Reprezentantul Romaniei REPREZINTA Romania este evident un truism. Un pleonasm. O tautologie. Nu intru in detaliile lingvistice, sa explic diferentele. Ideea este ca stiu toate astea, dar simt nevoia sa subliniez acest lucru. Voi justifica in continuare de ce fac acest lucru.
Asadar, avem o competitie muzicala sprijinita financiar din bani publici, din banii tuturor tarilor europene, numita Eurovision. Anul acesta, la Eurovision 2023, dumnealui este reprezentantul Romaniei. Adica cel din poza de cover (luata de pe site-ul PROtv). Si de aici incep problemele.
De fapt, de aici incepe discutia.
Caci discutia are 3 planuri importante, relevante, pe care chiar ar trebui sa le discutam.
Primul plan este cel muzical. Care plan are, evident, 3 subplanuri: partea individuala a artistului (vocea si miscarea scenica), partea legata de instrumental (linia melodica) si partea legata de versuri si ce transmit ele.
Strict muzical, nu vreau sa ma pronunt. Plec de la premisa ca nu ma pricep si oricum nu acesta este subiectul articolului. Melodia e cea de mai jos.
Si ajung la al doilea plan, cel relevant, important: planul sociologic.
Eurovision este un concurs in care fiecare tara isi trimite un reprezentant, care reprezentant intra in cursa. Aceasta cursa nu a fost castigata NICIODATA de catre Romania, dupa cate stim, dar fix aici este problema, este buba: care ar fi beneficiul nostru exact daca am castiga-o?
In afara de corvoada de a organiza urmatoarea editie de Eurovision, lucru care nu stiu cat e in avantajul nostru (oare chestia asta ar genera turism? ar veni oameni din toata Europa sa asiste LIVE, din public, la finala Eurovision de la Bucuresti?), nu avem niciun avantaj. Nu stiu daca el va ajunge cantaret de top in Europa, inteleg ca omul vrea sa fie si actor, poate ajunge actor cunoscut, nu pot nega asta.
Ideea de baza ramane: ar trebui sa participam avand ca UNIC scop castigarea concursului? Ar trebui sa ne strofocam sa il castigam?
Nu mai bine ne-am folosi de aceste participari pentru a arata ceva? O melodie buna, memorabila, nu este neaparat o melodie castigatoare. Dar melodia aceea ar putea sa-ti transmita ceva.
Ani de zile Republica Moldova a venit cu piese extrem de reprezentative pentru cultura lor. Evident, si pentru cultura NOASTRA, caci unul ca mine ii considera de-ai nostri. Multe piese moldovenesti au fost mai romanesti decat piesele romanesti.
Care piese romanesti, in 90% din cazuri, erau construite sa placa tuturor. Au placut tuturor, dar au reusit cumva performanta de a nu spune nimic. A nu transmite nimic.
Stiu ca ani de zile s-a discutat posibilitatea trimiterii unei manele la Eurovision, lucru cu care personal rezonam. Eram de acord. Manelele reprezinta ceva indeajuns de exotic incat sa fie apreciate de publicul strain. Am fi sperat la voturi din balcani, am fi sperat la voturi de prin Azerbaidjan ori cine stie din ce alte tari.
Insa de fiecare data cand s-a pus aceasta problema, unii au sarit ca arsi si au spus: dar maneaua este REPREZENTATIVA pentru Romania?
Chiar daca eram si sunt de acord ca o manea ar fi bine primita de straini, intrebarea este buna. Este corecta.
Fara sa pot da un raspuns concret, vin cu alte intrebari: PE CINE ar trebui sa reprezinte?
Reprezentantul Romaniei la Eurovision ar putea reprezenta Romania per ansamblu, ar putea reprezenta Romania educata, „progresista”, ori ar putea reprezenta MUZICA romaneasca, aia plina de influente, de balcanisme, de coveruri si de alte alea.
In plus, Reprezentantul Romaniei la Eurovision nu va putea niciodata reprezenta INTREAGA tara. Asa ca am putea stabili de la bun inceput ca in fiecare an sa trimitem o alta particica de Romanie: intr-un an trimitem o melodie populara sa zicem moldoveneasca, in alt an o melodie comerciala care sa reprezinte „urbanul mare si cult” (nu stiu, oare am putea-o trimite pe Inna?), in alt an am putea trimite o reprezentanta a Romaniei nostalgice (un Dan Bitman?), iar intr-un alt an am putea trimite o manea (ori o melodie tiganeasca autentica, de ce nu?).
