Iubiti si cainii vagabonzi?

Pana sa va zic serios despre problema, intreb, jumate serios, jumate pe bune: cum ar fi ca Primaria sa initieze un referendum cu intrebarea Iubiti si cainii vagabonzi? Bineinteles, singurele raspunsuri acceptate sa fie da si nu.

Daca nu stiati, iubiti si cainii vagabonzi e o melodie din anii 90 cantata de Mihai Constantinescu. Pentru reimprospatarea memoriei v-o dau aici:

Serios acum: e o problema mare in Bucuresti. Care ar putea avea o rezolvare simpla:
– Iei si faci o baza de date cu toti cainii din Bucuresti. Le iei ADN-ul, le pui CIP-uri, tot tacamul. Daca e al nimanui va ajunge intr-un adapost, daca e al cuiva acesta il va primi inapoi. Doar ca stiind ADN-ul vei sti daca acel cineva il va abandona pe undeva. Si vei sti si al cui e rahatul de caine din parcul X. Da, vi se pare normal sa fie rahati de caini in toate parcurile (asta pe langa faptul ca-s periculosi, ca vad ca acest lucru este contestat). Ideea nu e a mea ci a spaniolilor.

– Dupa ce i-ai bagat in adaposturi pe toti cei vagabonzi incepi sa-ti pui problema: ii eutanasiezi sau ii pastrezi acolo?

Si aici vine utilitatea unui referendum: va intreba cetateanul daca este de acord ca, din banii lui, sa plateasca adapostul cainilor vagabonzi. Nu mai facem drumuri, nu mai facem pasaje, nu mai facem nimic, ci dam banii pentru caini. Daca asta decid cetatenii asta sa facem.

Acest referendum are insa 2 mari probleme:
1. Dezbaterea este total dezechilibrata. Iubitorii de animale si ONG-urile aferente sunt foarte vocali si foarte bine finantati. E clar ca finantarile se vor intensifica in perioada referendumului. Daca mai adaug si avocatii care sunt de partea lor (din convingeri proprii sau platiti) avem tabloul complet. De partea cealalta niste cetateni simpli, neorganzati, ajutati din cand in cand de niste politicieni care insa oricand pot schimba tabara.
Mai adaugam si religiozitatea poporului roman (cum sa-i omoram? da ce, ne credem Dumnezeu?) si vedem de ce un astfel de referendum are clar o tabara favorita. Totusi, Biserica nu are o pozitie clar exprimata precum in cazul legalizarii prostitutiei, drogurilor ori casatoriilor gay.

2. Presupunem ca, in ciuda acestor avantaje, tabara cu DA castiga, deci se stabileste, prin vot, ca cetatenii capitalei vor ca maidanezii sa fie eutanasiati. Si avem iarasi o problema: momentan acest lucru nu se poate din punct de vedere legal. Trebuie schimbata legea in Parlament. Iar Parlamentarii nu pot fi obligati sa voteze in vreun fel (chiar si presupunand ca toate orasele din tara asta ar face un referendum asemanator si ar vota DA).

Deci solutia completa este asa (3 pasi simpli):
– Faci o lege prin care reglementezi, la nivel national, problema maidanezilor. In lege stabilesti ce spuneam eu initial si mai stabilesti OBLIGATIVITATEA referendumurilor in fiecare comunitate locala (Pitestenii doresc ceva, Bucurestenii altceva, fiecare va decide insa #pebaniilui).
– Obligi primariile sa puna in aplicare legea (intai prima parte, cu strangerea patrupedelor de pe strazi, cu introducerea unei eventuale amenzi pentru cei care nu reusesc asta).
– Referendumuri concomitente in fiecare localitate pentru a se vedea exact daca cetatenii doresc eutanasierea sau nu a cainilor. Abia acum referendumul (referendumurile) ar fi utile si relevante. Si da, n-am luat in considerare posibilitatea ca el sa fie invalidat (discutia e interminabila).

Nu se doreste acest lucru. Si asta pentru ca pe seama maidanezilor traiesc o gramada de oameni:
– Directiile aferente din primarii sunt pline de taietori de frunze la caini (in Bucuresti sunt mai multi functionari in birouri decat hingheri);

– ONG-urile pentru protectia animalelor, care fara maidanezi nu si-ar mai justifica existenta;
– Diversi avocati care castiga bani sau imagine (sau amandoua) de pe urma patrupedelor.

De ce ar vrea cineva sa distruga cele 3 categorii de oameni?

Cum as vota eu? Da pentru eutanasiere, normal, firesc si logic. Am mai spus-o si o repet: sunt om si imi apar specia mea. Noi, oamenii, suntem singura specie care se gandeste la orice alta specie in afara de cea proprie. Cum as putea numi fiintele alea bipede care iubesc un caine mai mult decat un om? Eu le zic simplu si deloc peiorativ: ANIMALE!

Si apropo, ca tot ziceam de ONG-uri si de finantare: in afara de Iubiti si cainii vagabonzi, mai este o melodie pro-maidanezi. Are un ton ironic, insa de fapt tot in apararea lor este. Daca nu stiti la ce ma refer, va arat acusi:

Intreb, nu dau cu parul: de ce nu apare si o melodie impotriva lor? Ceva de genul NU iubiti si cainii vagabonzi. Nu ma intereseaza cine ar trebui s-o cante, nu asta este relevant. Si gata, ca iar m-am lungit prea mult, inchei cu salutari VAGABOANDE tuturor 🙂