Like… unlike

Am vazut de-a lungul timpului diverse discutii despre like-uri. Mai nou discutia a fost dusa in zona umorului penibil in urma diverselor „campanii” de pe facebook cu privire la milionul de like-uri. Eu nu vreau sa duc discutia acolo ci o voi duce intr-o zona concreta si efectiva. Nu discut din perspectiva celui care cere like-uri, ci din perspectiva celui care da like-uri. Putine articole au fost scrise pe tema asta.

Intrebarea principala la care voi dori sa ajung intr-un final este: sa ne luam sau nu like-ul inapoi? Pentru a raspunde la ea trebuie insa raspuns la alte 2 intrebari:
– cand anume dai tu like la ceva si de ce;
– cat anume valorizezi like-urile celorlalti.

Atentie: eu vorbesc acum strict de like-urile la pagini. Like-uri la poze sunt distincte (desi nu cu mult).

Sa incerc sa raspund la prima intrebare. Repet: perspectiva este una pur personala: nu sunt sfaturi, habar n-am daca e bine cum actionez (sa-mi spuneti voi). Asadar, cand dau eu like:
– la paginile blogurilor dau like constant; nu neaparat ca-mi place cat pentru a vedea ce se posteaza; este o curiozitate de-a mea si prefer sa-mi spuna facebook-ul decat sa ma abonez direct la acel blog;
– la diverse concursuri (da like la pagina noastra si participa);
– din obligatie: cunosc pe X, deci ii dau like paginii/afacerii sale; aici recunosc ca e vorba de principiul reciprocitatii… ei mi-au dat like la pagina blogului meu, deci sunt si eu obligat (moral) sa dau like;
– la diversele localuri pe care le frecventez; uneori inainte de a merge acolo (o sa revin);
– la paginile diverselor personalitati, tot pentru update-uri (pana sa bage faza cu subscribe exista varianta asta cu like-uirea).

Cat anume valorizez like-ul celorlalti? Pai spun direct cum ma influenteaza:
– vad ca X a dat like paginii unei personalitati, dau si eu; dar nu ca sa ma bag in seama, ci doar pentru ca mi-a fost semnalat ca acea personalitate are pagina de facebook (la fel cum pentru multi reclama are scop strict de informare: te informeaza ca a aparut un produs nou si tu-l cumperi indiferent de cum e reclama);
– intru pe o pagina si vad cati dintre prietenii mei (si care) au dat like la ea; daca n-a dat nimeni parca evit sa dau (daca e un local sau ceva);
– un numar mare de like-uri nu inseamna automat ca acea pagina e populara, dar o pagina cu 15 like-uri e de neincredere;

Acum sa-mi recunosc un defect: nu am valorizat (si nici acum nu valorizez) foarte mult like-ul meu. Like-ul meu parea pana acum ca o lauda de complezenta. Era ceva de genul: hai ca dau like, ca nu ma doare mana.

Si am mai avut ceva (pana acum): nu-mi luasem niciun like inapoi. Candva mi-a placut ceva, acum nu-mi place place. Sau dau UNLIKE? Pai candva mi-a placut…

Asta pana cand am fost atentionat de vreo 3 persoane cu privire la o neconcordanta: vezi ca ai dat like la pagina de facebook a unui local de care te-ai luat si la pagina de fb a unui blogger pe care l-ai atacat. Si da, corect: eu ma luasem de cele 2 entitati, insa figura acolo mare si frumos LIKE la ele. Recunosc ca n-au fost singurele chestii unlike-uite. Insa au fost primele.

Si acum se pune intrebarea: like inseamna ca-ti place ACUM sau ca undeva, candva, ti-a placut? Pentru ca la un local s-ar putea sa-ti fi placut acum 3 ani pizza acolo insa acum sa ti se para naspa. Nu stiu, doar intreb. Nu e cazul la mine.

As vrea sa stiu voi cum faceti cu like-urile: cand le dati, cat de mult le valorizati si in ce conditii vi le luati inapoi? Sper totusi ca nu veti dori sa luati inapoi like-ul dat paginii acestui blog 🙂

Nu inchei fara sa anunt ca maine voi semnala o chestie interesanta tot legata de like-uri. O chestie neagra as numi-o eu, dar habar n-am daca e ilegala sau nu. Insa pana atunci, astazi, voi vorbi despre blogosfera feminina. Mai pe la pranz asa.

Salutari PLACUTE tuturor 🙂