„Malaezu e mai vechi de-atat, e porecla aia clasica pe care mai toti am avut-o in liceu. Eram foarte multi „Alexandru” in clasa, si pentru a ma diferentia, cineva a venit si mi-a zis asa, mi-a zis ca seman cu un malaez, nu stiu de ce; si de-atunci a ramas asa.”
Emil Calinescu: Salutare si bine v-am regasit la rubrica deja obisnuita de interviuri. Ca de obicei imi voi lasa invitatul sa se prezinte.
Malaezu: Bun, salut Emil, salut si cititorilor tai! Sunt Alexandru Ion, asta asa, in offline, sau Malaezu in online. Asa pe scurt despre mine, pagina mea de Twitter zice ca-s „blogger and novel writer”; sunt cel mai tanar blogger dintre toti pe care-i cunosc, si probabil toti pe care ii cunosti si tu, iar in dreptul realizarilor mele trec ca in 19 ani am reusit sa scriu si sa public in roman.
Emil Calinescu: Sa incepem cu partea online. Ne spui cum ai inceput bloggingul si, mai ales, de ce Malaezu?
Malaezu: Treaba cu bloggingul a inceput acum ceva mai bine de 3 ani, insa atunci nu insemna ce inseamna azi. A fost un fel de provocare, atunci cand niste colegi de liceu mi-au zis sa-mi fac blog si sa vad ce iese. Eram trei la inceput, fiecare cu al lui, insa ei au renuntat rapid, eu am mers mai departe. „Malaezu” e mai vechi de-atat, e porecla aia clasica pe care mai toti am avut-o in liceu. Eram foarte multi „Alexandru” in clasa, si pentru a ma diferentia, cineva a venit si mi-a zis asa, mi-a zis ca seman cu un malaez, nu stiu de ce; si de-atunci a ramas asa.
Emil Calinescu: Ai avut, de la inceput, Malaezu.ro? Sau ai inceput cu un subdomeniu?
Malaezu:Am inceput cu wordpress.com, pentru ca nu ma gandeam pe-atunci ca o sa evolueze treaba chiar asa. Totul a fost facut mai mult in joaca. L-am tinut cam un an, apoi mi-am cumparat domeniul personal, insa articolele de pe fostul blog nu le-am luat dupa mine. Erau niste articole scrise de un pusti de 15 ani, totusi. Cred ca inca mai zac undeva pe internet.
Emil Calinescu: Despre ce scrii acum pe Malaezu.ro? Ne poti prezenta, pe scurt, blogul tau?
Malaezu: Pai am asa: am o sectiune de campanii, unde raspund provocarilor venite in special de la Blogal Initiative, dar nu numai. Am o sectiune de sport, unde scriu cam numai despre fotbal; desi nu ma pricep sa joc efectiv, ma pasioneaza fotbalul. Iar in rest scriu despre lucrurile interesante pe care le observ in jur, despre evenimentele la care particip, chestii de-astea. Nu am un blog de nisa, ci unul generalist.
„Despre liceul meu, profesori sau elevi nu scriu. Nu-i un blog de barfe, si cred ca stiu cu totii ce parere am eu despre ei.”
Emil Calinescu: Esti inca elev. Ce parere au profesorii tai despre faptul ca esti blogger?
Malaezu: Nu stiu cati dintre ei cunosc treaba asta; pe unii ii am la prieteni pe Facebook si au aflat. Nu prea scriu despre scoala, deci nu ii afecteaza direct. Dar stiu ca intr-o zi, in absenta mea, o doamna profesoara a dat la ora de curs un citat de pe blogul meu, cu sursa. Deci cred ca e de bine.
Emil Calinescu: La ce a fost dat blogul tau drept exemplu didactic? Ce materie? Ma gandesc ca nu matematica ori fizica …
Malaezu: La biologie, de fapt, dar nu a servit ca material didactic, sau ceva. Era mai degraba o discutie off-topic intre profesoara si elevi, unde a facut referire la blogul meu.
Emil Calinescu: Ai spus ca NU PREA scrii despre scoala. Cand ai scris despre scoala, cu ce ocazie, si care au fost reactiile (eventual si un link daca se poate)?
