INTERVIUL SAPTAMANII (partea 1) – Sorana Bordas: „Blogul cere timp și-l papă pe nemestecate. E mereu flămând. Dar îmi și oferă satisfacții, să-i iert hămeseala”

„Salut, eu sunt Irealia, iar Emil și-a propus să mă descoase puțin azi, așa că îl las să-și facă treaba, mai multe nu divulg chiar de la început!”

 

Emil Calinescu: Salutare tuturor si bine v-am regasit la rubrica saptamanala de interviuri. Cum v-am obisnuit, imi voi lasa invitatul sa se prezinte.

Sorana Bordas: Salut, eu sunt Irealia, iar Emil și-a propus să mă descoase puțin azi, așa că îl las să-și facă treaba, mai multe nu divulg chiar de la început!

Emil Calinescu: Pai daca ai inceput asa, cu asta voi incepe: de ce Irealia si nu Sorana? Ne poti spune povestea nickname-ului tau si cum ai decis ulterior sa-ti dezvalui identitatea?

Sorana Bordas: Nu am decis eu s-o dezvălui, așa a fost conjunctura, iar eu n-am luptat foarte aprig s-o protejez.
…Irealia e pentru că așa am crezut că voi putea scrie liber, la umbra anonimatului.

 

…Dar n-a fost să reușesc să-l păstrez, așa că va trebui să continui să scriu sau să-mi deschid alt blog.

Emil Calinescu: Dar simti vreo diferenta intre acum, cand iti stie lumea identitatea, si perioada in care erai doar Irealia?

Sorana Bordas: Da, evident. Acum toți prietenii știu cine sunt și despre ce vorbesc. Sau despre cine. Iar pe Macho nu mai pot să-l ”bârfesc” la liber…

Emil Calinescu: Cine este Macho?

Sorana Bordas: Un bărbat frumos și deștept!

Emil Calinescu: Sotul tau?

Sorana Bordas: Este și soțul meu, printre altele, da!

 

„Toți avem demonii noștri, ei nu trebuie să iasă în calea celor dragi pe nepregătite!”

 

Emil Calinescu: Ti-ai schimbat stilul ori temele de bloggerit de cand ti s-a dezvaluit identitatea?

Sorana Bordas: Stilul nu l-am schimbat, dar nu mai scriu despre toate. Poveștile mele au rădăcini adânc înfipte în realitatea mea și-a celor apropiați. E mai greu acum să le spun, le cenzurez. Dar ce rămâne, e autentic. Și n-o să spun niciodată care-i fața și care-i dosul…

Emil Calinescu: Dar ai sters vreun articol dintre cele vechi? Unul pe care nu voiai sa-l vada persoanele apropiate?

Sorana Bordas: Nu l-am șters, l-am parolat!
Toți avem demonii noștri, ei nu trebuie să iasă în calea celor dragi pe nepregătite!

Emil Calinescu: Si cam cate articole parolate sunt pe blogul tau?

Sorana Bordas: Unul din pricina identității și altul pentru cu totul alte motive.
… Hai, întreabă-mă care-s alea!

Emil Calinescu: Pai te-ai intrebat singura. Acum doar te rog sa-mi raspunzi.

Sorana Bordas: Păi mă gândeam c-o vei face tu, m-am înșelat?

Emil Calinescu: Daca doar asa vrei, atunci asa voi face: care sunt cele 2 articole parolate de pe blogul tau?

Sorana Bordas: x și y!
… dar nu despre asta era vorba, întrebarea trebuia să se refere la motive!

Emil Calinescu: Pai asta era urmatoarea. Macar motivele sa ni le spui…

Sorana Bordas: Și pentru că nu-i un secret, recunosc că un articol a făcut prea mare vâlvă și s-a lăsat cu energii negative pe care nu le-am dorit, nu le-am căutat și nu fac obiectul lumii mele de pe blog!

Emil Calinescu: Ne poti spune macar subiectul articolului?

Sorana Bordas: Erau vreo trei subiecte, am făcut greșeala să nu fiu de acord public cu anumite chestii. Trecem peste? Bitte, please…

 

„Macho mi-a achiziționat moșia după ce nu l-am făcut de râs la SuperBlog.”

 

Emil Calinescu: Ok, trecem peste. Eu doar mi-am facut datoria sa intreb. Dar vreau acum sa ne intoarcem in trecut si sa ne spui cum ai inceput bloggingul? Si mai ales DE CE te-ai apucat de blogging

Sorana Bordas: Ah, asta-i frumos!
Am început să scriu pentru fetița mea. Ca să nu-i uit poveștile și întrebările și drăgălășeniile. Am început atunci când mi-am dat seama că fotografiile nu-s suficiente. Și-am scris cât să am de-o cărticică, pe care mă tot pregătesc să i-o fac cadou la o aniversare. Anul ăsta n-am făcut-o, poate la anul.
M-am oprit când m-a rugat ea să n-o mai spun.
Și-am trecut într-o lume personală, unde îmi mai scapă delicatese, dar cu măsură.

