„Numele meu este Andra, sunt pasionata de opera, comunicare si online.”
Emil Calinescu: Salutare si bine v-am regasit, dupa mult timp, la un nou interviu. Absenta a fost lunga, pentru urmatorul nu veti mai astepta atata. Sa nu mai lungim vorba si sa lasam invitata mea de astazi sa se prezinte.
Andra Silivestru: Buna! Numele meu este Andra, sunt pasionata de opera, comunicare si online.
Emil Calinescu: Buna Andra si bine ai venit pe Emilcalinescu.EU la rubrica de interviuri. Sper ca la sfarsit sa nu regreti alegerea facuta. Ne poti detalia, pe rand, pasiunile tale? Sa incepem cu opera: cand ai fost prima oara la opera?
Andra Silivestru: Bine te-am gasit, Emil! Prima data am fost la opera prin 2010, la sfarsitul anului. Am fost la un spectacol de La Traviata si am avut cele mai proaste bilete, undeva la balcon, de unde nu se vede jumatate din scena. Dar cand s-a terminat, m-am simtit alt om!
Emil Calinescu: Si de atunci de cate ori ai mai fost la opera?
Andra Silivestru: Daca imi spuneai ca ai de gand sa ma intrebi asta, numaram programele de sala cu distributiile, le pastrez dupa fiecare spectacol. Am fost de multe ori de atunci, la zeci de spectacole.
Emil Calinescu: Ne spui spectacolul tau preferat, cel mai bun de pana acum la care ai fost?
Andra Silivestru: Spectacolul care mi-a placut mie cel mai mult si care m-a facut sa iubesc atat de mult opera este un spectacol tot de La Traviata cu Irina Iordachescu in rolul Violettei Valery si Lucian Corchis in rolul lui Alfredo Germont. Sigur, au mai urmat multe altele care mi-au placut, dar atunci am avut eu o epifanie, daca pot sa zic asa.
Emil Calinescu: Ai incercat sa corupi si pe altii dupa ce ai descoperit opera? A avut acelasi efect si asupra lor?
Andra Silivestru: Am incercat, insa nu am convertit pe nimeni in asa masura incat sa devina la fel de pasionat ca mine. Cel putin la inceput, aveam impresia ca lumea care nu merge la opera pierde ceva vital, dar, in timp, m-am domolit. Nu toata lumea trebuie sa iubeasca opera, dar toata lumea ar trebui sa aiba o pasiune in viata lor care sa fie la fel de puternica cum este opera pentru mine.
Emil Calinescu: Trecem la urmatoarea pasiune si anume comunicarea? Poti detalia putin?
Andra Silivestru: Da, pot. Sunt pasionata de domeniul comunicarii, asa cum l-am studiat eu la Facultatea de Comunicare si Relatii Publice, de comunicarea interumana si, mai ales, de modul meu preferat de a comunica – scrisul.
Emil Calinescu: Lucrezi in domeniul comunicarii in acest moment? Ne poti spune?
Andra Silivestru: De ceva timp, traiectoria mea profesionala s-a indreptat mai mult spre jurnalismul cultural, dar, am si mici proiecte pe cont propriu care se pot incadra in sfera comunicarii. De asemenea, de curand, am inceput o colaborare cu una din cele mai tari agentii de brand – Grapefruit, dar deocamdata nu pot sa dau mai multe detalii.
„La un moment dat, blogul meu luase un avant semnificativ, dar atunci am facut eu un pas inapoi, asa ca beneficiile au ramas la stadiul de invitatii la film, teatru si, cel mai important, de notorietate.”
Emil Calinescu: A III-a pasiune enuntata de tine este online-ul. Acum este momentul sa ne povestesti proiectele tale din online.
Andra Silivestru: Totul a pornit „din vina” lui Sorin Tudor. Am facut un internship cu el, faimosul Internship 2.0, si de acolo a inceput sa imi placa foarte tare online-ul. Mi-am deschis un blog si am inceput sa scriu. Si tot scriam pana am fost la opera si am simtit nevoia sa scriu despre opera; apoi mi-am dat seama ca nu pot sa scriu despre dilemele mele si despre opera in acelasi loc si m-am gandit sa creez un alt loc. Acel loc a aparut in online pe 1 decembrie 2012 si se numeste Lirika.ro – prima revista online romaneasca dedicata Operei.
Emil Calinescu: Pe lirika.ro scrii exclusiv despre opera?
Andra Silivestru: Da, in mare parte. Cateodata, daca este ceva important, mai scriu si despre simfonic sau opereta, depinde.
Emil Calinescu: Te ocupi singura de acest blog? Nu ai ajutoare?
