Laura Pirlog: Sunt un omulet  zvapaiat, cu multe vise, care lupta pentru ceea ce crede si care isi doreste sa lase ceva in urma lui.

 

 

Emil Calinescu: Salutare si bine v-am regasit la cea mai de succes rubrica de pe EmilCalinescu.EU. Ca de obicei, imi voi lasa invitatul meu sa se prezinte 🙂

Laura Pîrlog: Buna, eu sunt Laura Pirlog
Sunt un omulet zvapaiat, cu multe vise, care lupta pentru ceea ce crede si care isi doreste sa lase ceva in urma lui.

Emil Calinescu: Ne spui un vis, cel putin unul, care pana acum ti s-a implinit? 🙂

Laura Pîrlog: Acum ca stau sa ma gandesc, imi dau seama ca sunt un om norocos si am ceva vise implinite in traista vietii. Dar cred ca cel mai mare si cel mai important pentru mine a fost sa cresc de la 0 o agentie de publicitate, la care am visat din anii facultatii! Am un spirit liber si urasc „incatusarea” in infirmitatea vietii profesionale de la noi, asa cum se prezinta ea in momentul acesta, ca angajat. Am multe idei, vreau sa fac lucruri frumoase si statutul actual imi permite nu doar sa visez ci sa si implementez, fapt care imi ofera o stare de libertate incredibila. Si sentimentul real ca nimic nu este imposibil 🙂

Emil Calinescu: Moment publicitar: spune-ne despre agentia ta de publicitate, Creative Energy Corner. Cum ti-a venit ideea, de ce acest nume, cum ai pus-o in aplicare, cat de multumita esti de activitatea ei…

Laura Pîrlog: Cum spunem, prin facultate a inceput nebunia. Ma gandeam cat de tare poti fi ca om, daca poti sa cresti un brand, sa-l pozitionezi sau sa-l repozitionezi etc, astfel incat sa aiba un succes real si oamenii sa-l iubeasca. Ma fascina asta si imi doream sa fiu si eu unul dintre ei. Ma imaginam la costum prezentand strategia gandita de mine in fata clientului si raspunzand mandra la toate intrebarile ). Mi-am hranit aceasta pasiune in toti acesti ani si la un moment dat am zis sa incerc. Aveam déjà cateva colaborari extra-job si initial am zis sa-mi fac firma, ca un prim pas, sa fie acolo. Cand m-am vazut insa cu certificatul in mana, mi-am dat seama ca nu e “doar ca sa fie acolo” ci trebuie sa ma mobilizez si sa cresc copilasul asta. Imi imaginam atunci cum ar arata biroul meu ideal. Si in minte imi tot venea un colt verde, care iti transmite energie, pe care bate un soare increzator si care e decorat cu multe accesorii menita sa-ti stimuleze creativitatea. Si uite asa am ales numele. M-am tot gandit sa aleg ceva mai scurt, dar nu-mi puteam scoate imaginea asta din cap, asa ca am decis sa nu mai fortez si sa ramana asa.
Daca la inceput, imi imaginam ca o sa am cativa clienti mici, de care ma ocup din scaunul de acasa si doar ca sa imi acopar cheltuielile lunare, lucrurile au luat usor, usor o alta intorsatura. Colaborarile astea mici s-au transformat in proiecte zdravene, cu multa responsabilitate, multa munca si multa satisfactie. Am ajuns acum sa avem clientii nostri constanti, care ne mai si recomanda. Imi amintesc ce senzatie am avut la primul telefon in care mi s-a spus ca m-a recomandat x… eram in extaz dar si usor blocata. Asteptarile mele legate de evolutia agentiei in acest prim an fusesera cu mult depasite. Simteam ca sunt pe un val care ma ia din zbor si eu trebuie sa lupt sa fac fata. Dar e un sentiment magic si merita toate eforturile facute .

Emil Calinescu: Cum ai ales-o pe Sofia in acest proiect? Cum te intelegi cu ea si daca, pe viitor, te gandesti sa mai iei colegi/colege? 