Malaezu: Ultima oara cand am scris despre scoala a fost in „saptamana altfel”, atunci cand am avut o prezentare la o scoala generala din Voluntari, unde le-am vorbit elevilor. Despre liceul meu, profesori sau elevi nu scriu. Nu-i un blog de barfe, si cred ca stiu cu totii ce parere am eu despre ei. – http://malaezu.ro/mi-am-inceput-saptamana-altfel/
Emil Calinescu: Ce parere ai tu despre ei (adica despre elevi si profesori)? Eu nu stiu, cititorii mei nu stiu. Ne poti spune?
Malaezu: Exista si plusuri si minusuri, si oameni pe care ii apreciez enorm dar si oameni care mi-au creat o impresie foarte proasta, atat in randul elevilor cat si al profesorilor. Nu e un secret faptul ca eu am, in general, o parere nu prea buna despre sistemul educational din Romania si despre faptul ca ni se baga informatie cu forta in cap. Evident ca noi, elevii, am invatat in timp cum sa ocolim informatia aia, deci aproape totul e inutil. Sincer, in 12 ani de scoala, nu mi-a adus prea multe beneficii.
Emil Calinescu: Deci este o problema generala a sistemului educational romanesc sau e o problema cu profesorii liceului tau in particular?
Malaezu: A, nu am nimic cu profesorii mei; eu vorbesc de sistem. Uite, imi aduc aminte de haosul de asta iarna, cand cei din minister, din inspectorat, s-au tot fastacit daca sa inchida scolile sau nu. Ma trezeam dimineata sa ma duc la liceu, apoi aflu ca e inchis, iar pana seara aflu ca se deschide iar. E vorba de organizarea la nivel national, nu in liceul meu. – http://malaezu.ro/prostii-care-conduc-prostii/
„Daca e ceva ce am invatat in liceu, e sa selectez de unul singur informatia de care am nevoie dintre toate prostiile pe care le primesc. Oricat de prost organizata ar fi o institutie, tot are si parti bune, e important sa stii sa le alegi.”
Emil Calinescu: Fiind atat de pornit impotriva sistemului educational, ma gandesc ca NU vei dori sa urmezi si o facultate? Intuiesc corect?
Malaezu: Nu sunt pornit impotriva sistemului, ci doar ii observ multele nereguli. Si, din contra, sunt dornic sa intru la FJSC. Invatamantul universitar are avantajele lui, acolo nu te streseaza nimeni cu un 4 la fizica, de exemplu, daca tu nu ai absolut nicio treaba cu materia respectiva. Deci abia astept sa iau si examenul de bac, si admiterea la FJSC si sa fiu un om fericit.
Emil Calinescu: Ce sectie din cadrul FJSC doresti?
Malaezu: Publicitate; mi-ar placea sa-ti dau un raspuns mai detaliat, insa nu am. Nu ma intreba de ce, e pur si simplu ceva ce-mi place si ma atrage, atat.
Emil Calinescu: Fiind blogger probabil esti la curent cu faptul ca multi bloggeri au o parere proasta despre FJSC (in special despre unii profesori de acolo). De ce crezi ca acea facultate ti-ar putea fi utila?
Malaezu: Daca e ceva ce am invatat in liceu, e sa selectez de unul singur informatia de care am nevoie dintre toate prostiile pe care le primesc. Oricat de prost organizata ar fi o institutie, tot are si parti bune, e important sa stii sa le alegi. Cat despre blogging, e o lume in care singurul ajutor pe care il poti primi e de la tine, prin multa munca; orice meserie se fura, trebuie doar sa stii de unde.
Emil Calinescu: Cum te-a schimbat bloggingul in 3 ani de zile? Spuneai ca articolele de acum 3 ani nu au fost demne sa le iei dupa tine. Sa inteleg ca problema este doar varsta sau este vorba de faptul ca 3 ani de blogging ti-au schimbat modul in care scrii articole?
Malaezu: E vorba mai mult de experienta decat de varsta. Nu sunt eu vreun mare blogger, dar am citit bloggeri maturi, trecuti de mult de prima tinerete, care aveau probleme serioase cu limba romana. Povestea de fapt e ca eu m-am apucat de blogging acum 3 ani, insa foarte mult timp am renuntat la el, pentru ca lucram la romanul pe care l-am publicat. M-am reapucat serios de treaba toamna trecuta, si primul lucru pe care l-am facut a fost sa citesc o multime de bloguri, sa „fur” cate ceva de la fiecare. Cam asta e diferenta intre mine, cel de acum, si cel ce am fost in trecut.
