Masina personala este un cv pe patru roti

Inca dinainte sa ajung student la sociologie, unde, fie vorba-ntre noi, am ajuns din intamplare, mi-a placut sa definesc. Sa ne intelegem: definirea unui lucru banal este cel mai greu lucru cu putinta. Drept urmare, va intreb cat se poate de serios: cum ati defini masina personala?

Si pentru ca-s sociolog la baza, ori ca sa respectam terminologia, absolvent de sociologie, voi da o definitie sociologica termenului: masina personala este un cv pe patru roti.

N-o sa-ti vina sa crezi in cate moduri te defineste masina personala. Nu doar ea, ca atare, ci ea raportata la tine, raportata la situatia ta economica, raportata la locul tau de munca.

Acum, ar trebui sa spun cateva cuvinte si despre brandul BMW. Pentru unii, este El-Dorado-ul, masina ideala, Everestul carierei de sofer. Pentru altii este o masina pentru cocalari, pentru disperatii de viteza, o masina de evitat.

In esenta, niciunul dintre cei de mai sus nu minte. Si tocmai din acest motiv trebuie sa explic. Eu, insa, ca sa cuprind ambele afirmatii intr-una singura, afirm ca BMW este printre cele mai nedreptatite branduri de masini.

Intai si intai, da, e o masina pe care multi si-o doresc. Da, este o masina pe care nu multi si-o permit. Piesele auto pentru BMW nu sunt deloc un chilipir. Ma refer, bineinteles, la piesele originale pentru BMW, caci de ce ti-ai lua o masina scumpa daca in ea bagi tot felul de piese dubioase? Asupra acestui aspect voi reveni.

Totodata, insa, este o masina foarte rezistenta, fiabila. O masina care, daca este bine ingrijita, te tine chiar si (peste) 20 de ani. Sunt pe soselele noastre chiar si masini mai vechi. Din acest motiv, se spune ca-i un sacrilegiu sa duci un BMW la casat. Acolo duci alte masini, dar nu un BMW. Niciodata un BMW.

Drept urmare, soselele patriei sunt parca invadate de masini BMW la mana a doua. Ma rog, mana a doua ori chiar a treia. Sau a patra. Datorita ori din cauza acestui lucru, a aparut celebra gluma: Dragi soferi nemti, conduceti cu grija masinile voastre, vrem sa le gasim in stare buna!

Totusi, din cauza ca sunt foarte multe masini BMW pe piata, dar si din cauza ca unii vor musai sa conduca o astfel de masina, a aparut publicul nedorit: cocalarii. Si, desi cliseic in vorbirea curenta folosim ca termen general concurenta, se pare ca aceasta categorie sociala foloseste mai mult BMW-ul. Vedem atatea si atatea BMW-uri din care rasuna manele, vedem atatea si atatea BMW-uri tunate de prost gust, vedem atatea si atatea BMW-uri colorate stangaci …

Este, insa, vina firmei producatoare? Este vreo problema pentru un om normal, cult, cu statut social bun, sa isi ia BMW? Din punctul meu de vedere, nu. BMW este o masina serioasa, puternica, o masina care indica un anumit statut social.

Cel care are BMW locuieste la curte nu la bloc, ori daca locuieste la bloc, o face intr-un cartier select, are salariu de peste o mie de euro, as zice 2-3 mii, are bani si de benzina, nu are BMW sa-l tina in fata blocului, si este o persoana care stie sa-l si intretina.

Si, pentru ca tot va ziceam de masina personala care-i un cv pe patru roti, va dau 4 situatii nedorite:

  • O masina scumpa folosita de 3 ori pe an;
  • O masina scumpa in care au fost puse cele mai ieftine piese si accesorii;
  • O masina scumpa vesnic murdara, neingrijita, niciodata dusa la spalatorie;
  • O masina scumpa parcat in fata unui bloc neingrijit de garsoniere, intr-un cartier rau-famat.

Sa ne intelegem: masina personala, ca si biroul, ca si locuinta, este ceva care te defineste. Doar ca, spre deosebire de celelalte, masina personala este vizibila. Mizeria din casa poate fi ascunsa sub pres, la propriu si la figurat. O masina murdara, care n-a fost niciodata dusa la spalatorie, in cel mai bun caz spalata cu apa din Dambovita (tineti minte faza, nu?), este vizibila.

