Masca 25

Masca 25

Printre multiplele teorii ale varstei, pe care candva le citisem cu interes, imi placuse una care impartea varsta in 4 sferturi. Primul sfert era al acumularilor (pana la 25 de ani) intelectuale, sfert in care te orientai cu preponderenta spre invatat. Urmatorul sfert era al maturitatii, al muncii, al vietii efective de adult. Al treilea sfert era al crizelor, al problemelor: e un prim soc, la 50 de ani, urmeaza apoi socul iesirii la pensie si al vietii mai putin active. Ultimul sfert, pe care-l apuca doar cei norocosi, este cel al bucuriei ca inca mai traiesti. In acel ultim sfert trebuie sa te bucuri efectiv de viata si, mai ales, de ce vei lasa in urma ta.

Ma rog, nu sunt in totalitate de acord, nu stiu cine mai era de acord cu ea, dar mi-am amintit de aceasta teorie cu 2 ocazii:

1. Prima oara atunci cand am implinit 25 de ani. Cumva, simteam ca implinirea a 25 de ani este mai importanta decat majoratul ori decat implinirea a 20 de ani. Nu stiu daca e asa, dar poate asta este tendinta noastra, a oamenilor, sa valorizam, cumva, mai mult aniversarea ASTA decat una precedenta. Nu s-au schimbat fundamental lucrurile dupa implinirea acestei varste, asa ca, am zis eu, imi voi mai aminti de teoria asta abia la implinirea varstei de 50 de ani.

2. Surpriza, insa: am acum un nou motiv sa imi amintesc de ea. Nu eu, ci un frumos teatru implineste aceasta varsta.

Va ofer, in continuare, cuvintele lui Mihai Malaimare, postate si pe site-ul oficial al teatrului, pe pagina dedicata evenimentului:

De ce o “Gala”? Pentru ca varsta, 25 de ani, o presupune, pentru ca avem ce arata si pentru ca stim si putem sa o facem. Ar putea deveni o traditie? Posibil, mai ales daca teatrul continua sa-si defineasca profilul absolut aparte în peisajul teatral românesc si daca publicul va con.tientiza acest lucru.
Deocamdata va fi un periplu de aproximativ doua ore prin mai bine de 20 de spectacole, un adevarat maraton demn de cartea recordurilor în timpul caruia spectatorii vor putea admira nu numai creatia în sine, în lumina reflectoarelor, ci si fascinanta viata a culiselor. În plus, prin intermediul camerelor de luat vederi, publicul se va vedea pe sine însusi, va participa activ la cel mai frumos moment aniversar, clipa in care actorii si tehnicienii teatrului arata cat de buni, cat de talentati, cât de puternici sunt.
O “Gala” ca a noastra ar putea deveni o traditie, de ce nu, dar înainte de asta isi propune sa devina un simbol, acela al existentei în teatrul romanesc a slujitorilor scenei carora nu le place mersul în turma, la adapostul conditiei de meseri, ci înotul în contra suvoiului ca semn al efortului creator.
O „Gala” ca a noastra nu ar trebui ratata!
Mihai Malaimare

Acum stau si ma intreb: cum este un teatru la implinirea a 25 de ani? Teoria aceea, a sferturilor, cu siguranta nu se aplica, motivul fiind evident. Totusi, cum este, oare, Teatrul Masca la implinirea varstei de 25 de ani? Tanar, matur, in floarea varstei, deja experimentat? 🙂

Va astept pe toti la Gala Masca 25. Voi fi si eu prezent. Despre Teatrul Masca, de ce este el special si despre contactele mele cu Teatrul in cauza va voi povesti intr-un articol viitor. Pana atunci, salutari TEATRALE tuturor si la multi ani Teatrului Masca! 🙂