Interviul saptamanii – Marin Apostol: Tie hai sa-ti spunem HATER WANNABE

[despre numele saramon] „In primul rând, se scrie „s” mic. Și împreună cu pito, combini literele într-un fel și o să ajungi la un moment-dat, mai devreme sau mai târziu, la Marin Apostol. Cu punct la final.”

Emil Calinescu: Salutare si bine v-am regasit la deja clasica rubrica de interviuri. De data aceasta vom parasi SuperBlogul (care s-a terminat), insa vom ramane in domeniul bloggingului. Mai bine imi voi lasa invitatul sa se prezinte.

Marin Apostol: Ești a doua persoană care-mi cere să mă prezint săptămâna asta. Și mi-adusei aminte că nici prezentarea de pe blog nu mai e actualizată de-acu 3-4-5 ani. Hai să zicem că-s saramon și cine vrea să știe mai multe să dea un mail la cineesaramon@saramon.ro

Emil Calinescu: De ce Saramon? De la ce vine acest nume?

Marin Apostol: In primul rând, se scrie „s” mic. Și împreună cu pito, combini literele într-un fel și o să ajungi la un moment-dat, mai devreme sau mai târziu, la Marin Apostol. Cu punct la final.

Emil Calinescu: Pai oricum le-ai combina, lipseste litera L. Sau aia e neimportanta?

Marin Apostol: Aia iese din combinație că n-are loc.

 

Emil Calinescu: De cat timp ai acest nume? Si de ce preferi Saramon in dauna numelui?

Marin Apostol: Incă o dată: se scrie cu ‘s’ mic.
Dar nu-l prefer, poate fi și Marin Apostol, dar saramon sună parcă mai interesant.

Emil Calinescu: Si de cat timp il ai ?

Marin Apostol: Stai să mă gândesc…
De prin 94 sau ceva pe-acolo.

Emil Calinescu: Sa ne intoarcem, atunci, in timp. De cat timp bantui online-ul si care a fost primul tau contact cu mediul asta virtual?

Marin Apostol: De când sunt prin online… cred că prin 2000 îmi făcui prima adresă de email. Nu mai știu exact providerul, dar știu că a doua adresă era la kappa: saramon@k.ro.
Și cred că de pe atunci început-am să bântui interneții.

„Uitându-mă acum prin arhivă, văd că, în general, scriu despre jurnalism și muzică. De fapt, sunt lucruri care-mi plac și vreau să le notez undeva pentru a mi le aminti mai târziu.”

Emil Calinescu: Si bloggingul de cand?

Marin Apostol: N-aș zice că fac blogging. Ci scriu pe o pagină virtuală care se întâmplă să fie blog.
Prin 2005 sau 2006, făcut-am, împreună cu frate-miu, primul site pe care scriam despre filme și muzică. Era în html pur. Apoi, zis să folosesc o platformă, dar nu-mi plăcea popularitatea wordpress-ului, așa că am folosit BlogEngine. Era ceva asemănător, doar că era o platformă scrisă în ASP.NET. După aia, am renunțat și la asta și am folosit DNN (Dot Net Nuke). Era ceva mai avansată, scrisă tot în ASP.NET, dar tot mi se părea prea puțin flexibilă față de wordpress, așa că până la urmă m-am alăturat mulțimii.

Emil Calinescu: Si de ce ai renuntat la acel site? Cum ai facut trecerea de la site-ul facut impreuna cu fratele tau la scrisul pe Filmetari?

Marin Apostol: Nu a fost o trecere, ci lucrurile astea se întâmplau în paralel. La FilmeTari, scriam doar recenzii.

Emil Calinescu: Cum ai inceput sa scrii pentru FilmeTari? Si, mai ales, de ce ai ales sa pleci de la ei?

Marin Apostol: Văzusem un anunț de-ale lui Florian și mi s-o părut o idee bună. Mai apoi, am început să iau mai în serios site-ul pe care-l aveam (mymagicstar.com) și lipsa de timp m-a făcut să nu mai scriu pentru FilmeTari.

