La ce ai renunta – o leapsa care m-a pus pe ganduri

La ce ai renunta Emil Calinescu

Nu intru in detalii in legatura cu ce este aceea o leapsa blogosferica, va spun doar ca pe vremuri preluam cam fiecare leapsa lansata de colegi. Cativa ani buni am evitat sa le mai preiau, considerandu-le puerile, insa de ceva timp am dat din nou in mintea copiilor. Oricum, trecand peste asta, va semnalez leapsa La ce ai renunta, pe care mie mi-a pasat-o Dana Codori. Leapsa, insa, se pare c-ar fi pornit de la Eva. A calatorit, insa, si pe la Almona.

Problema mea cu aceasta leapsa este ca m-a pus pe ganduri. M-a lovit, metaforic vorbind, acolo unde ma doare cel mai mult. Si, cu riscul de a fi injurat ca stric regulile jocului, ca-s Gica Contra, vreau sa raspund altfel la ea.

Asadar, spun din start: nu vreau sa renunt la nimic si nu vreau sa fiu nevoit sa renunt. Fiecare chestie are rolul ei bine definit. Toate intrebarile sunt exercitii didactice, de imaginatie, extrem de inutile. In fapt, nu raspund la intrebarea fundamentala: DE CE ar trebui sa alegi intre X si Y?

De pilda, laptop sau telefon? Pai, in esenta, cu telefonul poti face ce faci si cu laptopul, fiind mult mai portabil. Daca ar fi sa le aleg, alegerea fireasca, logica, ar fi ca renunt la laptop.

Doar ca, vedeti voi, ideea este sa le ai pe ambele. Motivele sunt fix 2:

  1. Sansele-s mici sa te lase ambele in acelasi timp.
  2. Dupa ce ai butonat o zi intreaga telefonul, acasa simti nevoia unui ecran mai mare.

Uneori recunosc ca prin deplasari ma gandesc serios daca sa iau laptopul. Doar ca n-am pus niciodata, dar niciodata problema inversa, daca sa iau sau nu telefonul. Acesta este parca atasat de mine, nu pot merge undeva fara el. De altfel, nici la toaleta nu prea mai merg fara el.

O alta intrebare iarasi fara sens: carti sau tv? Aici raspunsul logic si evident este ca la tv renunti mult mai usor. Doar ca am o problema cu definirea termenilor. Drept urmare, nu pot sa nu ma intreb Ce inseamna sa renunti la carti? Inseamna ca nu ai voie sa citesti carti de pe telefon, de pe laptop, de pe tableta ori de pe ebook? La fel putand intreba si in legatura cu televizorul: renuntarea la tv inseamna si renuntarea la platforme tip HboGo ori Netflix? Pot sa ma uit la ele pe laptop? Ori strict legat de tv, daca am renuntat la el inseamna ca n-am voie sa ma duc in localuri unde-s televizoare pornite?

In plus, nu este clara perioada. Caci e relevanta si ea. Daca sunt intrebat acest lucru in perioada desfasurarii campionatului european de fotbal, alegerea este inversa: las deoparte cartile o luna de zile. Si da, sunt capabil de asta. Am fotbal, ma concentrez asupra lui.

A treia intrebare, pizza sau hamburger, imi ridica, practic, mingea la fileu. Cunosc persoane care, din N motive, nu mananca pizza. Cica are multa paine, ingrasa cel mai mult. Burgerul la fel, sub orice forma, de oriunde e luat, ingrasa. Nu sunt fan infocat al niciunuia, nu ma vad mancand zi de zi nici burger, nici pizza.