Emil Calinescu: AI inceput direct cu domeniu propriu? Sau ai avut la inceput subdomeniu?

Sorana Bordas: Am fost pe wordpress, evident. Blogul fetei și mai rău, pe blogspot! Macho mi-a achiziționat moșia după ce nu l-am făcut de râs la SuperBlog.

Emil Calinescu: Daca nu ti-ar fi facut el acest cadou nu ai fi facut trecerea pe domeniu propriu?

Sorana Bordas: Ba da, dar nu atunci.

Emil Calinescu: Simti vreo diferenta atunci cand scrii?

Sorana Bordas: Acum că sunt moșiereasă?

Emil Calinescu: Dap. Ca ai proprietatea ta si nu mai stai cu chirie (asta e comparatia pe care o fac multi bloggeri).

Sorana Bordas: Nu. Pot să scriu în word, dacă am ceva de scris, sau pe-o bucată de hârtie… Nu, scrisul nu-i influențat de asta.

Emil Calinescu: Pentru ca tot ai adus vorba de Super-Blog, ne poti spune cum ai auzit de el, de cate ori ai participat si ce parere ai, per total, despre acest concurs?

Sorana Bordas: Absolut! Am auzit de concurs la almanahe.wordpress.com, am participat de două ori, pentru că a doua oară l-am câștigat, altfel aș fi pe metereze și acum. E frumos, e adrenalină, chef de viață, muncă, stres, bucurie… E timpul umplut altfel până la sărbătorile de iarnă. Simți că trăiești și nu o faci degeaba.

Emil Calinescu: La prima participare pe ce loc ai iesit?

Sorana Bordas: 4.

Emil Calinescu: La prima participare locul 4, la a doua participare ai iesit prima. Ne poti spune care este secretul tau?

Sorana Bordas: Un dram de talent+un dram de noroc+ceva muncă…Nu neapărat în ordinea asta.

Emil Calinescu: Ce ai schimbat la stilul tau dupa prima participare? Ai continuat sa scrii la fel sau ai schimbat ceva?

Sorana Bordas: Nu, n-am schimbat nimic în stil, mi-ar fi și greu, că mi-aș pierde fluența. Ce-am vrut să fac a fost să scriu o serie de povești, pentru a nu plictisi cititorii neimplicați în concurs. Nu mi-a ieșit 100%, din păcate.

Emil Calinescu: Consideri ca ti-ai pierdut anumiti cititori pe timpul concursului? Am inteles corect?

Sorana Bordas: Nu știu să-i fi pierdut, eu am acționat preventiv, nu pentru că aș fi știut că unii sau alții n-au mai ajuns pe la mine. M-am gândit să fac ceva frumos, altfel și asta a fost singura idee pe care am îmbrățișat-o la momentul respectiv. Uite, de exemplu, sunt sigură că vei auzi de scrisorile de la Moș Crăciun pe care le primește Sonia (blogdeiarnă) în timpul competiției în desfășurare.

 

„[…] nu știu care-i strategia corectă.”

 

Emil Calinescu: Pe toata perioada concursului tu aveai doar articole pentru Super-Blog? Sau te straduiai sa ai si alte articole?

Sorana Bordas: În general au fost doar articole pentru SB, foarte rar se mai strecura și altceva. Timpul e foarte scump la vedere, se lasă greu prins și se vede și pe blog. Scriu rar în comparație cu alții. Nu apuc nici să citesc cât mi-aș dori…
… Iar articolele pentru SB erau muncite și nu scăpau la lumină decât după ce le revizuiam cu mintea limpede, la cafeaua de dimineață! Deci trebuia să prindă o dimineață.

Emil Calinescu: Legat de citit, tu citeai alte articole din competitie? Se spune ca exista 2 „strategii” in Super-Blog: sa scrii ca tine, cu stilul tau, fara sa te intereseze ce si cum scriu altii, sau sa scrii in ultima zi, dupa ce ai citit tot ce s-a scris pana atunci la acea proba. Din ce ai spus tu inteleg ca ai adoptat prima varianta, am inteles corect?