Emil Calinescu: Cat timp ai scris pentru ei?

Marin Apostol: Cred că 2 sau 3 ani.

Emil Calinescu: Si la BlogDeCinema cum ai ajuns?

Marin Apostol: Lucram deja cu Vlad Dulea la Netclip, când mi-a propus ca mymagicstar.com să se alăture rețelei de bloguri, care acum se numește Kooperativa. Și oricum la momentul acela mă gândeam să-i schimb denumirea în ceva mai ușor de reținut, astfel că mymagicstar o devenit Blog de Cinema.

Emil Calinescu: Si blogul personal saramon.com cand l-ai deschis? El ce poveste are?

Marin Apostol: Nu mai știu exact anul, dar am achiziționat domeniul după un #phblogmeet și la o săptămână era online. Acum e saramon.ro.

Emil Calinescu: Si ce scrii pe acel blog?

Marin Apostol: Uitându-mă acum prin arhivă, văd că, în general, scriu despre jurnalism și muzică. De fapt, sunt lucruri care-mi plac și vreau să le notez undeva pentru a mi le aminti mai târziu.

Emil Calinescu: Haide sa ne intoarcem la filme. Spune-ne, te rog, care a fost PRIMA vizionare de presa la care ai fost prezent?

Marin Apostol: Dar cine mai ține minte?!
Cred că se-ntâmpla pe la vreun festival.

Emil Calinescu: Simona Mocanu, tot aici, la mine pe blog, si-a amintit cu exactitate de prima ei vizionare. Inclusiv faptul ca a notat foarte prost acel film.

Marin Apostol: Unii au memorie mai bună.

Emil Calinescu: Nu ar fi trebuit sa notezi undeva acea prima vizionare? S-o tii minte?

Marin Apostol: Se prea poate s-o fi notat-o pe undeva, dar ar trebui să știu și unde.

„Zicea cineva, nu mai știu cine, că toate filmele-s la fel: cele americane se termină cu bine, celelalte, nu. Ei bine, pentru mine nu prea contează cum se termină, dacă, între timp, au ceva de spus, iar majoritatea nu are nimic.”

Emil Calinescu: O intrebare care mi se sopteste din public: de ce vii atat de rar la vizionari in ultima perioada?

Marin Apostol: Dar nu pricep de ce ”in ultima perioada”? Niciodată n-am venit des. Faptul că nu stau în București s-ar putea să fie un motiv.

Emil Calinescu: In 2014 cate filme ai vazut?

Marin Apostol: Numai puțin, să verific.
15 filme.

Emil Calinescu: Nu e cam putin pentru cineva care lucreaza la BlogDeCinema?

Marin Apostol: Hai, dă-te mare tu acum că văzut-ai mai multe.

Emil Calinescu: Nu am cum sa ma dau mai mare decat sunt. Si stii prea bine ca asa e :))

Marin Apostol: Nu știu dacă-i mult sau puțin. Dar nu urmăresc să bat vreun record la numărul de filme văzute. Iar în ultima vreme, tot mai puține filme mă fac să vreau să le văd.

Emil Calinescu: Zi-ne atunci de ce esti atat de critic cu filmele? Esti acuzat nu doar ca nu prea mergi sa le vezi, ci si de faptul ca esti prea critic cu ele (sau, ca sa citez o bloggerita, „este printre cei mai ciufuti”).

Marin Apostol: E logic. Pentru că cele mai multe nu-mi plac. N-au personaje, n-au o poveste care să mă impresioneze.
Zicea cineva, nu mai știu cine, că toate filmele-s la fel: cele americane se termină cu bine, celelalte, nu. Ei bine, pentru mine nu prea contează cum se termină, dacă, între timp, au ceva de spus, iar majoritatea nu are nimic.