Emil Calinescu: Ca sa incheiem subiectul liceu, hai sa facem un exercitiu didactic. Sa zicem ca tu ar trebui sa faci reclama liceului Iulia Hasdeu. Tu ar trebui sa convingi elevii de clasa a VIII-a sa se inscrie aici. Cum ai face-o? Cu sau fara slogan, care sunt principalele avantaje ale liceului Iulia Hasdeu in viziunea unui elev care la vara va absolvi acest liceu?
Malaezu: Sa stii ca am facut asta, anul trecut, la un targ educational, am fost si am promovat liceul. Si primul lucru pe care il ziceam cuiva care ma intreba de ce sa vina in Hasdeu, era „pentru ca se poate mult mai rau”. In ciuda unui sistem deficitar, Hasdeul ramane inca unul dintre marile licee din capitala. Cred ca cel mai important aici, din punct de vedere uman, nu neaaparat educational, e decenta; aici sunt oameni decenti.
Emil Calinescu: Iesim un pic din sfera online si ajungem la romanul tau. Zi-ne cum se numeste, povestea lui, editura si de unde poate fi cumparat.
Malaezu: Ok, pai sa o luam pe rand. Numele e „Viata intr-o cutie de carton”, iar editura cu care am colaborat este CD Press. Povestea lui poate fi gasita foarte pe larg, fara spoilere, la mine pe blog, acolo unde am o sectiune speciala de 10 episoade, numita „Cutia de Carton”. Dar pe scurt, povestea romanului e pentru tineri, din partea unui tanar. E despre un lung sir de decizii proaste pe care noi avem obiceiul sa le luam, si de la o viata banala dar fericita ajungem sa avem parte de o adevarata drama din care nu mai stim cum sa iesim. Cartea mai poate fi cumparata doar de la mine, pentru ca am scos un tiraj mai mic. Asta-i vestea proasta; cea buna e ca inca mai am cateva exemplare! – http://malaezu.ro/category/cutia-de-carton-2/
Emil Calinescu: Si la ce pret le vinzi?
Malaezu: Nu e deloc scump, e 15 lei; cat sa-mi scot si eu investitia, si sa-mi mai ramana apoi de-o plimbare prin oras.
Emil Calinescu: Ai in pregatire si un alt volum?
Malaezu: Da, lucrez la asta, insa ma misc mai greu in perioada asta, pentru ca nu ma lasa examenele din vara sa fac prea multe. Am totusi schitele realizate, am povestea bine conturata, trebuie doar sa-mi gasesc timp (mult timp) sa o tastez.
Emil Calinescu: Hai sa revenim in mediul online. Zi-ne ce satisfactii, financiare si non-financiare, ti-a adus pana acum blogul?
Malaezu: Vai, sunt multe aici. Am undeva prin calculator o lista cu tot ce-am castigat cu ajutorul blogului in ultimul an. Nu neaaparat bani, nu de bani am eu nevoie acum. Am primit tot felul de invitatii, de la meciuri de fotbal, filme, concerte, pana la spectacole de balet. Dar cred ca cea mai mare satisfactie e comunitatea asta pe care am gasit-o in blogosfera. Am cunoscut o multime de oameni frumosi in ultimul an, cu ajutorul blogului.
„Blogroll-ul meu reprezinta mai degraba o recomandare catre toti cititorii mei. Citesc multe bloguri eu, insa acolo ajung acelea pe care, oricand ai intra, sigur vei gasi articole interesante de citit, si pe care eu personal intru de fiecare data cu placere.”
Emil Calinescu: Esti de acord sa ne vorbesti despre cativa bloggeri celebri si mai putin celebri?