Sorana Bordas: Da, ai înțeles corect. Eu trebuia să-mi știu ideea, apoi eram liniștită, puteam citi orice, dar nu înainte de-a ști exact ce vreau. Am citit multe articole pe durata competițiilor, au fost câțiva concurenți pe care am continuat să-i citesc cu drag și după, pentru că aveau verva și fluiditatea și respectul pentru limba română pe care le caut eu într-o scriere.

Emil Calinescu: Si asa ii sfatuiesti si pe actualii participanti sa actioneze? Consideri ca este strategia corecta?

Sorana Bordas: Nu, nu știu care-i strategia corectă.

Emil Calinescu: Cum te-a schimbat castigarea Super-Blogului? Simti ca esti mai cunoscuta in blogosfera? Ca ai trafic mai mare? Ca esti mai apreciata? Sau totul este la fel ca inainte?

Sorana Bordas: Sunt mai bogată în prieteni, încredere în forțele proprii, zâmbete… Lucrurile nu mai pot fi tocmai ca înainte, am câștigat un concurs de scriere creativă. Până și eu, mereu nemulțumită de mine și de ce fac, am momente în care mă pup și mă felicit! Hai, c-am reușit!

Emil Calinescu: Statisticile blogului ce spun: e mai bine ca inainte sau nu?

Sorana Bordas: Mai bine, mult mai bine! Eu nu am fost cunoscută înainte, blogul meu e mic și fragil.

Emil Calinescu: Hai sa-ti pun si o intrebare mai personala. NU e obligatoriu sa raspunzi la ea. Asadar, ce ai facut cu banii castigti la Super-Blog? Ti-ai cumparat ceva special, ca sa tii minte ca e cu banii de la Super-Blog?

Sorana Bordas: Încă nu i-am cheltuit, stau în cont, dar știu că am promis cuiva un cadou din bănuții ăia și se apropie ziua respectivă.

Emil Calinescu: Acel cineva este blogger?

Sorana Bordas: Cu primii bani de la SB, de anul trecut, mi-am cumpărat bilete la Depeche Mode.
… Nu, acel cineva este un copil, poate va deveni blogger.

Emil Calinescu: Copilul tau cumva?

Sorana Bordas: Nu.

Emil Calinescu: Spune-ne despre copilul tau acum daca iti doresti sau nu sa devina blogger? Sau, mai precis, daca-l vei incuraja sa-si faca blog sau nu.

Sorana Bordas: Despre care copil vrei să-ți spun, că am doi?

Emil Calinescu: Despre ambii. Cati ani au?

Sorana Bordas: Fetița a împlinit 8 ani, băiețelul are 1 an și 6 luni. Îi voi încuraja să scrie, dacă vor dori. Mi se pare cea mai frumoasă meserie, să spui povești care să bucure alte suflete.

Emil Calinescu: Te-ai gandit sa-i faci fetitei cadou un blog? Sa zicem cand va implini 14 ani? Simbolic: de la varsta asta poti sa bloggeresti intr-un loc numai al tau…

Sorana Bordas: Nu m-am gândit încă, n-are nici măcar cont de FB, dar nu-i o idee rea. Să vrea doar să scrie, iar eu să-i fiu prin preajmă și nu-i va lipsi nici blogul.

 

„Blogul cere timp și-l papă pe nemestecate. E mereu flămând. Dar îmi și oferă satisfacții, să-i iert hămeseala”

 

Emil Calinescu: Tie blogul cum ti-a schimbat viata? Cum ti-a schimbat perspectiva asupra lucrurilor?

Sorana Bordas: Of, întrebarea asta-i grea!

Emil Calinescu: Pai am zis eu ca vor fi intrebari usoare?

Sorana Bordas: Blogul cere timp și-l papă pe nemestecate. E mereu flămând. Dar îmi și oferă satisfacții, să-i iert hămeseala
… Adevărul e că nici nu te-am întrebat!

Emil Calinescu: Spune-mi acum care este diferenta dintre „bloggeri” si „nebloggeri”? Sau, cum ar zice unii: diferenta dintre bloggeri si oameni?

Sorana Bordas: Cine-a zis că e vreo diferență?!

Emil Calinescu: Pai nu este?

Sorana Bordas: Crezi că ești diferit de omul de lângă tine pentru că ai blog?
… Poate el scrie pe șervețele…poate vorbește mai bine… Eu vorbesc execrabil.

Emil Calinescu: Deci din punctul tau de vedere bloggerii sunt niste oameni normali si atat? Nu au nimic special fata de cei care NU au blog?

Sorana Bordas: Cu siguranță avem toți pasiuni, o diferență ar fi că una dintre ele, pentru mine, este bloggingul, pentru ”om” este pescuitul. De exemplu… La altceva nu mă pot gândi.
… Bloggerii care au forță, au vizibilitate. Asta ar fi o diferență. Dar între mine, de exemplu, și oricare alt om, din acest punct de vedere, nu există diferențe!