Emil Calinescu: Ne zici cel mai prost film vazut anul asta? Si, ceva foarte greu pentru tine, ne zici cel mai BUN film vazut anul asta?

Marin Apostol: Cel mai prost film văzut anu ăsta. Hai că-i ușor. Al doilea joc, de Corneliu Porumboiu. De fapt, mă-ndoiesc c-aș putea să-i spun film.
Cel mai bun film… aici e mai greu.
Dar cred că The Grand Budapest Hotel, al lui Wes Anderson, se califică.

Emil Calinescu: Si cel mai prost film pe care l-ai vazut vreodata care este?

Marin Apostol: N-aș putea spune. E concurența prea mare.

Emil Calinescu: Spune-ne atunci filmul tau preferat. Aici probabil iti va fi mai usor.

Marin Apostol: N-am unul în mod special, dar sunt câteva care m-au impresionat la momentul în care le-am văzut. Taxi Driver, WALL-E, The Remains of the Day, Once.
Astea-mi vin acum în minte.

„Nu le am cu mâncarea, dar HBO are întotdeauna cel mai bun vin. roșu. demisec.”

Emil Calinescu: De la filme deviem un pic spre piscoturi. Ne spui care a fost „cel mai bun piscot” pe care l-ai mancat la o vizionare de film (intrebare tot din public)?

Marin Apostol: Nu le am cu mâncarea, dar HBO are întotdeauna cel mai bun vin. roșu. demisec.

Emil Calinescu: Filmele sunt „recenzate” si notate in functie de calitatea piscotului? Zi-ne cum sta treaba in cazul BlogDeCinema, ca prin blogosfera asa se zvoneste ca s-ar intampla.

Marin Apostol: În cazu ăsta, având în vedere pe la câte vizionări ajung eu ca să am parte de pișcoturi (cum le numești), toate ar trebui să aibă 0% pe linie.

„Ție, hai să-ți spunem hater wannabe.”

Emil Calinescu: Ne poti da o definitie a Piscotarului?

Marin Apostol: Se pare că nu există așa ceva. DexOnline îmi spune:
”Cuvântul «pișcotar» nu a fost găsit, dar am găsit următoarele 6 cuvinte apropiate: panacotar | piscotei | pișlaităr | pișcot | piscar | pișcar „

La gala prilejuita de lansarea filmului Diana 🙂

Emil Calinescu: O definitie blogosferica, nu literara. Sau nu exista nici asa ceva?

Marin Apostol: Hm… nu știu, n-am experiența necesară. Ar trebui să-ntrebi un blogăr.
Deși mi se pare că se pune prea mult accent pe termeni precum ”pișcotar” sau ”hater”, în detrimentul unui conținut de calitate.

Emil Calinescu: Atunci da-ne definitia hater-ului. Ca unii spun despre tine ca ai fi, avand in vedere ca tot critici filmele. Ce este acela un hater? Esti sau nu hater? Si, as adauga si intrebarea: EU sunt sau nu hater?

Marin Apostol: Dacă-i vorba tot de-o definiție blogosferică, atunci hater s-ar traduce prin persoană care critică [orice] fără a avea argumente.
Ție, hai să-ți spunem hater wannabe.

Emil Calinescu: Dar tu?

Marin Apostol: Eu? Hater? Recitește definiția de mai sus.

Emil Calinescu: Ah, deci eu n-am argumente, tu ai. Am inteles. Insa pun alta intrebare: piscotar nu esti, hater nu esti, blogger nu esti. Ce este, totusi, Marin Apostol?

Marin Aposto: Marin Apostol.

„Dacă aș nota de la 1 la 10 și dacă aș mai da și note cu virgulă, mi-ar lua prea mult timp să mă decid. Eu mi-s mai pragmatic. 1 – prost, 2- prost, dar cu potențial, 3- bun, dar forgettable, 4- bun, dar se putea și mai bine, 5 – aproape perfect.”

