Interviu Monica Berceanu: Orasul Bailesti este cetatean de onoare al sufletului meu

Interviu Monica Berceanu: Orasul Bailesti este cetatean de onoare al sufletului meu

 

 

Emil Calinescu: Salutare si bine v-am regasit la un nou interviu. Ca de obicei, imi voi lasa intervievatul sa se prezinte.

Monica Berceanu: Salutare! Ca de obicei, lasi oamenii sa-si traiasca emotiile inainte de-a te avanta!:) Monica Berceanu, olteanca! Suficienta “diploma de onoare” ?

Monica Berceanu la mare

Emil Calinescu: Pentru tine trebuie sa fie suficienta, nu pentru mine. Dar te pun sa detaliezi: de ce crezi (ori esti convinsa) ca-i o onoare sa ai aceasta diploma, de oltean/olteanca?

Monica Berceanu: Pentru ca Oltenia e pamantul pe care am calcat prima oara si pentru ca ea mi-a pregatit pasii pentru drumul lung ce-aveam sa-l parcurg spre ceea ce sunt.

Emil Calinescu: Oltenia, mai precis Bailesti. Sau daca esti oltean nu conteaza cu exactitate de unde esti, toti oltenii fiind la fel? 

Monica Berceanu: “Nu stiu altii cum sunt, dar eu” … cand ma gandesc la Bailesti, simt ca oltean ca bailesteanul nu-i altul pe lume:), asa ca zic eu, conteaza locul, atata vreme cat tu in acel loc ai invatat sa-i dai valoare, sa nu uiti si sa-i multumesti pentru binecuvantarea avuta de a te naste si a creste acolo.

Emil Calinescul: Si cum multumesti tu Bailestiului? Sa ne asteptam sa devii, candva, cetatean de onoare?

Monica Berceanu: Oho! Eu zic ca orasul acesta e cetatean de onoare al sufletului meu. Nu prea stiu sa-i multumesc, Emil, si pentru asta tare ma condamn. Caci undeva, intr-o parte din mine, inca port promisiunea facuta Bailestiului, atunci cand l-am lasat in urma, de a ma intoarce intr-o zi la el si de a-l urca pe un podium. Mai sus decat este. Nu m-am gandit atunci prin ce modalitate sa-l urc, nici acum nu stiu, si sa stii ca doare vinovatia aceea de a tot face altele si altele si a nu-ti implini promisiunea facuta…

 

“Stii tu, atunci cand tot ce faci e sa fii tu insuti, “strainii” vor vrea si ei sa iti invete “limba” :)”

 

Emil Calinescu: Promisiunea asta va ramane scrisa aici. Inca un motiv sa faci asta. Ca sa inchei subiectul, spune cititorilor mei: ai acceptat interviul doar pentru ca il dai tot unui oltean? Sau l-ai fi acceptat oricum?

Monica Berceanu: Ai tu un stil al tau … 🙂 (oltean, ce sa astept altceva?) L-am acceptat pentru ca mi-esti drag “pe olteneste”. Nu stiu daca l-as fi dat daca nu erai oltean, dar ce te asigur este ca mi-e mult mai usor sa ma exprim “pe limba noastra”.

Poza 100% olteneasca #cumarveni
Poza 100% olteneasca #cumarveni

Emil Calinescu: Daca te exprimi pe limba noastra, oare vei fi inteleasa de catre “straini”?

Monica Berceanu: Sigur! Caci Oltenia m-a invatat sa fiu ceea ce sunt, si-atunci oamenii ma vor intelege. Stii tu, atunci cand tot ce faci e sa fii tu insuti, “strainii” vor vrea si ei sa iti invete “limba” 🙂

Emil Calinescu: Ziceam ca inchei subiectul, dar n-o pot face. Zi-ne daca iti place prazul. In fond, este simbolul acestei frumoase regiuni.

Monica Berceanu: De placut imi place, ca prazul asta e atat de simplu de preparat, ca n-are nevoie de instructiuni de folosire :). Si cum eu gatesc mai mult de-un salariu de falimentar, e perfect! Cred ca ma reprezinta 🙂

Emil Calinescu: Salariu falimentar? Acum e momentul sa ne spui cu ce te ocupi si de ce ai un “salariu falimentar”?