Personal, mi-am propus sa-mi iau masina atunci cand voi simti nevoia sa am una, cand statutul meu socio-profesional si financiar imi va da dreptul sa am una. E drept, ma tot intreb ce as face daca as castiga una.

De exemplu, ca tot am vorbit despre BMW, sa ne imaginam ca as castiga un BMW X2. Este exercitiu de imaginatie, nu ma puneti sa va spun cum l-am castigat.

Eh, de aici ar incepe problemele. Pe de-o parte, eu nu-s de acord cu vinderea premiilor. Este ceea ce eu numesc Sa-ti vinzi norocul. Nu cred in Dumnezeu, sunt ateu in intelesul clasic, ori agnostic, zic unii mai scrupulosi cu terminologia, dar daca cineva, acolo sus, mi-a dat norocul sa castig asa ceva, eu cred ca nu trebuie sa ignor asta.

Ce as face in continuare? Pai asa cum bunastarea aduce masini scumpe, sa zicem ca eu as fi nevoit sa parcurg drumul invers. Nu as vinde-o, ci m-as stradui sa am un statut social care sa ma faca demn de ea.

As ingriji-o, i-as lua nu doar piese pentru BMW originale, ci i-as si accesorii originale pentru BMW, inclusiv ulei original pentru BMW. Nu-mi vand norocul si nici nu-mi bat joc de el.

As apela la un partener autorizat, oficial, tip OEM. E drept, in cazul unui BMW, as astepta cativa ani pana sa iau piese de BMW de la eXclusiv OEM, caci aceasta masina nu este dintre cele la care sa pice toate dupa 2 ani. Bine, cele mai „nesuferite” sunt cele din care pica piese a doua zi dupa ce au iesit din garantie.

As avea, deci, o masina personala scumpa, puternica, de fite, dar bine ingrijita, cu care sa ma pot mandri. Si cu care sa ma plimb pe unde am eu drumuri. Si sa-mi plimb prietenii.

Pana atunci va trebui sa-mi iau carnet. :))

Masina personala este un cv pe patru roti este un articol inscris in competitia Super-Blog 2018. Asa cum BMW-ul are nevoie de piese originale, si acest articol are nevoie de comentarii originale. Cele contrafacute vor fi imediat sterse. Sa nu ziceti ca nu v-am avertizat.

 

4 thoughts on “Masina personala este un cv pe patru roti

  1. M-as lua de formularea ta … masina nu-i CV, ca nu cred ca reveleaza ceva aspecte profesionale despre tine. As zice ca masina-i oglinda stilului de viata, poate. Sarac cu pretentii? Atunci sigur are BMW cu piese chinezesti, exact cum zici tu. Onest si dezinteresat de imagine? Dacia Logan. etc etc

    Auzi, daca tot scrii despre masini, carnet de sofer ai? M-ai facut curios acuma.

    1. Nu. Nu-mi surade ideea sa-l am si sa nu conduc. Am vazut la cativa din jurul meu ca nu e deloc ok. Nu cred in chestia conform careia condusul masinii nu se uita niciodata. Se uita si e chiar periculos sa te urci la volan la 3 ani dupa ce ti-ai luat carnet.

      Drept urmare, cand ma voi decide sa-mi iau masina, si voi avea si banii necesari, bineinteles, voi da si de carnet. Si din ziua in care voi primi carnetul ma voi urca la volan.

  2. Deci n-ai carnet, n-ai condus, dar faci reclama la masini. Banuiesc ca nu-ti scapa ironia.

    In alta ordine de idei, mie mi-a placut o vorba a instructorului meu de la scoala de soferi: tati, mai bine sa ai carnetul in buzunar, ca dureaza al dracu’ de mult sa il obtii (cateva luni din momentul inscrierii la scoala, daca nu pici de 3-4 ori, caz in care dureaza si un an). Odata obtinut carnetul, daca te simti nesigur pe tine poti oricand sa mai faci 2-3-10 sedinte cu un instructor, ca sa iti reamintesti chestii. Da’ orele alea dureaza o saptamana sau trei, nu luni intregi.

    Just my two cents…

Ai ceva de zis? Vorbeste ACUM sau TACI PE VECI !