Emil Calinescu: Sa revenim, totusi, la filme. Ne zici de ce dai note filmelor?

Marin Apostol: Ai tu ceva împotriva notelor. Ahahaha.
Țin mai ușor evidența. Unul de 3/5 știu că mi s-o părut bun la momentul respectiv, dar nu suficient încât să-l mai văd a doua oară.
Nu că m-aș uita la prea multe filme de două sau mai multe ori.

Emil Calinescu: Pai deci notarea este importanta DOAR din acest motiv? De ce nu le notezi, atunci, la tine-n pc? De ce nota este publica?

Marin Apostol: De ce n-ar fi? Doar nu-i un secret?

Emil Calinescu: Pai nu stiu, nu sunt eu impacat cu aceasta notare. Continuarea intrebarii precedente ar fi de ce notare de la 1 la 5? Acesta este un sistem rusesc de notare. Unii bloggeri cinefili noteaza de la 1 la 10 si mai dau si note fractionare

Marin Apostol: Dacă aș nota de la 1 la 10 și dacă aș mai da și note cu virgulă, mi-ar lua prea mult timp să mă decid. Eu mi-s mai pragmatic. 1 – prost, 2- prost, dar cu potențial, 3- bun, dar forgettable, 4- bun, dar se putea și mai bine, 5 – aproape perfect.

Emil Calinescu: Si 0? Ultimul film al lui Porumboiu a primit 0 pe BlogDeCinema.

Marin Apostol: 0 e pentru filmele despre care am îndoieli că se pot numi filme.

Emil Calinescu: Zi-ne acum despre CinemaMetru. Cum il calculezi? Il manaresti? Adica pare ca se potriveste, in majoritatea cazurilor, opiniei tale. Cand iti place un film are cinemametru mare, cand iti displace are cinemametru mic. E doar o coincidenta?

Marin Apostol: La naiba! Cum ți-ai dat seama?

Emil Calinescu: Research este cuvantul. Nu stiu daca-l cunosti, bloggerii cica-l stiu mai bine si-l si practica. Deci cum il calculezi/manaresti?

Marin Apostol: Tu știi mai bine cum stă treaba cu bloggerii. Eu nu prea citesc bloguri.
Revenind la cinemaMetru, pe Blog de Cinema, există o pagină unde sunt enumerate publicațiile de la care preluăm recenziile și care explică și ce este cinemaMetrul.
Pe scurt, fiecare recenzie este notată, apoi se verifică ce fel de recenzie este (pozitivă, neutră sau negativă), se face o împărțire și rezultă cinemaMetrul.

Emil Calinescu: Si sa inteleg ca alegi, la un anumit film, exact recenziile care sa fie utile pentru rezultatul final dorit?

Marin Apostol: Da, dar uite că văd c-am dat-o-n bară la Camille Claudel, 1915. Un film pe care n-am rezistat să-l văd pân la final are 86%. Și nici 12 Years a Slave nu pricep de ce are 94%.
Băi, cred că cineva mă sabotează.

Emil Calinescu: Eh, asta e, nu-ti ies intotdeauna manarelile. In fond, nici alegerile nu pot fi manarite intotdeauna. In Chile Pinochet a fost dat jos in urma unor alegeri organizate de el, deci se pot intampla lucruri mult mai grave. E drept, ar trebui sa iei masuri urgente. De exemplu, vezi sa nu care cumva sa aiba cinemametru bun filmul lui Porumboiu :))

Marin Apostol: A ajuns la 50% și citind cronicile celor care-l laudă, am impresia c-au greșit filmu la vizionarea de presă.

Emil Calinescu: Te consideri critic de film? Ca pana acum ai zis ca nu esti blogger, nu esti hater, nu esti piscotar. Critic esti?

Marin Apostol: Nope, nici critic. Mai încearcă.

Emil Calinescu: Atunci zi-ne care este cel mai bun critic acum.