Monica Berceanu: Salariu DE falimentar zisei! Sunt psihoterapeut. Mai pe olteneste, fusei sigura ca ma vei intreba asta si ma pregatii “o țâră” sa-ti explic.

Emil Calinescu: Pai atunci explica. Sunt numai ochi (urechile nu-mi trebuie, ca doar vad ce scrii, fara sa te aud).

Monica Berceanu: Ai cuvantul meu ca esti cel mai ”minunat oltean” care-mi ia interviu la ora asta:)) Sa-ti explic ce fac in meseria asta: invat copiii sa vorbească (specialitatea mea e tulburarea de spectru autist, insa lucrez si cu copii tipici), ii invat sa isi gestioneze emotiile, sa se joace, sa cante (numai lor nu le distrug timpanele! cand vor creste insa, iti vor da interviu si-or sa-ti spuna ca pe-atunci habar n-aveau ca se poate si altfel!) :)) Ii ajut pe parintii acestor copii sa isi gestioneze si ei, la randul lor durerea de a trai cu diagnosticul pe umeri. Si de curand, ajut cuplurile sa se inteleaga unul pe altul spre a nu divorta, sau, in alte cazuri, ii sprijin in decizia divortului, spre a face fata perioadei de dupa, adultii cu tulburari psihice si cu adictii.
Adica sunt psihopedagog si terapeut de familie si cuplu.

 

“E foarte bine sa lucrezi pe cont propriu. Esti tu cu tine. Te certi zilnic cu tine si esti mai eficient :)”

 

Emil Calinescu: Ajuti cuplurile sa se inteleaga spre a nu divorta? Dar nu mai bine i-ai convinge dinainte sa nu se mai casatoreasca? Ar fi mai eficient zic.

Monica Berceanu: Voi face si asta, insa cum acum majoritatea deja traiesc impreuna inainte de casatorie, nu prea cred sa am acest privilegiu. dar bine-ar fi sa se schimbe lucrurile si sa am clienti care sa vina sa ceara consiliere premaritala! ”Ne putem intelege ori mai bine mergem fiecare pe drumul nostru?” Din pacate insa, oamenii ajung la terapie cand deja si-au jurat iubire vesnica… si-au uitat sa caute mai intai in dictionar sensul cuvantului VESNIC.

Monica Berceanu autism

Emil Calinescu: Si ai cabinetul tau psihologic? Sau cum lucrezi? Pe Cont propriu (pfa)?

Monica Berceanu: De 10 ani lucrez pe cont propriu, ca PFA, cabinetul va fi anul acesta, cand voi absolvi noua formare, de terapeut de familie.

Emil Calinescu: Si ce iti place mai mult? Sa lucrezi cu un cuplu sau cu un copil? Unde ai cele mai multe “satisfactii profesionale”?

Monica Berceanu: Uf, grea intrebare!  Stiu ca oltenii sunt specialisti in intrebari – d-aia se fac terapeuti si bloggeri – 🙂 ambele iti aduc satisfactii. Insa, dupa 10 ani de lucru cu copii, am decis ca in tara asta e mare nevoie de profesionisti care sa ajute cuplurile sa se inteleaga, inainte de a da nastere unui copil. c-aici apar problemele, la nivelul adultilor ce dau viata copilului. El n-are nici o vina mititelul ca s-a nascut intr-o familie in care mama cu tata s-au iubit numai pan si-au pus ”pirostriile” si-apoi au uitat de toate juramintele …

Emil Calinescu: Cum e sa lucrezi pe cont propriu? Cum da lumea de tine daca nu ai un cabinet al tau? Si UNDE faci terapia de cuplu? Acasa la soti?