Malaezu: Ok. Am s-o iau oarecum cronologic, ca sa nu se supere nimeni. Am sa-ti vorbesc doar despre cei pe care ii cunosc personal, totusi. Primul pe care l-am cunoscut a fost Manafu, asta vara, alaturi de care am fost la Romania – Ungaria pe National Arena. E un super om si un super blogger. Tot acolo l-am intalnit si pe Cabral. Pe Chinezu l-am cunoscut la o intalnire la bloggerilor organizata de Kooperativa, unde am vizionat un film, am baut o bere, a fost foarte fain. Ei sunt „cei mari”. Tot la intalnirea de care iti ziceam am cunoscut-o si pe Loredana Pricopie, dar si pe Cristian Florea, iar mai apoi am avut onoarea sa fiu blogger oficial pentru festivalul de film documentar One World Romania. La filmele lor am mers alaturi de Stefan, de la mocanitacuidei.ro.
… Dar toti sunt oameni pe cinste, sunt mandru ca i-am intalnit…
Emil Calinescu: Eu te-as mai intreba de inca 3 bloggeri, daca imi permiti. O sa-ti dai apoi seama de ce te intreb de ei. In ce ordine doresti tu: Andi Moisescu, Fevronia Ion si Simona Mocanu. Ne poti vorbi, pe scurt, despre ei?
Malaezu: Pe Andi l-am intalnit intr-un mediu diferit, am fost de 1 decembrie la studiourile MediaPro din Buftea, in public la emisiunea lor aniversara, iar el era acolo. Cel de-al doilea blogger la care te referi nu e tocmai un blogger; mie-mi place sa-i zic „mama” Blogul ei e un proiect la care lucreaza, nu o cariera, si e datoria, dar si placerea mea sa o sustin. In final, pe Simona am intalnit-o la conferintele PROUD 8, organizate in parteneriat cu cei de la BOS. – http://malaezu.ro/aglomeratie-de-vedete-1-decembrie-la-studiourile-mediapro/ ; http://malaezu.ro/branding-prin-storytelling-de-la-conferintele-proud-8/
Emil Calinescu: Sa inteleg ca la tine in blogroll au loc doar persoane pe care le-ai cunoscut personal? Este o intrebare pe care si-o pun multi: cum ajunge link-ul X in blogroll-ul cuiva? Ne mai spui care alte criterii au stat la baza includerii acestor persoane la tine-n blogroll?
Malaezu: Nu neaaparat, cred ca e doar o coincidenta. Sunt si unii pe care i-am cunoscut abia dupa ce i-am trecut acolo. Blogroll-ul meu reprezinta mai degraba o recomandare catre toti cititorii mei. Citesc multe bloguri eu, insa acolo ajung acelea pe care, oricand ai intra, sigur vei gasi articole interesante de citit, si pe care eu personal intru de fiecare data cu placere.
Emil Calinescu: Imi permit sa te mai intreb de un blogger. Emil Calinescu il cheama si poseda 3 bloguri. Ce parere ai despre el si blogurile sale? Si, mai ales, o intrebare pe care mi-o soptesc unii LA FIECARE INTERVIU pe care-l iau: ce te-a facut sa accepti propunerea de a accepta un interviu pentru Emilcalinescu.eu?
Malaezu: Hahaha!! Primele tangente cu Emil le-am avut dupa ce am castigat la el pe blog o invitatie la un film. Si de-atunci il tot citesc, cu speranta ca mai castig ceva. Interviul l-am acceptat din doua motive: intai, e o chestie noua pentru mine si am vrut s-o incerc. Iar apoi, am onoarea sa fiu cel mai tanar intervievat al tau, nu puteam rata asa ceva.
Emil Calinescu: Il citesti sperand ca vei castiga, nu ca ai gasi ceva interesant pe el. Am inteles.
Malaezu: Eh, glumeam si eu. Daca ar fi fost asa, as fi citit doar articolele care incep cu „Concurs” sau „Castiga”, dar eu le citesc si pe restul.
” Povestea din Cocktail, situatiile, personajele, replicile, totul a fost mult mai bine gandit decat in multe filme de la Hollywood.”
Emil Calinescu: Spune-ne acum despre filme. Ai fost la 3 vizionari de presa/avanpremiere. Ne spui care a fost PRIMA ta vizionare si cum te-ai simtit ? Ai avut un sentiment special stiind ca esti printre primele persoane din Romania care vad acel film?