Marin Apostol: Cel mai bun? Nu-mi plac superlativele astea. Îmi place să-l citesc pe Drew McWeeny, pe HIFIX, pe Nordling, pe AICN (deși Nordling nu cred că intră la categoria ”critic de film”) și Peter Travers (Rolling Stone) poate fi destul de interesant.

Emil Calinescu: Si din Romania?

Marin Apostol: Problema cu criticii de film din România e că nu prea scriu pe nicăieri.

Emil Calinescu: Deci tu nu consideri bloggerii-cinefili ca ar fi critici?

Marin Apostol: Andrei Gorzo e la Dilema Veche, dar scrie mult prea alambicat pentru gusturile mele.
Asta-i ca și cum unui blogăr generalist i-ai spune scriitor. Sau jurnalist.

Emil Calinescu: Dar ce sunt?

Marin Apostol: Păi chiar tu ai spus. Blogări.

Imagini de la vizionarea filmului Killing Time, in regia lui Florin Piersic JR

Emil Calinescu: Pai si atunci de ce iei in considerare blogurile cinefile in cinemametru? Sunt la fel de relevanti bloggerii precum criticii?

Marin Apostol: [nu există nici blogăr/blogger în dex].
În România, cred că sunt mai relevanți, chiar. Cel puțin, pe aceștia, îi poți citi undeva.

Emil Calinescu: Zi-ne acum de premiile cinematografice. Oscar, Gopo, Cannes. De ce sunt ele atat de importante?

Marin Apostol: De ce-s Oscarurile importante? Tu ai citit ce-ai întrebat? Pentru că toată lumea vorbește despre ele. Pentru că, la americani, în sezonul dinaintea Oscarurilor sunt oameni care fac pronosticuri, care-și dau cu părerea. Iar ziua în care se dau este ca o sărbătoare. Sunt oameni care au trăit cu tradiția aceasta de a viziona Oscarurile în fiecare an. Și, culmea!, sunt jurnaliști/blogări care chiar pun suflet în cursa pentru Oscar. (vezi AwardsDaily.com)
Bine, la noi, nu-i chiar așa. Gopo-urile nu știu cât de importante sunt.
Cannes-ul e diferit. E un festival. Mi se pare prea pretențios, dar un Palm d’OR îi oferă regizorului un anumit prestigiu.

Emil Calinescu: Si de ce ar fi Oscarurile importante pentru romani?

Marin Apostol: Pentru că s-ar putea să găsești niște filme interesante p-acolo. Nu zic c-o să găsești sigur, dar există posibilitatea.

Emil Calinescu: Ideea de a se intalni cativa bloggeri intr-o carciuma pentru a viziona Oscarurile nu este totusi exagerata? Mai ales ca decernarea lor a avut loc la o ora foarte tarzie in Romania…

Marin Apostol: Nu văd nimic exagerat în asta? De ce ar fi?

Emil Calinescu: Eu te intreb pe tine. Este sau nu?

Marin Apostol: Eu ți-am răspuns. Da nu știu de ce-am pus semnu-ntrebării mai sus.
Varianta corectă: Nu văd nimic exagerat în asta. De ce ar fi?

„Amu, fiecare are dreptu să vină cum vrea. De ce femeile pot veni în rochii diferite, iar bărbații trebuie să se îmbrace toți la fel? Asta-i discriminare.”

Emil Calinescu: Bun. Spune-ne atunci despre premiile Gopo. Ce lipseste pentru ca ele sa devina relevante?

Marin Apostol: Hm… o tradiție, o istorie, o promovare, un interes mai mare din partea distribuitorilor.

Emil Calinescu: Si poate o cultura de gala, cum ar zice o bloggerita? Gen sa nu mai vina Florin Piersic jr in blugi taiati si geaca de piele? Intreb doar, nu dau cu parul.

