Meseriile prietenilor tai – cum te raportezi la ele?

Meseriile prietenilor tai nu te definesc asa cum ti-ai dori tu sa se intample. O fac maximum 20%, nu mai mult. De ce ar fi meritul tau, de pilda, ca ai fost coleg de scoala generala cu un viitor medic ori cu un viitor fizician? Uneori te imprietenesti cu cel mai bun, cel mai destept, cel mai sarguincios coleg, insa el, din diverse motive, nu ajunge atat de mare, atat de sus. Este vina ta in vreun fel? Nicidecum.

Doar ca nu despre asta vreau sa vorbesc acum. Nu despre meritul ori vina ta, ci despre cum te raportezi tu la meseriile prietenilor tai. La ocupatiile lor. Va voi da ca exemplu 6 meserii, ocupatii, punandu-va initial sa va ganditi la modul in care va raportati la ele:

1. Frizer
2. Taximetrist
3. Dentist
4. Avocat
5. Traducator
6. Carciumar

Imaginati-va, deci, ca aveti cate un prieten cu fiecare din aceste ocupatii. Intrebati-va apoi DE CE apelati la el: vreti sa PROFITATI de el, de ocupatia lui, pentru a economisi bani, sau dimpotriva, vreti sa-i dati bani lui in loc sa-i dati altcuiva?

Ca sa raspundeti la aceasta intrebare, ma rog, unii raspund indirect, mai trebuie sa semnalez cateva lucruri importante:

• Cum iti valorizezi timpul? Cel care se duce la frizer sa fie tuns gratis, pe prietenie ori din alt motiv, este de fapt cel care nu valorizeaza deloc timpul unui om. El judeca strict din punctul de vedere al consumabilelor: Ce l-a costat pe X sa ma tunda? M-a bagat si pe mine printre 3 clienti… Daca vorbim si despre o asa numita perioada moarta, cand frizerul oricum n-are doritori (martea la pranz), problema se pune si mai accentuat: Nu am ocupat locul nimanui care ar fi putut plati. Deci de ce sa-l platesc? In sens contrar, afaceristii pentru care timpul inseamna bani vor aprecia nu doar ca au fost tunsi, ci vor aprecia si alte detalii aparent minore: nu m-a pus sa astept, m-a tuns mai repede decat altul, a venit pana la mine la birou si nu m-a pus sa ma deplasez pana la el etc…
• Cat de mult ii respecti meseria? Eram la un moment dat in taxi si un sofer mi se plangea ca este nevoit sa puna aparatul si cand isi duce prieteni sau rude, ca daca-l prinde politia cu cineva-n masina avand sus verde il amendeaza. Totodata, mi se plangea ca rudele nu dau 2 bani pe meseria lui din simplul motiv ca nu necesita studii superioare, ca o poate face oricine, ca e injositoare. Si fix din acest motiv, zicea el, nimeni nu voia sa plateasca. Dac-ai fi fost medic, ti-am fi dat bani, ca aia e o meserie pe care n-o poate face oricine. 
• Ce anume produci tu? Un alt sofer de taxi imi spunea la un moment cum face el cu ai sai prieteni: Eu sunt sofer de taxi, un altul e frizer, un altul e chelner. Fiecare ne ajutam cum putem: eu ma tund gratis la frizerul meu, dar mai aduc si 2-3 tovarasi, pe ei ii face mai ieftin, dar nu gratis; un altul e chelner, merg la el, imi mai da o halba sau doua pe sub mana, aia daca stii sa te descurci nu se vede; eu pe ei ii duc cu masina unde au ei nevoie. Ne ajutam unul pe altul, eventual ne dam cate o bere sau ceva. Atunci cand te gandesti sa te tunzi gratis la prietenul frizer, trebuie sa te gandesti si ce-i oferi tu lui. Doar prietenia? E de ajuns? Daca da, esti un norocos. Sunt persoane care se lauda cu banii produsi, drept urmare aceia te vor ajuta pe tine cu bani tocmai pentru ca ei asta au.
• Cata incredere ai in acel prieten vs vrei sa risti prietenia cu el? Va dau un exemplu real: un prieten foarte bun de-al meu s-a facut dentist. Cat inca era student la medicina dentara, eu si cu inca un prieten aveam o reticenta in a merge la el. Celalalt amic al meu a si zis: daca era frizer era altceva, acolo daca greseste imi taie de tot parul, astept sa creasca si gata. Dar aici e altceva. In loc de frizer voi zice si taximetrist: nu ca am ceva cu ei sau ca nu respect meseria, insa nu putem vorbi de a pierde, a gresi. In cazul unor meserii gen dentist ori mai ales avocat, chiar se pune problema astfel. Se pune, insa, si in sens contrar: multi au impresia ca pierd procese din cauza ca avocatul lor nu s-a implicat corespunzator; daca te duci la un prieten, vei fi macar convins ca a depus toate eforturile. In sens contrar, ca sa nu te certi cu amicul X, preferi sa apelezi la Y. Drept urmare, cand apelezi sau nu la un prieten cu siguranta ai in vedere si increderea.
• Diferenta de venituri dintre voi. Frizerul castiga 2000 de lei pe luna, taximetristul 3000, dentistul 4000, avocatul 5000. Nu dau cifre de la cineva anume, exemplul este pur didactic. Daca tu castigi 1500 de lei lunar, s-ar putea ca ceilalti sa nu-ti ceara bani tocmai pentru ca te considera cel mai sarac dintre ei. In sens contrar, daca tu castigi 10.000 de lei pe luna, e de porc sa te uiti la 20 de lei pe care ar trebui sa-i dai frizerului ori chiar la cei 200 de lei pe care ar trebui sa-i dai dentistului. Intrebarea care se pune, care mi-o pun, este ce se intampla atunci cand ai venituri sensibil egale cu ale celui la care mergi.
• De ce te duci la acel prieten: pura necesitate sau un lux? Sa va dau un alt exemplu, mi se pare relevant. Sa zicem ca tie incepe sa-ti cada parul si ca ai ajuns la concluzia ca ai nevoie de un transplant de par. De ce ai nevoie de asa ceva? Nu mai poti trai fara par pe cap? Te dau afara de la serviciu? Rar de tot se intampla asta, atunci cand meseria ta depinde de asta, desi chiar si daca esti actor ori prezentator TV tot nu vad cum caderea parului ti-ar putea afecta meseria. In mod evident, totul tine de estetica. Veti spune ca la fel stau lucrurile si atunci cand mergi la frizer. Ca poti trai si cu un par foarte lung. Ceea ce e fals, caci mersul la frizer tine si de o oarecare igiena personala (un par lung e mai greu de intretinut, de exemplu). Totusi, putem admite ca transplantul de par este un lux. Nu este ceva cu care n-ai putea trai. Drept urmare, presupunand ca ai avea pe cineva la o astfel de clinica, vei apela mai greu la acea persoana. Una e sa rogi un avocat, spunand Am nevoie pentru divort, e ceva ce nu depinde de mine, si alta e sa spui ca te-ai saturat de chelia ta si vrei sa mergi sa faci un transplant de par.
• Cat de mult cheltuie efectiv acel prieten ca sa te serveasca? Un frizer are costuri aproape 0 sa te tunda si pe tine. Te programeaza in mijlocul zilei, cand oricum are putini clienti, ori vine la tine acasa. Un taximetrist, insa, s-ar putea sa aiba costuri mai mari decat cursa in sine. Pentru a te lua pe tine de la aeroport la 12 fix el trebuie sa nu faca deloc curse timp de mai bine de o ora, daca nu doua. Deci nu doar ca il costa efectiv drumul, da-l costa si eventualele drumuri anulate. Carciumarul la fel: bautura aia el o ia la un pret, daca e declarata trebuie sa plateasca taxe ca si cum v-ar fi vandut-o. Deci pe el il costa sa va serveasca pe voi.
• Cat de sef este acel prieten pe afacerea lui? Avocatul poate fi propriul lui sef, poate lucra pentru propria firma, dar poate la fel de bine sa lucreze la o firma mare de avocatura. La fel si dentistul, poate lucra la o alta clinica. Taximetristul lucreaza pe cont propriu, dar frizerul poate lucra la un salon mare, unde se uita colegii urat la el. Medicul la fel: este el SEF al clinicii sau este un simplu angajat? Ca sa revin la problema semnalata mai sus, cea legata de transplantul de par, imaginati-va ca la celebra clinica Esthetica Global, una dintre cele mai renumite din Europa pe asa ceva, lucreaza un roman si acel roman va este prieten. V-ati duce la el sa-i cereti sa va lucreze pe gratis? Un implant de par in Turcia, sa ne intelegem, nu in Romania. E clar ca acolo implantul ar fi mai calitativ, mai durabil, dar toate astea inseamna si ca ar fi mai scump. Deci ati apela sau nu la prietenul vostru?