Doar ca, vedeti voi, mie-mi place sa alternez mancarea. Presupunand ca as avea bani nelimitati si ca as putea alege cam tot ce-mi doresc, oricand doresc, nu as alege niciodata 2 zile consecutiv pizza ori 2 zile consecutiv burger. Gandind invers, trebuind, deci, sa fac alegerea, cred ca as renunta la burgeri pentru simplul fapt ca pizza-mi place mai mult, mai ales ca mie mi se pare mai personalizabila. Dar, ca idee, renuntand la burgeri, presupunand ca dintr-un motiv anume, sa zicem un pariu pierd, ar trebui sa renunt la burgeri, efectul ar fi ca as avea mai putine optiuni. Libertatea mi-ar fi ingradita. Lucru cu care pe bune ca nu-s de acord.

Raspunsul este identic in cazul urmatoarei intrebari, ciocolata sau fursecuri. Oricum nu-s deserturile mele preferate, prefer oricand o inghetata buna in dauna lor, dar ca idee si la deserturi vreau sa alternez. De ce as exclude, deci, ciocolata? Iar daca exclud fursecurile inseamna ca la diverse evenimente, sindrofii, lansari ori ce-or fi ele ar trebui sa nu ma ating de deserturi. Caci toate pot fi numite cu termenul generic de fursecuri.

La intrebarea chipsuri sau pufuleti, raspunsul este simplu: mananc atat de rar ambele chestii incat nu mi-ar lipsi si daca as renunta la ele 3 luni de zile.

La urmatoarea intrebarea, filme sau seriale, raspunsul e dificil. Teoretic, n-am mai vazut un serial de cateva luni bune. Prefer o carte buna in dauna unui serial, serialul e mare consumator de timp. Doar ca, vedeti voi, pun aceeasi intrebare: DE CE? Vreau sa stiu ca am aceasta optiune. Ca am un grad asa mare de libertate incat daca am chef pot acum, la 2 noaptea, sa ma apuc de un serial. M-as simti ciudat sa stiu ca NU AM VOIE, ca am interzis, la asa ceva.

De altfel, glumind putin, cred ca o interdictie in acest sens m-ar mobiliza sa vad mai multe seriale. Stiti voi, fructul interzis.

Totodata, termenul de serial e un pic incert. De pilda, exista asa numitele seriale cinematografice, filmele cu super-eroi care trebuie vazute ca un serial. Daca as zice ca renunt la seriale si m-as uita la asa ceva, la Star Wars ori la seria Harry Potter, s-ar chema ca trisez?

La ultima intrebare, mare sau munte, refuz sa dau un raspuns. E drept, nu mi-a placut niciodata zapada, schiatul ori datul cu sania sunt activitati nerecomandate peste 100 de kg, ma rog, m-am dat cu sania acum aproape 1 luna, dar asta ca exceptie de regula, drept urmare as fi tentat sa zic ca prefer marea. Doar ca, vedeti voi, nici sa inot nu stiu, deci am la fel de multe motive sa refuz si marea. Doar ca, vedeti voi, eu nu ma duc intr-o vacanta sa ma catar pe munte, sa ma dau cu sania ori sa inot. Mare sau munte, eu ma duc pentru peisaj, pentru priveliste, pentru distractie.

Intre Constanta si Brasov prefer Brasovul, insa intre Barcelona si habar n-am ce statiune din Austria chiar nu stiu ce sa aleg. Da, vreau sa am in continuare ambele optiuni, nu vreau sa imi ingradeaza nimeni libertatea pe care o am si de care ma bucur.

De fapt, ca de la asta pornisem, problema mea este cu alegerile. De ce trebuie sa ALEGEM? La ce ai renunta se transforma, de fapt, in alegerea pe care o faci. Sa va dau exemplul meu preferat, exemplu de care ma lovesc constant.

Asadar, sa zicem ca merg intr-un magazin de haine si-mi plac 2 camasi. Din punctul de vedere al multora, al majoritatii, va trebui sa aleg intre cele 2. Doar ca, vedeti voi, eu de fapt am 4 alegeri:

a) Iau prima camasa
b) Iau a doua camasa
c) IAU AMBELE CAMASI
d) Nu o iau pe niciuna.