Laura Pîrlog: Pe Sofia o stiam de mult, am fost colege de munca vreo doi ani. Eram pe aceeasi lungime de unda de atunci si o admiram mereu pentru cat de activa este si ce idei are. Imi placea mult la ea ca nu avea blocaje de genul “nu se poate” cand trebuia sa facem ceva. Cauta solutii, intreba in stanga, dreapta, suna un prieten, incerca de una singura si tot facea ce-si propunea. E un criteriu extrem de important pentru mine, cand imi aleg colaboratorii. Nu vreau oameni incuiati, limitati si fara ambitii in jurul meu.
Si dupa jumatate de an de colaborare, pot spune la fel de sigura, ca ne completam perfect. Eu am background de vanzari, ea de PR. Eu sunt mai visatoare si mai indrazneata, ea este mai calma si mai cu picioarele pe pamant. In final, iese ce trebuie ).
Sigur vom mai avea colegi sau colege. Acum sunt la stadiul de colaboratori, lucram bine asa. O sa fie greu de ales insa :))

Emil Calinescu: Ne spui cea mai frumoasa campanie gandita de agentia voastra? 🙂

Laura Pîrlog: Este greu de ales. Sunt clienti din domenii diferite, le-am gandit pe toate cu drag si am crezut in ele cand le-am implementat. Diversitatea ne ofera si doza de provocare de care avem nevoie, ca sa fim activi si sa nu ne blocam in cateva idei.
Din fericire, pana acum am avut parte de clienti open-minded, care ne-au lasat sa ne jucam cu ideile si sa fim indrazneti. Asa ca este greu de facut un clasament.

 

„[…] stii tu, prima regula in blogging e sa scrii, ceea ce eu inca fac foarte rar.”

 

Emil Calinescu: Spune-ne, acum, despre cariera ta blogosferica. Intai si intai, ca un al doilea moment publicitar, spune-ne povestea blogului tau: cum a aparut, ce scrii pe el, ce planuri ai cu el.

Laura Pîrlog: Cariera blogosferica ? 🙂 Ma faci sa rad. E prea mult spus, sunt departe de asa ceva si nu stiu daca ma voi apropia vreodata.
Povestea a inceput de mult, prin 2009 cred. Am avut atunci un blog, pe care scriam despre diverse experiente si ce trairile mele vis-à-vis de ele. Incepuse atunci insa nebunia cu blogurile si multa lume scria ce face de dimineata pana seara: ce mananca, unde se duce, cu cine se vede blabla. Si am avut un moment atunci in care am zis ca eu nu vreau sa fiu asociata cu asa ceva si l-am abandonat. Am gresit, gandindu-ma acum. Poate cu acelea avusesem eu contact, dar trebuia sa imi mentin directia si poate aveam acum o cariera.
Apoi, acum doi ani, un prieten care stia povestea si pentru care mai faceam unele texte, mi-a cumparat domeniul, ca sa ma determine sa scriu din nou.
L-am privit si il privesc in continuare ca pe un exercitiu pentru mine. Vreau sa ajung sa imi exprim mai usor gandurile si vreau sa transmit prin el o parte din mine. Pe de alta parte, professional vorbind, am vrut sa inteleg ce munca este in spatele unui blogger cu care eu colaborez si caruia ii cer sa scrie. Ca sa il inteleg si sa stiu ce sa ii cer si ce sa ii ofer.
Imi doresc sa scriu mai mult, dar nici timpul nu-mi permite si nici nu mi-am intrat in rolul de blogger asa cum trebuie, ca sa ma gandesc imediat: ah, o sa scriu despre asta pe blog ). Dar, e in curs de dezvoltare .

Emil Calinescu: Ne zici care este cea mai mare satisfactie a ta din punct de vedere BLOGOSFERIC? Un lucru, fizic sau nu, obtinut datorita blogului?

Laura Pîrlog: Am scris la un moment dat un articol despre ce trebuie sa stii cand te apuci de alergat. Incepusem eu sa ma pregatesc pentru o cursa de 5 km si mi-am dat seama ca aveam nevoie de cateva notiuni de baza, ca sa pot face asta. M-am documentat mult atunci si am pus toate informatiile gasite si intr-un articol. A fost cel mai bine scris articol al meu, din punctul meu de vedere. Cu argumente si cercetare inainte. Asa cum trebuie sa fie toate. L-am postat seara si dimineata m-am trezit cu aprecieri, like-uri, share-uri, comentarii si alte recomandari. Si a continuat sa fie asa cateva zile. Acela a fost un moment de satisfactie din punct de vedere al blogului. Atunci am inteles ca pot creste, daca ma tin serios de treaba si scriu articole bune. Dar, stii tu, prima regula in blogging e sa scrii, ceea ce eu inca fac foarte rar.

Emil Calinescu: Vreo dezamăgire din punct de vedere blogosferic ai?

Laura Pirlog: Inca nu pot vorbi de asa ceva. Poate doar ca nu scriu mai mult, repet. Dar cred ca va veni un moment cand asta voi simti ca vreau sa fac si se va intampla. Nu vreau sa scriu doar ca sa umplu “paginile”.

