Dupa cum stiti, ieri am fost la Open Connect. Ce este foarte important e ca a fost prima oara. Datile urmatoare poate va fi altfel, insa acum a fost ciudat. Nu stiu, poate am ratat multe, dar ieri am fost in faza de studiu. Sau de tatonare. Stiam acolo fix 2 persoane (dinainte), dar am cunoscut cateva persoane interesante. Sa va enumar cateva:
1. Am cunoscut pe Oana Oprescu, cea cu dulceturile. La propriu. Adica cea cu „Dulceata de la Oana”. Sa va zic cum am cunoscut-o totusi. Asadar, evenimentul a avut loc dimineata la 9 la Starbucks – Mall Vitan. Era prima oara, deci nu stiam ce si cum. Ma duc acolo, ajung pe la si 15. Jumatate adormit, jumatate curios. Vad o tipa cu ochelari, p-acolo. Ceva din mine imi zicea BA, ASTA E DE LA EVENIMENT. Mai era si chestia ca figura ei imi era cunoscuta. Si m-am uitat indelung ea. S-a prins ca ceva nu e in regula. Dar nu imi permiteam sa intru-n vorba cu ea. Intr-un final stau de vorba cu ea, sus, dupa conferinta. Pare o fata ok, iar ideea ei mi se pare buna. Astept sa testezi produsele finale.
2. Am cunoscut si pe Florentin, o tipa cu balaceala pentru bebelusi. Stati linistiti, stie sa faca o gramada de alte chestii. Inclusiv sa invete adultii sa ramana intregi in apa. Si mai e si intr-o trupa de dansatoare care presteaza la Hanul Berarilor si Carcul cu Bere. Daca la bazinele pentru bebelusi n-o s-o vad, la unul dintre cele 2 localuri sigur o voi intalni. Altfel, o tipa foarte tare si foarte simpatica. Si foarte rabdatoare. Adica daca are rabdare cu copii de 4 luni, inseamna ca are rabdare si sa citeasca acest articol. Sau ma rog, asa sper.
3. Am cunoscut un tip cu un card special. Pe el il cheama Marius Florea, iar detalii despre card gasiti aici. Nu-mi dau seama daca imi va fi util sau nu. Sunt inca pe ganduri.
4. L-am cunoscut (Desi personal n-am mai schimbat ulterior vreo vorba) pe Gabi Solomon si a sa pledoarie pentru alergat. La maraton, nu altceva. Pare atat de usor de alergat la maraton cand il auzi pe el. Si atat de greu cand te gandesti ce inseamna acei 42 de km (nitel peste 42, povestea acelor metri de dupa 42 ne-a spus-o, dar n-am voie sa v-o zic; sau am voie, da nu vreau s-o fac).
Restul detaliilor le gasiti la Sorin. Cateva concluzii acum:
1. Nu va fi ultima oara cand voi merge. E un eveniment interesant si merita participarea.
2. Pacat e ca e dimineata. Stiu, acum e farmecul, acum poate lumea, discutie la o cafea etc… Dar tot sunt mort de somn la ora aia, oricum as lua-o :))
3. E ciudata senzatia: mall-ul tot e gol, iar noi intram prin spate si stam deasupra. Farmecul acolo e sa stai si sa observi ce se intampla prin mall, vanzoleala, imbulzeala. Sa observi ce se intampla prin parcare… Si alte asemenea.
4. Imi place periodicitatea evenimentului. Sunt evenimente la care te duci cu gandul unicitatii. Bai, fac astea toate azi, ca maine cine stie…Aici norocul este ca cu multi te vei revedea data urmatoare. Si da, in majoritatea cazurilor va exista o data urmatoare.
Care a fost marea mea greseala? Pai faptul ca n-am avut carte de vizita la mine. Fie si una d-aia proasta si minuscula de care sa rada lumea. Macar aveam ceva. De data asta nimic 🙂
Cam atat am avut de spus. Salutari BLOGOSFERICE tuturor 🙂
Multumesc. Ma bucur si eu ca te-am cunoscut! 🙂 Ne revedem joi la openconnect #18.