Emil Calinescu: Pentru bloggerii incepatori ai vreun sfat? Nu neaparat pentru participantii la Super-Blog, ci pentru bloggerii incepatori in general?

Sorana Bordas: Nu-mi place să sfătuiesc oamenii în general. Dar poate le-aș spune să nu scrie doar pentru ceilalți, pentru că ceilalți s-ar putea să întârzie la întâlnire.

Emil Calinescu: Ce te inspira?

Sorana Bordas: viața.

Emil Calinescu: Cum alegi subiectele despre care scrii un articol?

Sorana Bordas: Ele mă aleg pe mine.

Emil Calinescu: In ce sens?

Sorana Bordas: În sensul că nu-mi planific nimic. Trăiesc. iar de mi se întâmplă ceva ce să se vrea mai la lumină, îl scot la lumină. Atât.

… Dacă am timp, bineînțeles. Au murit multe articole în fașă din lipsa de timp.

Emil Calinescu: Obisnuiesti sa scrii articolul si sa-l publici imediat sau sa-l tii in draft mult timp?

Sorana Bordas: Îl public repede dacă nu-i vorba de vreun concurs. acolo se schimbă lucrurile.

Emil Calinescu: Acum, de exemplu, ai vreun articol in draft?

Sorana Bordas: nu
… și mi-e ciudă…
… dar am vreo două în minte
… de-oi avea și vreme pentru ele.

Emil Calinescu: Spune-ne acum daca ai auzit de sintagma BLOGGER A-LISTER?

Sorana Bordas: da.

Emil Calinescu: Te consideri A-lister?

Sorana Bordas: nuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu! Hahahahhahahha! Ești simpatic! eventual Z-lister!

Emil Calinescu: Pai de ce nu? Ai castigat un concurs la care au participat aproape 100 de bloggeri?

Sorana Bordas: Promit să te anunț când și dacă voi ajunge A-lister așa cum înțeleg eu noțiunea asta, ok?Și-ți mai acord un interviu!

Emil Calinescu: Pai explica-ne cum intelegi tu notiunea? Ca-s curios. Si apoi ne vei spune si ce bloggeri A-listeri apreciezi tu

Sorana Bordas: Păi la 100 ăla al tau îi lipsesc niște zerouri, Emil!

Emil Calinescu: Si zi-mi cativa A-listeri pe care-i apreciezi.

Sorana Bordas: Mai greu…
… Nu-i vorba că nu i-aș aprecia, nu-i prea citesc, din aceeași lipsă acută de timp.

(va urma)

Desi nu obisnuiesc, trebuie sa fac cateva precizari:
1. Interviul a fost intrerupt din lipsta de timp. Sorana are treaba, urmand ziua ei. A fost luat ieri, iar ea nu stia ca dureaza atat.
2. Astept INTREBARI de la voi, pentru ea 😀 Dar rugamintea este sa nu fie publice. Le dati pe toate in privat: mail, mess, facebook. Mailul este contact at emilcalinescu punct eu. Nu vreau sa le vada. Sa fie intrebari-surpriza pentru ea 😀
3. Am pus doar o poza in acest interviu, si anume poza ei de profil de pe facebook. Partea a II-a interviului va avea insa poze bomba!
4. La multi ani, Sorana Bordas. Prima parte a interviului aparu’ de ziua ei. Vedem partea a II-a cand va aparea 🙂

Salutari SUPER-BLOGOSFERICE tuturor!

9 thoughts on “INTERVIUL SAPTAMANII (partea 1) – Sorana Bordas: „Blogul cere timp și-l papă pe nemestecate. E mereu flămând. Dar îmi și oferă satisfacții, să-i iert hămeseala”

  1. Emil, mulțumesc frumos! Am citit cu emoție, n-au scăpat multe greșeli, se putea și mai rău! 🙂 Mi-am dat seama acum de ce ai crezut că am spus că am pierdut cititori. Eu scrisesem că nu mi-a ieșit 100%, referindu-mă la povești, nu am creat doar articole povești, adică! 🙂 Azi noapte n-am fost pe recepție.
    Promit că-l continuăm, îmi cer scuze din nou pentru abrupta întrerupere, dar sper să beneficiez de circumstanțe atenuante! Te pupific! 🙂

    P.S. Sonia, mulțumesc! 😉

  2. Pingback: Octombrie de suflet |

Ai ceva de zis? Vorbeste ACUM sau TACI PE VECI !