O melodie care sa ne reprezinte INTREAGA tara, care sa multumeasca pe TOATA lumea, nu vom gasi niciodata. Nimeni nu va gasi.
S-ar putea sa avem surpriza ca fix melodia care ne displace cel mai mult sa castige. Sau sa se claseze cel mai sus dintre toate reprezentantele Romaniei. S-ar putea sa castigam cu maneaua si sa nu intram in finala cu melodia aia moldoveneasca folclorica. Pentru mine, n-ar fi o surpriza. Pentru altii, ar fi un dezastru.
Problema este ca domnul din imagine, Theodor Andrei, cu a sa vestimentatie, este reprezentantul Romaniei, dar nu stiu al carei Romanii? Pe cine reprezinta el? A castigat concursul national prin vot, deci as putea afirma ca Theodor Andrei este reprezentantul Romaniei care mai este interesata de Eurovision. O fi mult? O fi putin? O fi de ajuns?
ps: M-am imbracat dintotdeauna dubios. Unii chiar mi-au zis, jumatate in gluma, jumatate in ton de repros, ca sunt (prea?) sigur pe sexualitatea mea. Ca unii m-ar putea confunda cu un gay. Ma imbracam la un moment dat foarte roz. Am si o palarie roz, despre care multi spun ca e „prea mult”. Too much is too much cica. Din aceste motive, dar si din foarte multe altele (cum zicea un moderator TV pe vremuri), eu n-ar trebui sa ma exprim pe partea vestimentara. N-am voie, zica-se, nici sa rad, nici sa plang, nici sa arat cu degetul. Problema, cu sau fara ghilimele, este alta: eu nu am fost niciodata REPREZENTANTUL ROMANIEI. Intotdeauna m-am reprezentant pe mine si entitatile mele (online si offline). Intotdeauna am fost Emil Calinescu cu ale sale bloguri. Asa se imbraca Emil Calinescu. Bine sau prost, e irelevant. Asa e el. Daca ar fi vorba de Romania, daca as fi europarlamentar de pilda (strict legal, as avea voie sa candidez), m-as gandi de 3 ori cum sa ma imbrac. Acolo nu m-as mai reprezenta pe mine. Chiar daca, evident, m-ar tenta sa duc HAWAII-UL LA BRUXELLES. Asadar, intrebarea ramane: este domnul din fotografia cover REPREZENTANTIV pentru Romania?
ps2: Dau un exemplu din fotbal: au venit de-a lungul timpului o tona de fotbalisti straini. Si buni, si foarte buni, dar si slabi. Au venit de pe tot globul. Au venit de toate etniile si toate culorile. Am avut si inca avem fotbalisti de culoare. Si, desi avem foarte multi extremisti, cu sau fara ghilimele, prin galerii, niciun fotbalist de culoare nu s-a plans de discriminare. Chiar si suporterilor radicali li se pare normal sa existe fotbalisti straini, albi, negri, galbeni, rosii, cum or fi ei, la echipele de club. Atunci, insa, cand s-a pus problema NATURALIZARII de jucatori, am inceput cu un fundas stanga portughez, Mario Camora, s-au auzit proteste. Nu e deloc o disonanta cognitiva, o ipocrizie. Dimpotriva: este ceva firesc. Un jucator spaniol, portughez, japonez ori din Insulele Capului Verde care evolueaza la o echipa de club din Romania, fie ea si campioana, NU REPREZINTA ROMANIA. Un jucator din echipa nationala, fie el si rezerva, INDIFERENT DE POST, reprezinta Romania. Iar afirmatia se transforma in intrebare: in ce masura Mario Camora REPREZINTA ROMANIA? Legat de rezultate, discutia e aceeasi, desi la nivel de fotbal rezultatul pozitiv e mai valorizat: acolo chiar stim de ce ne luptam sa castigam. Chiar ne-am bucura sa castigam. Dar cu ce costuri?
PS3: Nu cumva acesti reprezentanti anonimi au facut ca la Eurovision sa nu se mai uite atatia romani? Nu cumva faptul ca Theodor Andrei NU REPREZINTA ROMANIA intr-un procent foarte mare se intoarce impotriva organizatorilor, caci la „marea finala” se uita din ce in ce mai putini oameni? Ma rog, e transmisa de TVR, deci audienta este irelevanta. Insa discutia mi se pare mai mult decat utila.