Marin Apostol: Ahahaha. Amu, fiecare are dreptu să vină cum vrea. De ce femeile pot veni în rochii diferite, iar bărbații trebuie să se îmbrace toți la fel? Asta-i discriminare.

Emil Calinescu: Ne zici acum despre blogurile pe care le citesti? N-oi fi tu blogger-scriitor, dar blogger-cititor poate esti. Zic.

Marin Apostol: Obișnuiau să fie vreo 4-5 bloguri pe care mă uitam din când în când (adică de vreo două ori pe lună) pentru a vedea dacă a mai apărut vreun articol nou.
Însă, unul s-a închis acu vreo 3-4 ani. Era al unei tipe DJ, nu-mi mai aduc aminte adresa. Pe altul nu se mai postează nimic nou de ceva vreme și a fost șters între timp.(didlee.wordpress.com). Un altul aproape că s-a închis și el (drinkonlyvodka.wordpress.com).

Emil Calinescu: In rest nimic? Nu frecventezi nici macar blogurile din Kooperativa 2.0?

Marin Apostol: Și, uitai, mai e blogul unei dentiste. O știi tu, îi adaugi link unde trebuie ca să iasă bine la SEO.
Și ar mai fi gadjodillo.wordpress.com.
În rest, nu pot spune că mă atrag blogurile. De fapt, textele de pe bloguri. Cele mai multe mi se pare superficiale, pline de advertoriale și de campanii. Dacă vreau să citesc ceva, caut pe Byliner sau pe Longform.

Emil Calinescu: Repet: nu citesti blogurile colegilor tai de Kooperativa? Nici macar pe blogul lui Chinezu nu intri?

Marin Apostol: Doar dacă văd pe Twitter vreun link care pare interesant. În rest, nu cred că avem aceleași sfere de interes, ca să zic așa. Dar chinezu mai scrie câteodată despre muzică, iar Loredana ne mai spune câte o poveste. Cu sau fără poze.

Emil Calinescu: Pe bloguletele mele sa inteleg ca nu intri nici din greseala :))

Marin Apostol: Cred c-am intrat o dată.

Emil Calinescu: Si ai iesit repede, speriat de ce ai vazut.

Marin Apostol: Apăi, la cum arată, parcă te-ai întoarce-n timp. Da-nțeleg. Îți place vintage.

Emil Calinescu: Sunt convins ca vei intra sa citesti acest interviu. Nu d-alta, dar va trebui sa te asiguri ca nu am inflorit nimic. Adica sa te asiguri ca nu am „ajustat” interviul la fel cum ajusteaza BlogDeCinema CinemaMetrul.

Marin Apostol: Faci din astea, carevasăzică?

Emil Calinescu: Pai daca blog de cinema isi permite, eu de ce n-as face?

Marin Apostol: Tocmai asta era chestia. Dacă Blog de Cinema nu-și permite, cum ți-ai putea permite tu?

Emil Calinescu: Atunci nu fac nici eu. Zi-ne acum despre dentista pe care o pomenisi mai devreme. A fost, o perioada, colaboratoare a Blog de Cinema. Intre timp a plecat la ea acasa, insa BdC nu i-a gasit alt inlocuitor. Sa inteleg ca domnisoara Cristina Solomon este de neinlocuit?

Marin Apostol: Apăi, oricine poate fi înlocuit. Mai puțin Cristina.

Emil Calinescu: Zi-ne de carti. Esti la fel de pretentios si in cazul cartilor?

Marin Apostol: Nu prea citesc cărți (bine, unii ar zice că nici la filme nu mă mai uit în ultima vreme), dar anul trecut am citit câteva interesante.
Și asta-mi aduce aminte că am o carte pe care tot zic c-am s-o-ncep.

Emil Calinescu: Anul trecut? Deci anul asta nu citisi nimic?

Marin Apostol: Stai așa că n-au trecut decât trei luni. Hai, trei și ceva.

Emil Calinescu: Zi-ne cea mai buna carte de anul trecut.