Andra Silivestru: Am mai avut si ajutoare, dar „greul” pe mine cade.
Emil Calinescu: Ai avut? Acum ai ramas singura?
Andra Silivestru: …Cu mentiunea ca imi place sa cred ca Lirika este mai mult decat un blog, este o revista!
… Nu am ramas singura, dar imi place sa ma ocup mai mult personal de proiect. Daca as ruga una din fetele care au mai scris pe Lirika sa ma ajute, m-ar ajuta cu siguranta.
Emil Calinescu: Ne spui acum cate ceva despre blogul personal? Care este adresa lui intai si intai, ce scrii pe el, cat de des scrii, chestii de genul.
Andra Silivestru: Ma gasiti la www.andra-silivestru.ro. Initial scriam despre evenimentele la care participam, povesteam lucruri care mi se intamplau si consideram eu ca sunt interesante, dar acum scriu mai rar si mai mult articole in care imi astern gandurile. In acest moment, ma fortez sa scriu macar o data, de doua ori pe saptamana.
Emil Calinescu: Ce beneficii ai obtinut, pana acum, din blog/bloguri?
Andra Silivestru: La un moment dat, blogul meu luase un avant semnificativ, dar atunci am facut eu un pas inapoi, asa ca beneficiile au ramas la stadiul de invitatii la film, teatru si, cel mai important, de notorietate. Bine, notorietate e mult spus, dar intelegi ce vreau sa spun, devii cunoscut in online cat de cat.
Emil Calinescu: Care blog luase avant? Cel personal?
Andra Silivestru: Da, e singurul blog. Lirika.ro este o revista care a avut inca de la inceput perspective mari si cred ca are in continuare. Beneficiile „de pe urma ei” au fost diverse, dar cel mai important avantaj pe care mi l-a oferit este acela ca mi-a facut loc intr-o lume care este un cerc aproape inchis.
Emil Calinescu: Cati oameni ai cunoscut prin intermediul blogului? Oameni si bloggeri, bineinteles, ca unii zic ca bloggerii nu ar fi oameni.
Andra Silivestru: Am cunoscut o multime de bloggeri si nu neaparat prin intermediul blogului. Cand eram la facultate mergem foarte des la conferinte de comunicare si i-am cunoscut mai pe toti – de la greii online-ului: Bobby Voicu, Manafu, Chinezu, până la cei mai tineri: Elena Cîrîc, Andreea Burlacu. Ei mi-au venit acum in minte, fara sa ma gandesc in profunzime.
Emil Calinescu: Ai ramas cu vreunul dintre ei „prieten”? Ai prieteni apropiati printre bloggeri?
Andra Silivestru: Prieteni apropiati nu, dar sunt cateva bloggerite pe care le-as revedea oricand cu drag: Raluca Uluiteanu, Laura Ducu, Andra Calenic.
Emil Calinescu: Ne spui ce bloguri frecventezi? Si, mai ales, de ce? La fiecare in parte te-as ruga sa ne spui nisa si ce anume iti place la blogul respectiv.
Andra Silivestru: Sunt multe, crede-ma. Si citesc bloguri de ani de zile, ar fi un raspuns prea lung ca sa intereseze pe cineva, dar iti zic cateva pe care le frecventez zilnic sau ori de cate ori publica ceva: Manafu (pentru a fi la curent cu zona de online, social media), Simona Tache (pentru ca scrie asa cum mi-as dori eu sa scriu), Cabral (are un stil care ma binedispune si este foarte inteligent). Citesc bloguri de opera de afara, dar si bloguri de beauty.
„Periodic am cate o pasiune! Am colectionat lumanari parfumate, papusi de portelan, bratari, ceasuri, genti. Norocul meu este ca nu ma apuca decat cate o obsesie pe rand, altfel eram falimentara.”
Emil Calinescu: In afara de cele 3 pasiuni de care am vorbit, mai ai si altele?
Andra Silivestru: Mai am. Periodic am cate o pasiune! Am colectionat lumanari parfumate, papusi de portelan, bratari, ceasuri, genti. Norocul meu este ca nu ma apuca decat cate o obsesie pe rand, altfel eram falimentara.
Emil Calinescu: Ai spus ceva de filme, ca obtineai invitatii la filme. Ne poti spune ce filme iti plac? Ce gen si care cinematografie (americana, italiana, franceza, poate romaneasca)?
Andra Silivestru: Imi plac filmele americane. Sunt superficiala in ceea ca priveste calitatea filmelor, dar nu ma condamn prea tare. Imi plac comediile americane pentru ca sunt light. Nu ma duc la film sa descopar noi valente ale universului, ma duc sa ma relaxez, pentru toate celelalte exista Opera.