Malaezu: Primul film pe care l-am vazut astfel a fost RoboCop. Sincer, nu stiam inainte sa ajung acolo ce ma asteapta, credeam ca-i stilul ala clasic in care te duci la casa, zici cine esti, iti da un bilet, etc. A fost o experienta interesanta, pe care am repetat-o apoi la doar o saptamana distanta, la avanpremiera de la Vampire Academy. Cel mai recent film la care am fost se cheama Cocktail, si a fost unul dintre cele mai bune filme pe care le-am vazut anul asta. Mai ales ca nu ma asteptam la asta din partea unui film indian. http://malaezu.ro/viitorul-este-astazi-robocop-a-ajuns-in-romania/ ; http://malaezu.ro/vampire-academy-primul-film-cu-vampiri-care-merita-vazut/ ; http://malaezu.ro/un-cocktail-indian-pe-cinste-va-asteapta-de-vineri-in-cinematografe/
Autorul acestui blog, alaturi de intervievatul si sarbatoritul zilei, la vizionarea filmului CocktailEmil Calinescu: Sa inteleg ca doresti sa mai vezi filme indiene in cinematografe? Cum ti-a putut schimba un singur film perceptia despre cinematografia indiana, altfel atat de hulita de unii in tara noastra?
Malaezu: Pai sa stii ca si perceptia mea era cam la fel cu a majoritatii. Dar am acceptat invitatia, iar acum ma bucur mult de asta. Ma uitam peste programul filmelor si am vazut ca in curand o sa apara si English Vinglish, abia astept sa-l vad si pe acela. Povestea din Cocktail, situatiile, personajele, replicile, totul a fost mult mai bine gandit decat in multe filme de la Hollywood.
Emil Calinescu: Daca tot suntem la capitolul filme, ne spui ce parere ai despre filmele romanesti?
Malaezu: Nu prea ma omor eu cu filmele romanesti. Majoritatea mi se par cam insipide, mi se par povesti bune dar spuse prost. Am mai vazut pe la televizor comediile celor de la MediaPro, insa o mare parte sunt inspirate din filme clasice de afara. Astept totusi o evolutie semnificativa in cinematografia romaneasca.
Emil Calinescu: Daca tu ai face un film (sa zicem romanesc), despre ce ar fi? Ne spui, pe scurt, schita lui? Si, tot aici, daca vei dori, vreodata, ca primul tau roman sa fie ecranizat.
Malaezu: Pai exact asta voiam sa zic si eu. Probabil ca filmul pe care il vad eu e cam acelasi cu romanul pe care l-am scris. Desi, cam ca orice autor extrem de incantat de realizarea sa, cu timpul mi-am dat seama ca se poate mult mai bine. Tocmai de-aia lucrez la romanul al doilea, e o poveste mult mai buna, mai demna de o ecranizare. Dar nu ma intreba de mai multe detalii, ca nu voi spune nimic.
Emil Calinescu: Pai ecranizarea nu inseamna un roman transpus intocmai pe ecran. Poate acele imperfectiuni ar fi anulate de un scenarist bun. Te-ar tenta? (apropo, poate chiar vede un scenarist/regizor acest articol si poate chiar iti va propune asta)
Malaezu: Evident ca m-ar tenta. Si-ti zic acum, in #exclusivitate, daca vine vreun scenarist la mine cu propunerea asta, ii dau cartea pe gratis, il las sa se joace el cu imperfectiunile din ea si sunt deschis catre orice colaborare!
Emil Calinescu: Spune-ne atunci ce carti ai citit si ti-au placut in ultima vreme? Ca scriitorul trebuie, din cand in cand macar, sa mai citeasca si ce au scris altii.
Malaezu: Scriitorul asta citeste mai mult articole, bloguri, decat literatura. Elevul de clasa a 12-a insa e obligat de sistem sa mai citeasca si niste clasici. Desi nu-mi plac romanele din programa scolara, nu ma atrag deloc, am citit acum ceva vreme o carte foarte buna a lui Dan Puric, „Despre omul frumos”. Eu sunt din acea generatie care a citit cele 7 volume Harry Potter pe nerasuflate, iar acum cand ma uit si realizez ca am citit in cateva zile vreo 500 de pagini ma iau cu mainile de cap. Momentan, la recomandarea unui amic, am gasit lectura, daca ii pot spune asa, „Suge-o, Ramona!”. E varianta moldoveneasca de la „50 shades of Grey” si e amuzant de dubioasa.
