Micul print

Micul print

 

 

Am gasit pe facebook aceasta poza:

Micul print

A circulat anii trecuti pe facebook, eu am descoperit-o doar acum. Datorita ei mi s-a facut pofta de mici, pe care oricum i-as fi mancat azi. Tot datorita ei mi-a venit ideea acestui articol. Cinci idei despre mici:

1. Vazusem la Eftimie un adevar: micii ii mananci de pofta, nu de foame. Nu as putea sa-l contrazic.

2. Inca o constatare: micii cei mai buni se gasesc la marginea drumului, nu in carciumi de lux. La Branesti sunt mici buni, in drum spre Alexandria mai mancasem unii buni. In drumul spre Slatina natala, la Cerbu, iar sunt mici buni. Pe vremuri erau mici buni la Dedulesti. Ultima oara m-au dezamagit, dar acolo e un brand.
Ca idee, as da oricand niste mici facuti la Caru cu Bere pe unii facuti la marginea drumului.

Astia-s micii de la Dedulesti. Poza e neclara, dar se poate vedea dimensiunea lor care i-a facut celebri.
Astia-s micii de la Dedulesti. Poza e neclara, dar se poate vedea dimensiunea lor care i-a facut celebri.

3. Micii nu sunt sanatosi. Era o expresie despre salate si Mec. A merge la Mec sa mananci salata e ca si cum ai merge la curve sa te ia in brate. Cam la fel e si cu micii. De ce ai vrea ca micul sa fie sanatos? E clar: nu e. Dar nu d-aia il mananci. Oricum se stie ca tot ce-i bun e ilegal, imoral sau ingrasa. Si, bonus, mai poate produce si deranjamente stomacale.

4. Micul e tipul de mancare care se mananca doar proaspat si doar cald. Micul de a doua zi e bun doar incalzit la microunde. Daca-l mananci rece il mananci doar ca sa nu-l arunci. Gustul oricum nu mai e acelasi. Si iarasi gasesc asemanari cu Mec-ul.

5. Micul merge cu bere. Musai cu bere. Cineva imi zicea ca numarul de beri trebuie sa fie egal cu numarul de mici. Aici e relativ, depinde de multe. In primul rand de buget. Cert e ca n-as putea manca mici cu cola decat in cazuri rare (cu apa plata exclud din start; poate doar dac-as fi pe moarte si as vrea sa le arat celorlalti ce rau am ajuns).

Astea de mai sus sunt in categoria DATORITA. Mai exista o chestie pe care mi-am amintit-o DIN CAUZA pozei de mai sus: apare in toamna filmul dupa tembela carte Micul Print. Acelasi Eftimie a scris ceva corect mai demult. Personal, urasc Micul Print din 3 motive:

Sursa: Elefant.ro
Sursa: Elefant.ro

1. Este bagata pe gat de scoala. Nicio poveste pe care o citesti obligat n-o sa-ti placa. Daca vreodata va fi introdusa ca lectura obligatorie Harry Potter, acela va fi sfarsitul acelei serii. O putem ingropa si canta prohodul.

2. Este o carte pe care putini o inteleg. Nu intelegi ceva? Foarte bine: fa-te c-ai inteles-o si lauda-te cu asta. Nu conteaza ca n-ai inteles si ca spui chestii spuse de altii (traisCA CArtile de comentarii). Ideea e ca TU stii ce-a vrut sa spuna autorul, iar altul nu.

3. Este adorata de adolescentele intarziate. Daca Cenusareasa e adorata de cele care s-au visat printese si este, asa, un vis al copilariei, Micul Print e adorata de filosoafele hipsterice.

Mai e ceva de spus despre Micul Print? Va astept pe voi sa spuneti. Eu va urez pofta buna si va las in compania unei melodii tematice. Salutari MICI tuturor!

Comments

comments

11 thoughts on “Micul print

  1. Cred că Micul prinţ n-ar trebui să fie lectură obligatorie aşa cum consider că nici o carte n-ar trebui citită forţat. Asta cred că ia în mod absolut farmecul oricărei cărţi. La fel s-a întâmplat cu Cireşarii, aşa s-ar întâmpla şi cu Harry Potter, cum bine zici. Când am citit-o în copilărie a fost prea devreme şi nu mi-a plăcut. Iar faptul că s-a sinucis ca să ajungă pe planeta sa unde floarea lui era singură – nu este ceva ce poate înţelege un copil. Sacrificiul despre care e vorba aici cu greu poate fi înţeles. Este un text încifrat, metaforic şi ai dreptate să spui că puţini îl înţeleg. Când l-am citit la maturitate, am înţeles altfel lectura. Nu pot spune că este una dintre cărţile mele favorite, deşi înţeleg textul şi mesajul. Oricum m-a impresionat mult viaţa autorului şi mai ales moartea sa, cât să atribui textului un plus de sens.

  2. Cred ca e ceva in neregula cu scolile din Craiova pentru ca mie nu mi s-a sugerat, niciodata, in scoala “Micul print”. Are un mesaj foarte profund si dramatic pentru un copil. Daca ma gandesc la el din punct de vedere al sacrificiului, imi aminteste de “Magazinul de sinucideri”. Cumva ma bucur ca am citit ambele carti acum, nu in copilarie.

Ai ceva de zis? Vorbeste ACUM sau TACI PE VECI !