Emil Calinescu: Si nu ne zici un titlu de film? Filmul tau preferat? Sau macar ultimul film care ti-a placut si pe care ai vrea sa-l recomanzi si celorlalti.
Andra Silivestru: Filmul meu preferat este Jerry Maguire.
…Il recomand si celorlalti, evident.
Emil Calinescu: Despre cinematografia romaneasca ce parere ai?
Andra Silivestru: Ti-am spus, mie imi plac filmele comerciale, iar la noi filmele astea sunt mai rare, dar doar pentru ca nu sunt eu o fana a lor, nu inseamna ca nu sunt niste productii foarte bune. Adevarul este ca ma pricep putin la cinematografie, in general si foarte putin la cea romaneasca, in special.
Emil Calinescu: Ti-ar fi placut sa devii actrita? Ce rol crezi ca ti s-ar potrivi?
Andra Silivestru: Cand eram in liceu, voiam sa ma fac actrita de teatru si, daca nu as fi renuntat la idee, cred ca as fi fost o actrita destul de talentata. Mi s-ar potrivi orice fel de rol, ma adaptez la situatii si imi plac provocarile.
Emil Calinescu: Teatrul sa inteleg ca-ti place mai mult decat filmul? Mergi des la teatru?
Andra Silivestru: Teatrul imi place mai mult ca filmul, dar mai putin ca Opera. Inainte de „era operei” mergeam des, dar intre timp folosesc timpul liber sa vad spectacolele de opera. Imi place sa merg la teatru, dar nu ii simt dorul prea des, pentru ca Opera este si teatru.
„M-am simtit confortabil pentru ca nu m-am gandit ca este vreun test, ci o discutie intre doi oameni, ceva lejer, normal.”
Emil Calinescu: Acesta nu este primul interviu pe care-l dai, asa este? Ne poti spune cate interviuri ai mai dat pana acum si care a fost primul ?
Andra Silivestru: Nu am mai dat niciun interviu, dar ai zis-o cu atata siguranta, incat am stat un pic sa ma gandesc! E primul. Am mai luat interviuri, dar nu am mai dat.
Emil Calinescu: Imi fac mea culpa, aveam impresia ca ai mai dat. Ne poti spune atunci cum te-ai simtit de partea cealalta a baricadei, ca intervievata?
Andra Silivestru: M-am simtit confortabil pentru ca nu m-am gandit ca este vreun test, ci o discutie intre doi oameni, ceva lejer, normal.
Emil Calinescu: Sau, ma rog, discutie intre 2 bloggeri. Credeam ca stabiliram deja ca bloggerii nu sunt oameni.
Andra Silivestru: Nici macar toti oamenii nu sunt Oameni, dar toti bloggerii!
Emil Calinescu: Ai spus de interviuri luate de tine, ne spui cateva persoane intervievate de tine? Si, daca se poate, spune-ne care este interviul care ti-a ramas in suflet, care ti-a placut cel mai mult pana acum.
Andra Silivestru: Am intervievat personalitati din domeniul artei lirice si m-am bucurat de fiecare interviu in parte, dar doua dintre ele sunt mai aproape de inima mea. Primul este chiar primul meu interviu, cel cu soprana Rodica Vica, deci nu am cum sa il uit, a fost inceputul unei noi era, iar discutia a fost minunata. Al doilea este cel cu maestrul Stelian Olariu, dirijor al corului Operei Nationale Bucuresti de peste 50 de ani. Nu doar ca a iesit unul din cele mai bune interviuri ale mele, dar, dupa ce ne-am luat la revedere, s-a uitat la mine si mi-a zis: „Succes si sa nu te lasi pana nu reusesti!”. O incurajate venita de la o legenda vie a liricii romanesti nu ai cum sa uiti si sa nu te simti norocos.
Emil Calinescu: Sa inteleg ca ai luat interviuri doar din domeniul operei? Alte interviuri, cu personalitati din alte domenii, nu?
Andra Silivestru: Nu. A trebuit la un moment dat sa iau un interviu unui scriitor, asta in vremuri imemoriale, dar nu s-a concretizat.
[peste 10 ani] „Frumoasa, desteapta, de succes, maritata, cu copii, cu pisici, cu o casa mare!”
Emil Calinescu: Acest interviu va aparea maine, cand … Te las pe tine sa continui…
Andra Silivestru: …voi implini 28 de ani!
Emil Calinescu: Ne spui ce ganduri ai la implinirea a 28 de ani? Uitandu-te in trecut, cu ce realizari te poti lauda in 28 de ani de viata si care sunt planurile pentru viitor ?