Marin Apostol: Northline. Scris-am despre ea pe blog.

Emil Calinescu: Zi-ne, pe final, ce bloggeri cunosti offline. Si ce parere ai despre ei, pe scurt. Din Kooperativa si nu numai (vreo 2 persoane imi cer sa te pun sa-l caracterizezi pe Chinezu).

Marin Apostol: Nu mă pricep eu la caracterizări, dar pe Chinezu l-aș numi om fain. Cristian Florea, un tip care la 20 de ani pare că știe ce vrea.
Încerc să-mi dau seama care-s ceilalți.

Emil Calinescu: Loredana, Alexandra Blas, Vlad Dulea …

Marin Apostol: Pe Loredana n-aș numi-o bloggeriță. Nici pe Alexandra. Iar Vlad să zicem că-i mai mult cântăreț decât blogger.
Mă refeream la cei din afara Kooperativei 2.0.
Zi niște nume.

Emil Calinescu: Pai sa incepem cu cinefilii: Angela, Ioana, Simona, Laura, Flavius….

Marin Apostol: Ahaaa, eu mă gândeam la bloggeri-bloggeri, nu la d-ăștia cinefili.
No, hai că m-apucasem să le fac caracterizări individuale, dar mai bine să zicem despre toți că-s oameni pasionați de filme și cu care poți purta niște conversații interesante.

Emil Calinescu: Adica toti sunt la fel?

Marin Apostol: Cu particularitățile lor. Dar o să ne apuce seara dacă m-apuc de caracterizarea personajelor.

Emil Calinescu: Zi-ne atunci bloggeri prahoveni, ca tot te lauzi tu ca esti d-acolo si am inteles ai mai si participat la intalniri blogosferice p-acolo.

Marin Apostol: Primii care-mi vin în minte-s Dragoș Șchiopu și Vali Negoiță. Doar unu dintre ei mai scrie pe blog. În rest, cei pe care-i mai știam, în mare parte, paremi-se c-au lăsat deoparte scrisu pe blog.

Emil Calinescu: O ultima intrebare din public: nu este paradoxal sa te cheme APOSTOL si sa scrii atat de negativ despre filme?

Marin Apostol: Nu văd paradoxul.

Emil Calinescu: Este unul lingvistic sa-i zic asa.

Marin Apostol: Mă faci să caut să văd câte recenzii ”negative” scris-am în ultima vreme.

Emil Calinescu: Mai bine zi-ne cate filme nu ai vrut sa vezi pentru ca pareau nasoale din trailer.

Marin Apostol: Hai, mai bine, invers. Grand Budapest Hotel nu m-a impresionat din trailer, dar filmul m-a surprins în mod plăcut.

Emil Calinescu: Stii penultima intrebare din interviurile mele?

Marin Apostol: E aceeași întotdeauna?

Emil Calinescu: Da. Dar cum tu nu citesti blogul meu, nu ai de unde sa stii.

Marin Apostol: Aș putea intra acu, dar mai bine zi tu.

„Tu ai de gând să publici tot ce-am vorbit noi aici într-un singur articol? Nu de alta, da eu, unu, n-aș avea răbdarea să citesc.”

Emil Calinescu: La tine, e drept, vor mai urma 2, pentru ca se mai adauga una, avand in vedere contextul.
Asadar: ce intrebare i-ai mai pune lui Marin Apostol daca ai fi in locul meu?
SI, bineinteles, regula este sa si raspunzi la ea.

Marin Apostol: Eu să mă-ntreb singur și apoi să-mi și dau răspuns? WTF!

Emil Calinescu: Dap. Toti au facut la fel. De ce ai fi tu altfel?

Marin Apostol: No, fie. Ce m-aș întreba. Adică, eu, pe mine.
Și dacă nu știu răspunsu?

Emil Calinescu: :)) Atunci vei injura pe cel care a pus intrebarea. E simplu.