 

„Cred ca e o gluma :)) Nu este vreo diferenta, prin urmare nu exista doua categorii, prin urmare nu am in ce sa ma incadrez :D”

 

Emil Calinescu: Ca sa închei capitolul blogging, ne spui ce bloguri frecventezi? Ce anume îți place la un blog /Blogger și, dacă se poate, sa ne dai și câteva exemple.

Laura Pîrlog: Prin natura job-ului citesc multe bloguri. Imi plac cel mai mult insa cele scrise natural, cu modestie si cu amprenta personala. Cele care ma lasa pe mine sa citesc printre randuri , care ma lasa pe mine, ca cititor, sa le ofer un statut si nu si-l impun si la care revin cu drag. Si daca te citesc, vreau sa raman cu ceva in minte dupa ce am inchis tab-ul. Imi displac bloggerii aroganti si perfizi.
Ii apreciez insa pe cei care critica constructiv si cu argumente.
Sunt cateva bloguri pe care le citesc de drag, dar nu dau nume, sa nu li se urce la cap.

Emil Calinescu: Esti de acord cu diferentierea OM vs BLOGGER? Tu in ce categorie te-ai incadra? 🙂

Laura Pîrlog: Cred ca e o gluma :)) Nu este vreo diferenta, prin urmare nu exista doua categorii, prin urmare nu am in ce sa ma incadrez 😀

Emil Calinescu: Hai sa ne spui acum despre o alta calitate a ta, cea de blonda 🙂 Multi considera bancurile cu blonde invechite, altii le considera mereu actuale. Spune-ne cum reactionezi cand cineva spune bancuri cu blonde, cum te simti cand ti se zice blonda si, cel mai important, care este bancul tau preferat grin emoticon (Cu blonde, bineinteles) 😀

Laura Pîrlog: In afara de tine, nu-mi mai spune nimeni bancuri cu blonde :)) In orice caz, bancul e banc, nu am de ce sa ma supar.

Emil Calinescu: Bancul preferat nu ni-l spui? Ma faci sa ma simt unic, ceea ce nu e rau. Dar tot nu scapi de spus bancul preferat 😀

Laura Pîrlog:

Se duce o blonda la cazino si zice:
-Vreau sa pariez pe 2 numere, dar ca sa castig trebuie sa ma dezbrac. Toti sunt de acord, se dezbraca si arunca zarurile.
-Am castigat, am castigat,incepe sa se bucure ea. Ia banii si pleaca.
La care dealerul zice catre celalalt:
-Tu ai vazut zarurile pe care le-a aruncat ?
-Nu, creadeam ca le-ai vazut tu, spuse celalalt dealer.
MORALA:
Nu toate blondele sunt proaste, dar barbatii tot barbati raman….

😀
NAH
:)))

 

„Luna de miere… :)) as prefera ceva salbatic, in jungla, safari, din astea. Sa fie intr-adevar memorabil. Statul pe sezlong pe o insula romantica nu e chiar visul meu :)”

 

Emil Calinescu: Zi-ne ce alte pasiuni mai ai? Ai vorbit in calitate de om de pr, in calitate de blogger, acum trebuie sa ne vorbesti in calitate de om si atat. Ce hobbiuri are Laura Pirlog?

Laura Pîrlog: Well, sa le iau in ordinea efortului. In primul rand muzica si dansul. Dansez singura prin casa de mica :)). Apoi as adauga faptul ca am facut taekwondo patru ani si va ramane o pasiune mult timp de acum. Calatoriile ma energizeaza foarte tare, motiv pentru care imi fac de drum frecvent, le planific la minut si caut sa descopar cat mai multe dintr-un oras. Mai joc tenis de camp si petrec cu prietenii (des) 🙂

Emil Calinescu: Chiar voiam sa te intreb despre locatia preferata de vacanta, asa ca acum intrebarea chiar se potriveste la fix. Asadar, care-i locatia care ti-a placut cel mai mult (pana acum) si in ce locatie unde n-ai fost inca ai vrea musai sa mergi? Si, ca o intrebare „din public”, care-i locatia pe care ai dori-o pentru luna de miere?

Laura Pîrlog: Imi plac mult orasele vechi, cu istorie si cladiri cu arhitectura deosebita. Pe primul loc se bat Paris si Londra, nu reusesc sa ma hotarasc care mi-a placut mai mult. As mai merge in oricare dintre ele, oricand grin emoticon . Am o lista lunga de locuri de vizitat. As aminti aici Egipt, Tunisia si India. Luna de miere… :)) as prefera ceva salbatic, in jungla, safari, din astea. Sa fie intr-adevar memorabil. Statul pe sezlong pe o insula romantica nu e chiar visul meu 🙂

Emil Calinescu: Printre tarile unde ai vrea sa mergi ai pomenit India. Pe blog ai scris despre cateva filme indiene la care ai mers. Ne dezvolti un pic subiectul? Te pasioneaza filmele indiene, cultura indiana? Ce anume te atrage la aceasta tara?