Bineinteles, mai este o problema: cat de insistent cu bunavointa este celalalt. Ati intalnit probabil prieteni care insista sa vii la ei ca te vor servi gratis, care se vor simti jigniti daca vei apela la altii. Eu am astfel de prieteni si ma bucur de ei, dar recunosc ca-n multe momente mai simt destul de prost.

Ca sa revin la primul paragraf, hai sa va explic cum e cu cei 20%. Este vorba de prieteniile de care ai tinut versus prieteniile la care ai dat cu piciorul. Sunt persoane care tin multe prietenii, care pe oriunde se duc au cu cine sa se intalneasca, asa cum sunt persoane asociale, care n-au prieteni nici macar in orasul lor natal. In mod evident, daca ai multi prieteni ai sanse mari care printre ei sa se afle unii care sa te serveasca asa cum stiu ori cum pot ei. Cand ziceam mai sus ca tu oferi doar prietenia ta, nu o ziceam deloc peiorativ. Unii pur si simplu nu sunt capabili sa ofere nici macar asa ceva. Sau, ca sa formulez altfel: ce oferi prin aceasta prietenie? O persoana vesnic posomorata ofera prin prietenia sa tristete si ganduri negre. O alta ofera pozitivitate si ganduri bune, veselie si buna-dispozitie. Or fi si acestea importante, zic.

In final, mai spun doar atat: initial filmase un clip in care vorbeam despre Meseriile prietenilor tai. Pentru ca nu mi-a placut cum iesise, am hotarat sa scriu. Nu imi dau seama daca ar fi iesit mai bine in varianta video, nici acum nu stiu daca sunt mai bun la scris sau la vorbit. Cert este ca de lene sa mai trag un altul, am prefer sa scriu toate astea. Ideile sunt aceleasi, poate-s un pic mai organizat in scris. Sa-mi ziceti voi daca vi se pare c-ar fi mers mai bine pe video acest articol.

In fond, daca imi intrebati prietenii, acestia vor zice ca eu stiu sa scriu. La meseriile prietenilor tai, ala trateaza, ala tunde, iar celalalt, ala mare si colorat, stie sa scrie. Un fel de scriitor, dar nu scrie carti (pe bune, asa mi s-a zis; m-am simtit chiar bine).

ps: Cand te gandesti la meseriile prietenilor tai, te intrebi vreodata cati dintre ei se plictisesc efectiv la locul de munca? Legaturile cu ce am scris mai sus le face fiecare pentru el 🙂