Marin Apostol: Las că mă gândesc mai întâi la un răspuns și apoi la o-ntrebare.
Așadar, întrebare: ”Ce l-ai întreba pe Emil Călinescu dacă i-ai lua un interviu?”
Răspuns: ”Ce întrebare ar dori Emil Călinescu să i se pună dacă i s-ar lua un interviu?”
Și-ar fi cool să și răspunzi la ea.

Emil Calinescu: As dori sa fiu intrebat de ce sunt narcisist. Si as raspunde: daca ai fi in locul meu ai fi de 10 ori mai narcisist decat sunt eu.
Multumit de raspuns?

Marin Apostol; Hm… previzibil.

Emil Calinescu: Interviul va aparea pe 12 aprilie, de ziua ta. Zi-ne ce varsta implinesti si ce ganduri ai? SI, mai ales, de ce nu ai publicat data nasterii pe facebook?

Marin Apostol: 33 și nu văd de ce aș publica-o. Cine dorește s-o afle sigur o va descoperi cumva. La o adică, mă poate întreba.

Emil Calinescu: Zi-ne cu ce ganduri la implinirea varstei de 33 de ani.

Marin Apostol: Ce-i tâmpenia asta de-ntrebare clișeică. Nici nu știu ce răspuns să dau care să nu fie tot clișeu.
Tu ai de gând să publici tot ce-am vorbit noi aici într-un singur articol? Nu de alta, da eu, unu, n-aș avea răbdarea să citesc.

Emil Calinescu: Te provoc sa citesti tot E mai scurt oricum decat interviul cu Spanac.

Marin Apostol: Din când în când, ar trebui să faci concursuri în care să pui întrebări legate de interviurile astea. Testezi și tu cin le-o citit integral.

Emil Calinescu: Exista search, oricum nu le vor citi in intregime.
Raspunde la intrebare. Ca mai am una. Plus cuvintele de final.

Marin Apostol: Ce întrebare? Aia cu gândurile? :))

Emil Calinescu: Dap.

Marin Apostol: Apăi, nu știu. Nu văd ziua asta ca pe un început sau un sfârșit de ceva. Nu-mi setez obiective. Nu-mi fac planuri. La fel cum nici la final de an nu-mi fac liste cu ”rezoluțiile” pe anul viitor. Mergem mai departe și vedem ce se-ntâmplă.

Emil Calinescu: In final, partea cu laudele si criticile: zi ce ai de spus despre mine, blogurile mele si acest interviu. Cum sunt eu, cum e interviul, ce are, ce n-are. De ce ai ales sa dai interviu blogului meu. Etc. Tot ce ai de spus despre mine si blogurile mele poti spune aici.

Marin Apostol: Ție parcă-ți făcui o caracterizare acu ceva timp. Remember?
Iar despre blogurile tale nu pot spune decât c-arată nașpa.

Emil Calinescu: Totusi, acorzi interviu unui blog care arata naspa….

Marin Apostol: M-așteptam la niște întrebări interesante.

Emil Calinescu: Si de ce ai acceptat invitatia?

Marin Apostol: Ți-am spus c-accept treaba cu interviul dacă afli data nașterii. Mno, trebuia să mă țin de cuvânt.

Emil Calinescu: Eu am terminat. Multumesc cititorilor pentru ca au avut rabdare sa ne citeasca. Ultimul cuvant il vei avea tu. Transmite un mesaj cititorilor emilcalinescu.eu.

Marin Apostol: Băi, chiar nu aveți ceva mai interesant de citit pe tot internetu ăsta?

Emil Calinescu: Atat despre Marin Apostol. Pana la urmatorul interviu, care va aparea peste 2 zile, va urez vesnicele salutari BLOGOSFERICE tuturor!
(the end)

Marin Apostol: Stai mă așa, nu-nchide. Cum sună asta cu veșnicele salutări!..
[THE END]