Andra Silivestru: Realizari am avut destul de multe pentru varsta asta si pentru felul in care vad eu reusitele in viata . Am colaborat cu multi oameni interesanti, am invatat si am profitat de orice ocazie mi s-a oferit. Daca ma uit inapoi, n-as schimba nimic esential, doar chestii de detaliu. Planuri de viitor pe termen lung si foarte lung nu imi mai fac, am avut eu destule in trecut, dar viata are o metoda care demonteaza ce vrei tu si iti da, de cele mai multe ori, ceea ce meriti de fapt. In cazul meu au fost lucruri mult mai bune.
Emil Calinescu: Cum te vezi, totusi, peste 10 ani?
Andra Silivestru: Frumoasa, desteapta, de succes, maritata, cu copii, cu pisici, cu o casa mare!
Emil Calinescu: Ai pisici? Sau doar intentionezi sa-ti iei?
Andra Silivestru: Am o pisica persana, Missy. Are si pagina de Facebook: Missy – felina melomana. Si mai am un perus, Figaro.
Emil Calinescu: Ne poti da link-ul paginii de facebook te rog? Si sa ne spui apoi ce te-a determinat sa faci pagina de facebook pisicii tale…
Andra Silivestru: Link-ul este acesta. I-am facut pagina de Facebook pentru ca imi doream sa impartasesc pozele cu ea, dar nu voiam sa imi zapacesc oamenii din lista, asa ca i-am facut pagina separata si pun poze cat de des vreau eu pentru ca fanii ei sunt interesati sa o vada, nu deranjez pe nimeni. Plus ca are „quality” de vedeta!
Emil Calinescu: Ai mai citit alte interviuri de pe blogul meu? Stii care este penultima intrebare a oricarui interviu?
Andra Silivestru: Penultima nu am retinut-o, dar o stiu pe ultima, trebuie sa las un mesaj cititorilor tai, nu?
Emil Calinescu: Acela e mesaj. Mai sunt 2 intrebari si apoi trebuie sa lasi mesajul cititorilor.
Andra Silivestru: Atunci nu stiu. Imi zici tu?
Emil Calinescu: Penultima intrebare suna cam asa: ce intrebare ai mai pune Andrei Silivestru daca ai fi in locul meu? Una pe care nu ti-am pus-o si la care trebuie sa si raspunzi.
Andra Silivestru: Probabil ar fi una putin retorica: de ce ma desprind asa greu de locuri si oameni?
Emil Calinescu: Acum trebuie sa raspunzi la ea.
Andra Silivestru: Chiar daca am zis ca e retorica, tot nu scap, nu?
Emil Calinescu: Nu.
Andra Silivestru: Pentru ca imi place sa fiu sigura ca fac ceea ce trebuie, ca e decizia corecta. De obicei nu regret cand las ceva in urma, dar pana o fac am niste timp morti. Ei, timpii aia morti nu-i inteleg!
„Cititi emilcalinescu.eu, cititi andra-silivestru.ro, cititi Lirika.ro si neaparat mergeti la Opera!”
Emil Calinescu: Ultima intrebare: ce parere ai despre acest interviu? Acum este momentul cand ma poti critica: a fost prea lung ori prea scurt? a avut intrebari bune sau majoritatea puteau lipsi? Te-as ruga sa faci o evaluare sincera a interviului si a intervievatorului.
Andra Silivestru: In cazul interviului nostru, mi s-a parut ca timpul a trecut foarte repede si nu au fost momente de tacere, a fost cursiv totul. Acum, trebuie sa il citesc cap coada sa imi dau seama daca a fost totusi prea mult. Cand iau un interviu ma gandesc daca nu cumva am exagerat cu intrebarile si daca lumea va avea rabdare sa il citeasca. Sper sa aiba rabdare sa citeasca interviul cu mine!
Emil Calinescu: Andra Silivestru, multumesc pentru interviu. La multi ani si fie ca toate dorintele si planurile tale sa se implineasca. Ca de obicei, intervievatul are ultimul cuvant, asa ca te rog sa transmiti un mesaj cititorilor Emilcalinescu.eu.
Andra Silivestru: Cititi emilcalinescu.eu, cititi andra-silivestru.ro, cititi Lirika.ro si neaparat mergeti la Opera!
… Multumesc si eu, Emil!
Emil Calinescu: Atat despre Andra Silivestru. Va astept si saptamana viitoare la un nou interviu. Salutari BLOGOSFERICE tuturor
2 thoughts on “Interviul saptamanii – Andra Silivestru: Nu ma duc la film sa descopar noi valente ale universului, ma duc sa ma relaxez, pentru toate celelalte exista Opera.””