Emil Calinescu: Ai scris pe blog despre aceste carti? Scrii, in general, despre cartile citite?
Malaezu: Nu am scris; un singur articol am pe tema asta, dupa ce am citit „Pisica Neagra”, de Edgar Allan Poe. Atunci chiar am simtit nevoia sa o impartasesc si cu altii. – http://malaezu.ro/recomandare-pisica-neagra-de-edgar-allan-poe/
Emil Calinescu: De ce nu scrii despre carti? Simti ca aceste articole nu ti-ar aduce indeajuns de mult trafic?
Malaezu: Nu, de fapt eu nu scriu pentru trafic oricum. CanCan.ro sau Fanatik.ro scriu pentru trafic, si dupa cum vezi nu avem subiecte comune. Dar cartile de obicei le recomand in privat, in functie si de preferintele fiecaruia. Ma mai intreaba lumea din cand in cand ce carte i-as recomanda, in functie de diverse criterii.
Emil Calinescu: Dar cum iti alegi subiectele pentru blogging? Ne-ai spus despre faptul ca nu este blog de barfa, ne-ai spus despre ce scrii. Dar CUM ALEGI sa scrii despre un subiect si nu despre altul?
Malaezu: In general scriu o informatie care consider eu ca merita citita de altii. Ori o stire, o noutate, ori o curiozitate, ceva mai diferit fata de tot ce ne este servit prin media clasica. Si mai sunt si subiecte asupra carora revin pentru ca am avut un feed-back pozitiv. De exemplu dupa ce am scris prima oara despre campania celor de la Heineken, #ShareTheSofa, am primit multe mesaje pe tema asta, astfel ca ulterior am revenit pe blog cu alte articole. – http://malaezu.ro/voi-v-ati-gandit-vreodata-cum-ar-suna-malaezu-pronuntat-in-alta-limba/
” Imi place sa fiu un om mereu in miscare, sa fac mereu cate ceva. Am si zile in care efectic lenevesc in casa si nu-mi doresc sa ies, insa in majoritatea timpului accept orice invitatie.”
Emil Calinescu: Cat timp iti ia sa scrii un articol, in medie?
Malaezu: Depinde de documentarea pe care o fac. Daca scriu un articol mai personal, atunci lucrurile merg repede, scriu din memorie tot ce e nevoie, il editez sa arate frumos, iar in 30 de minute e pe blog. Daca scriu un articol care necesita mai multe informatii, surse, etc. atunci poate dura si peste o ora. Au fost subiectela care am plecat de la un link si am ajuns sa citesc vreo alte zece articole pe tema asta.
Emil Calinescu: Ne spui cu ce se mai ocupa Alexandru Ion in timpul lui liber? De blogging zisasi, de scris zisasi, cu scoala stim ca se ocupa, ca e clasa a XII-a. Dar in afara de acestea, cu ce se mai ocupa? Care sunt hobbiurile lui?
Malaezu: Imi place sa fiu un om mereu in miscare, sa fac mereu cate ceva. Am si zile in care efectic lenevesc in casa si nu-mi doresc sa ies, insa in majoritatea timpului accept orice invitatie. Merg la filme (prefer sa dau 20 de lei si sa vad un film la cinema, decat sa ma chinui cu o calitate proasta pe pc), sau pe la alte spectacole, ies la o bere cu baietii, chestii obisnuite. Dar ti-am zis, de obicei cum apare cate o oportunitate, profit efectiv de ea.
Emil Calinescu: Hobbiurile tale care sunt?
Malaezu: Foarte multa vreme am avut ca hobby desenul grafic. Am studiat trei ani la o scoala de arte plastice, am fost pe la concursuri, am castigat diplome, premii. Dar am cam neglijat aspectul asta in ultima vreme, scoala si scrisul imi ocupa cea mai mare parte a timpului.
Emil Calinescu: O intrebare din public, de la o persoana care nu te cunoaste: esti singur? Sa stie lumea (Adica fetele) daca sa te contacteze si cu alte scopuri decat cele blogosferice.