Laura Pîrlog: Hmm .. nu stiu daca e pasiune, mai degraba curiozitate. Am doi prieteni care au fost acolo pe o perioada de o luna si povestile lor m-au fascinat. Pe langa obiectivele turistice ma atrage faptul ca intri in contact cu o cultura total diferita de a ta. Vreau sa o cunosc, sa stau de vorba cu oamenii de acolo (cat voi reusi, desigur), sa imi imbogatesc spiritul cu invataturile lor (stiu ca suna pompos, dar am voie sa visez :)) ). Totul acolo e o aventura, iar leul din mine asta iubeste 😀
Si nu in ultimul rand, mi-as dori sa petrec ceva timp intr-un centru de meditatie de-al lor.

 

„Trebuie sa recunosc ca unele intrebari m-au surprins. Placut. Mi s-a parut ca ti-ai luat foarte in serios rolul si asta mi-a placut.”

 

Emil Calinescu: Leul din tine? Crezi in zodiac? Daca nu in zodiac, ai (alte) superstitii? 

Laura Pîrlog: E mult spus cred. Sunt niste trasaturi comune specifice fiecarei zodii si cam atat. Dat fiind ca 25% din personalitatea unui om este informatie genetica, iar restul de 75% este mediul ori educatia, trasaturile acestea sunt mult influentate..

Emil Calinescu: Ti-ai dorit vreodata sa fii profa? Daca nu, ai acum sansa, pentru ca va trebui sa evaluezi acest interviu. Ce-a avut bun, ce-a avut rau, ce i-a lipsit. Nota intervievatorului. Iar daca e sub 5, sa-i spui ce are de invatat pentru la toamna.

Laura Pîrlog: Nu, nu mi-am dorit :)) Nu prea am ce sa reprosez, nu-s vreun expert in interviuri. Trebuie sa recunosc ca unele intrebari m-au surprins. Placut. Mi s-a parut ca ti-ai luat foarte in serios rolul si asta mi-a placut. Congrats and good luck 😀

Emil Calinescu: Mai trebuie sa faci acum doua lucruri. Primul lucru: sa pui o intrebare Laurei Pirlog. Una pe care nu ti-am pus-o eu si la care trebuie sa si raspunzi. 😀

Laura Pîrlog: Neah. Ma intreb eu zilnic lucruri, vrei sa fac si public acum :))

Emil Calinescu: Toti intervievatii au facut asta.
Intrebarea suna un pic diferit: ce intrebare ai mai pune Laurei Pirlog dac-ai fi in locul meu?

Laura Pîrlog: Ma gandesc..
Catre ce tinde Laura?
… Catre un echilibru in toate, care imi dea o stare de implinire. O liniste sufleteasca care sa te tina viu si zambitor mereu 😀

Emil Calinescu: Ultima provocare este sa faci ceea ce faci in mod normal in cariera ta: sa fii PR-ul acestui interviu. Tu ii vei alege titlul si tu vei spune fraza/sintagma cu care eu voi promova acest interviu. DE CE ar trebui ca cineva sa citeasca acest interviu? CE VA descoperi citindu-l? 🙂

Laura Pîrlog: Aaa … pai iti usurez munca
nu se facef asa :))
…
Iata perspectiva unui om care lupta pentru ceea ce isi doreste si cu pasi mici dar siguri, isi atinge obiectivele. Este inca un exemplu ca oricine poate si ca incercarea moarte n-are. Atata timp cat iti mentii coloana vertebrala si bunul simt.

Emil Calinescu: Atat despre Laura Pirlog, careia ii urez la multi ani si implinirea tuturor dorintelor. Voua, cititorilor, va multumesc pentru ca ati parcurs tot interviul si va transmit clasicele salutari BLO… GOSFERICE (era sa zic BLONDE) tuturor! Laurei, insa, ii las ultimul cuvant: un mesaj pentru cititorii EmilCalinescu.EU 🙂

Laura Pîrlog: Emil e pe principiul „nu judecati o carte dupa coperta”. Daca te lasi influentat de ironiile si sagetile lui, enervante uneori, pierzi continut de calitate 😉 Keep reading what he writes, he’s good at it 😀