Dupa cum stiti, subiectul cinefil numarul 1 in Romania este Sergiu Nicolaescu. Atat moartea sa (si controversele de rigoare), cat si cariera sa cinematografica. Nu discut despre chestiunile personale, indiferent daca sunt de natura religioasa sau nu. Asta pentru ca din punctul meu de vedere important e ce va ramane in urma sa. Si lucrurile care raman, si anume filmele, sunt aceleasi indiferent de opptiunile sale din viata personala. Ori optiunile sale religioase.
Ieri, din punct de vedere cinematografic, a fost o zi dedicata acestuia. Si din punctul MEU de vedere. Prima oara am fost la CInema Eforie unde am vazut Osinda (asa se scria atunci, acum s-ar scrie Osanda, dar titlul trebuie pastrat original, cum era). Acolo Sergiu Nicolaescu era doar actor. Dar un film foarte bun. Desi finalul mi s-a parut oarecum fortat. Insa pentru vremea aia a fost o capodopera.
Seara am fost la „maratonul” filmelor de Sergiu Nicolaescu. Unde am rezistat doar la Dacii. Si nu din cauza filmului, care e bun. Ci din cauza conditiilor. Trei lucruri erau super-enervante:
1. Calitatea imaginii era sub orice critica. Nici macar nu era pe tot ecranul. Nu inteleg de ce, era cinematograf. Adica am vazut la tv filme de-o calitate mai buna. Oricum la Patria e un proiector destul de slab calitativ, suprapus peste asta a iesit ceva sub orice critica.
2. Sunetul este foarte prost la Patria. Desi e plin de boxe, acestea sunt date super-incet. Abia auzeai. Sunetul altfel nu era slab calitativ, dar era foarte incet. Si sala e mare.
3. Pe langa punctul 2 mai era punctul 3: sunetele din sala. In spatele meu erau niste ghiolbani (altfel imbracati elegant) care comentau filmul. Si replici cu glume rasuflate, nimic inteligent. Cand au vazut de exemplu ca se taie copaci, unul a spus: asta e Verestoy. Mama ce gluma buna. Hai sa radem. Sa nu mai zic de pungile de chipsuri (sau ce-or fi fost) care se auzeau constant prin sala. Trist.
La iesire erau televiziuni cu interviuri. Un amic a dat interviu pentru Digi. Dar erau cam toate televiziunile. Inclusiv OTV (ei mai au emisiune de stiri?). Am inteles ca s-a dat si la televiziunile straine. Foarte bine.
Eu nu mai am nimic de adaugat. Filmele sunt prea cunoscute si prea vechi pentru a avea rost sa le fac o recenzie. Doar vi le recomand. Si va spun ca ele apartin ISTORIEI si trebuie vizionate, indiferent daca le veti aprecia sau nu.
Salutari cinefile tuturor si inca o data mult respect maestrului Sergiu Nicolaescu!
Osînda are o muzică extraordinară.
@javra eu : confirm. foarte buna muzica 🙂
Puteau sa aleaga si ei alt cinematograf pentru a derula filmele , dar pacat ca traim in Romania si nu stim sa ne respectam semenii