Malaezu: Am o multime de prieteni, atat in offline cat si in online, deci nu ma consider singur. Nu am o relatie momentan (stiu ca e ciudat ca la 19 ani sa zic asta), pentru ca am preferat sa-mi dedic timpul si partea mea responsabila altor aspecte ale vietii mele. Dar nu se stie niciodata, ti-am mai zis ca nu refuz oportunitati de niciun fel.
Emil Calinescu: Stii penultima intrebare clasica a oricarui interviu de-al meu?
Malaezu: Trebuie sa-mi pun singur o intrebare la care sa raspund, asa-i?
Emil Calinescu: Daca stii, ce mai astepti ?
Malaezu: Sa stii ca de un singur lucru am fost curios toata viata mea: care e cea mai mare realizare pe care am avut-o in 19 ani… Iar raspunsul e acela ca cea mai mare realizare de care inca am parte e aceea ca ma bucur de micile placeri ale vietii. Am reusit sa-mi pastrez latura aia care sa se bucure atunci cand are ceva, in loc sa ceara mai mult. Si cred ca e o chestie foarte importanta, pentru ca altfel riscam sa pierdem si ce avem deja (precum protagonistul romanului meu).
Emil Calinescu: La final te-as ruga sa caracterizezi acest interviu: ce a avut, ce n-a avut, ce mai trebuia sa aiba? Cum i-ai face reclama (ca tot vrei sa faci facultate de publicitate)? Cum ai convinge si pe altii sa accepte propunerea de a acorda interviuri blogului emilcalinescu.eu? Si, poate cel mai important, cum te-ai simtit dand primul interviu din viata ta ? Hai, ca asta e ultima intrebare, deci tot ce mai ai de spus vei spune aici.
Malaezu: Pai sa o iau pe rand atunci. Cred ca cititorii tai isi vor anula vacanta de 1 mai pentru a termina de citit tot ce am zis eu aici. Ii las pe ei sa decida daca e ceva interesant, pentru ca e despre mine, evident ca eu consider interesant interviul. Pentru a-i convinge si pe ceilalti, ii invit sa citeasca si celelalte interviuri de pe blogul tau, sigur o sa le placa ideea si vor dori sa acorde si ei unul. Eu asa am facut, chiar daca le-am citit dupa ce am acceptat. Apoi, cred ca cea mai buna reclama pentru interviul asta e faptul ca are ca protagonist un pusti de 19 ani. Iti zic eu ca multi asa-zisi oameni maturi vor sa afle cum gandeste un tanar. In final, cred ca cel mai important lucru e faptul ca m-am simtit relaxat; sper sa fi reiesit treaba asta si din raspunsuri.
Emil Calinescu: Deci nu-i lipseste nimic acestui interviu?
Malaezu: Nu cred; dar daca o sa-mi vreo idee in timp, o sa las un comentariu la el.
Emil Calinescu: Am mintit cand am zis ca e ultima intrebare. De fapt, uitasem sa te intreb ceva important: cu ce asteptari la implinirea varstei de 19 ani? Pentru cititori: astazi este ziua intervievatului meu, ocazie cu care ii urez la multi ani si impliniri pe toate planurile.
Malaezu: Pai mersi frumos pentru urari. Asteptari nu am, pentru ca daca imi fac risc sa fiu dezamagit apoi. Sunt convins ca o sa trec cu bine peste toate examenele pe care le am de dat, sunt convins ca o sa am parte de o viata frumoasa inainte, pentru ca stiu cum sa o fac sa fie asa. Sper sa ia Steaua cupa si campionatul, sa se califice in Champions League, si asta e!
Emil Calinescu: Ca de obicei, finalul apartine intervievatilor. Asa ca te-as ruga un mesaj de final pentru cititorii emilcalinescu.eu.
Malaezu: Cititorilor tai le spun sa arunce un ochi pe Malaezu.ro, sigur vor gasi ceva acolo care sa le placa. Iar cititorilor mei le zic sa ramana in continuare pe emilcalinescu.eu, pentru ca merita. Asta asa, ca sa facem schimb.
6 thoughts on “Interviul saptamanii – Alexandru Ion „Malaezu”: ” […] Iar cititorilor mei le zic sa ramana in continuare pe emilcalinescu.eu, pentru ca merita.””