu sa stiti ca vine tot din vina parintilor, insa nu a celor bogati, ci a celor saraci. Vorbesc serios.
Am mers la un moment dat la un eveniment cu un black cab, cursa a fost lunga, deci am avut timp sa discut cu soferul. Omul imi spunea cate curse lungi are cu elevi. Black Cab are o optiune, black cab kids, duci copilul de acasa fix pana la poarta scolii, cu semnaturile (virtuale) ale adultilor care-l predau si-l preiau. Ma rog, ideea e ca omul facea o tona de drumuri din Popesti-Leordeni pana-n Baneasa si inapoi.
Ca sa intelegeti: in Baneasa sunt scoli bune, de fite, pentru ca este o zona de fite. Nu te impiedica nimeni sa-ti duci copilul acolo, insa mi se pare de cacat sa te plangi ca al tau copil e frustrat pentru ca nu-i la fel de bogat precum colegii lui. Cine te pune sa-l arunci in groapa cu lei?
Daca nu ai banii respectivi, nu e panica. Il duci frumos la o scoala conforma cu bugetul tau, unde al tau copil se va dezvolta normal. Nu poti trai pe picior mare daca ai 10% din veniturile acelor parinti. Nu ai cum!
Revenind la ideea articolului, la rusinea de a fi bogat, vreau sa va povestesc un lucru pe care l-am auzit din gura marelui sociolog Giddens acum multi ani, cand venise in vizita in facultatea de sociologie (unde eram student). Omul zisese asa: cand chiuliti de la facultate si va duceti la terasa de alaturi, pe langa partea negativa, ca nu mergeti la ore, faceti un lucru bun, caci ajutati acea afacere sa ramana pe piata. Ganditi-va un pic la asta.
Ulterior a dat si exemplul bogatilor: cand cumperi o masina de fite, nu doar iti etalezi fitele, dar mai si dai de mancare multor oameni, caci la masina aceea au muncit niste oameni. La fel cum alti oameni au muncit pentru acele haine, pentru acele incaltari ori pentru gadget-urile pe care le folosesti.
Deci in loc sa te gandesti la rusinea de a fi bogat, mai bine te-ai gandi cati oameni sustii indirect din bogatia ta. Mai bine gandeste-te ca tu faci un bine nu doar dand de pomana cersetorilor, ci si mergand pur si simplu la un restaurant, mai mic sau mai mare, mai ieftin sau mai scump. Il ajuti sa supravietuiasca.
Sa stiti ca si-n restaurantele de fite lucreaza oameni, care oameni pot ramane si ei fara serviciu. Fara job, ca sa vorbesc pe limba unora.
Legat de rusinea de a fi bogat, de dorinta unora de a egaliza cu orice pret, pe bune de-mi dau seama de unde a venit. NU suntem egali, nici ca sanse, nici ca venituri, nici ca inteligenta, nici ca pregatire, nici ca experienta de viata. Evident, banii nu inseamna totul, poti compensa prin munca lipsa banilor, poti ajunge cineva chiar daca ai pornit de mult mai jos. Insa ideea in sine, ca toti suntem egali, este GRESITA!
Suntem egali in fata legii, asta da! Suntem egali la un examen, unde conteaza doar ce stim, ce cunostinte avem, asta da. Suntem egali la drepturi si libertati, asta da. Eu am aceleasi drepturi, din partea statului meu ori din partea altor state, la fel cum au si cei mai bogati.
Insa asta nu inseamna ca eu trebuie sa ma comport preucm cel sarac. Nu inseamna ca eu trebuie sa ma PREFAC ca nu am bani. Ca banii trebuie sa stea undeva in banca, ferecati. Daca am bani ii cheltui.
Statul trebuie sa se asigure doar ca eu i-am produs in mod corect, cinstit. Ca nu i-am furat. Daca ei sunt cinstiti, eu sunt liber sa-i cheltui cum doresc.
Si nu ar trebui sa ma simt responsabil nici de incalzirea globala, nici de foametea din Africa si nici de lipsurile materiale ale unor concetateni de-ai mei.
Iar statul, format din TOTI cetatenii, nu ar trebui sa se strofoce sa nu se mai simta prost saracii. Ar trebui doar sa ne ofere, DIN PERSPECTIVA DREPTURILOR SI LIBERTATILOR, aceleasi sanse, aceleasi drepturi. Asta trebuie sa faca statul.
Iar mentalitatea aceea, rusinea de a fi bogat, este cel mai gretos socialism. Este exact ce au facut statele, incurajate tembel de multi cetateni, in pandemie: i-au pus pe cei sanatosi sa se comporte precum cei bolnavi. Fix la fel este si aici: tu, bogat, trebuie sa te comporti precum un om sarac. Esti sarac prezumtiv. Poate maine vei fi sarac, asa ca trebuie sa te comporti ca atare.
Poate articolul ar trebi intitulat : modestia de a-ti afisa situatiunea materiala…sau educatia e cea mai mare bogatie oferita unui copil. Din pacate azi avem majoritar parveniți lipsiți de orice bun simț, iar afisarea ostentativă a bogatiei majoritar din surse greu de demonstrat duce societatea in derizoriu, creându-se o falsa societate bogata exclusiv material dar total lipsita de bun simț si bogatia unei educatii morale, azi aproape disparută.