In esenta, oricare varianta este corecta. Sunt realmente socat sa vad cati oameni au impresia ca alegerea trebuie facuta doar intre primele 2 variante. Sa ne intelegem: vorbim de oameni cu situatie financiara buna, care-si permit ambele produse. Strica sa ai inca o camasa? Se altereaza?

Drept urmare, cand esti la un restaurant ai de ales intre mai multe deserturi, caci intr-adevar mananci unul singur. Obiectiv vorbind, nu e indicat sa mananci mai multe la o masa. Dar la fel de obiectiv, e foarte indicat sa le alternezi. Ai mancat azi tiramisu, maine bagi papanasi, poimaine inghetata, peste 3 zile bagi o gogoasa si apoi o clatita. De ce ai scoate din lista pe una dintre ele?

Pe care o prefer acum? Pai avand in vedere ce am mancat in ultima vreme, poftesc la un tiramisu. Ori la o crema de zahar ars. Dar daca mananc maine si-s intrebat poimaine ce vreau, crema de zahar ars devine ultima optiune. Asa functionez eu.

In plus, vorbind strict de mancare, eu aleg si in functie de specificul restaurantului (am renuntat de ani de zile sa mananc pizza la restaurant romanesc, mici la cel italienesc si papanasi la cel chinezesc), de celelalte feluri ori de ce am baut pana atunci. La o masa udata cu bere din belsug merge ceva usor acrisor, in timp ce dupa un fel principal iute rau merge ceva spartan de dulce.

Si, ca sa raman la exemplul dat mai sus, sa stiti ca oricand exista ca optiune si Azi nu mananc desert. Uneori, fie ca am mancat prea mult, fie pentru ca in localul cu pricina chiar nu gasesc deserturi corespunzatoare. Asta seara, de pilda, am mancat la KFC. Si pe cat de mult imi place meniul cu crispi, pe atat de mult dispretuiesc deserturile lor. Deci nu.

Asadar, ca sa concluzionez, inainte sa fiu pus sa aleg intre 2 chestii, vreau sa stiu de ce trebuie sa aleg. De ce ar trebui sa renunt la ceva ori la cineva? Cine ma obliga sa fac asta? Nu trebuie sa facem alegeri doar de dragul de a face alegeri. Si tot ca o concluzie: eu as renunta la ideea de a renunta la ceva ori la cineva. Suna mai bine asa 😀

Stiu ca am facut praf leapsa, stiu ca nu asta se asteptau fetele sa raspund (chiar asa, oare ce asteptari or fi avut de la mine si de ce?). Dar pentru ca trebuie sa-mi fac datoria, fac si eu 5 nominalizari:

  1. Andra Vrabie
  2. Denisa Grigoras
  3. Catalina Popa
  4. Dana Jugaurs
  5. Raluca Uluiteanu.
La ce ai renunta Emil Calinescu 2
Ghiciti care dintre bloggeritele de mai sus este in aceasta poza 😀

Acum, ca sa fiu in spiritul provocarii, voi la care din cele 5 bloggerite ai renunta? 😀

La ce ai renunta – prima leapsa din 2020. Va mai urma una … muzicala (restanta)!

Comments

comments

One thought on “La ce ai renunta – o leapsa care m-a pus pe ganduri

  1. Eu aș zice Denisa, ea e în poză, așa-i? 😏
    Mereu numele meu apare tăiat pe blogul tău 😂. Am crezut până acum că e o glumă ceva, dar încep să mă îndoiesc. 🧐

    Cât despre alegeri, da, nu trebuie să alegi între ce ai scris tu mai sus, dar în viață mai sunt situații limită, unde nu există cale de întoarcere și trebuie să faci o alegere, cu asumare.
    Dar, în principiu, spiritul liber e “the best”, că tot “îți place” romgleza! ✌🏻

Ai ceva de zis? Vorbeste ACUM sau TACI PE VECI !