Monica Berceanu: E foarte bine sa lucrezi pe cont propriu. Esti tu cu tine. Te certi zilnic cu tine si esti mai eficient :). Lumea tot da de mine de 10 ani, recomandari de la medici psihiatri, psihologi, etc. terapia cu copiii o fac in mediul lor, adica acasa la ei si-sau in orice loc unde e nevoie de mine! Iar cea de familie si cuplu la fel: daca oamenii simt ca dificultatea este atunci cand ies in parc sa se plimbe, mergem in parc sa vedem unde-i buba. Sunt mai rare aceste cazuri, insa exista! Nu sunt rigida, viata se traieste de obicei in afara cabinetului. Pana la „terapeut cu acte in regula” ma rezum la a invata cat mai mult, la a scrie articole si a face voluntariat. Cand va veni cabinetul, te astept … sa fii primul client DIN CABINET! 🙂 (pentru terapie premaritala)

Monica Berceanu 2

Emil Calinescu: Atunci intreb invers: daca s-a putut 10 ani asa, de ce vrei sa-ti faci cabinet? Ce avantaje ti-ar aduce?

Monica Berceanu: Detalii… Ideea de cabinet nu este de locatie, ci de faptul ca pentru a fi PSIHOTERAPEUT trebuie sa figurezi in Colegiul Psihologilor, in acte, insa tu activitatea ti-o poti desfasura ”la terti”, adica unde doresti tu. ca o firma care are sediul social in Baneasa, insa activitatea si-o desfasoara in Berceni :).

 

“Hm… eu cred ca meseria aceasta nu are nevoie de convingere, pentru ca are la baza CHEMAREA. Daca nu o ai … nu prea as indemna sa isi piarda vremea cu ”atata scoala”. Nu cred ca toti suntem facuti pentru asta. Asa cum nu toti suntem facuti pentru a fi IT-isti, etc.”

 

Emil Calinescu: Si cam care-s tarifele psihoterapeutului Monica Berceanu? Sunt tarife fixe sau difera (in functie de ce anume)? 

Monica Berceanu: pe 12 februarie vine site-ul oficial si aflati acolo:)

Emil Calinescu: Site-ul oficial adica MonicaBerceanu.ro? Ne poti da si alte detalii despre acest site?

Monica Berceanu: A inceput ca un site pentru pasiunea mea extra curriculara, adica poezia si proza, dar a devenit site profesional, dupa o absenta de 1 an jumatate.

Emil Calinescu: Unei persoane care nu stie ce vrea sa faca, unui elev de clasa a XII-a de exemplu, ce i-ai spune legat de meseria de psiholog/psihoterapeut? Cum l-ai convinge sa se faca psiholog?

Monica Berceanu: Hm… eu cred ca meseria aceasta nu are nevoie de convingere, pentru ca are la baza CHEMAREA. Daca nu o ai … nu prea as indemna sa isi piarda vremea cu ”atata scoala”. Nu cred ca toti suntem facuti pentru asta. Asa cum nu toti suntem facuti pentru a fi IT-isti, etc.
Ideea este ca It-ist-ul, de exemplu, invata niste tehnici si tot reuseste, insa terapeutul, daca nu are HAR, oricat ar invata, nu poate face meseria bine, pentru ca trebuie sa fie foarte creativ si setat pe solutii nu doar rationale, mecanice …

Monica Berceanu 3

Emil Calinescu: Meseria de psiholog te ajuta sau te incomodeaza in viata de zi cu zi? Adica faptul ca poti studia si intelege oamenii de langa tine e un avantaj sau, dimpotriva, un dezavantaj? Dupa ce raspunzi, iti dau un exemplu personal.

Monica Berceanu: Hahaha! E foarte hazlie intrebarea ta, pentru ca tocmai citeam ieri ceva pe Facebook: cum stii ca stii prea multa psihologie? Rapuns: nu te poti enerva pentru ca intelegi motivele oricui de a face orice. Am ras cu lacrimi cand am citit, pentru ca sa stii, este exact asa cum spune omul asta!!! E un mare avantaj, eu asa il vad!!! Pacientii tai te schimba, te vindeca si te invata cate nu ai fi putut niciodata singur. Inveti sa ierti in primul rand, pentru ca intr-adevar intelegi ca NICI UN OM NU ESTE RAU IN SINE, CI ESTE UN OM CARE SUFERA…

Emil Calinescu: Iti dau un exemplu contrar. Eu am facut sociologia si aveam cateva colege studente si la psihologie. Una dintre ele era evitata de cativa colegi, in gluma sau in serios, ei avand impresia ca ea ii “scaneaza”. Ea recunostea ca multi au impresia ca ea ii analizeaza prea mult si ca psihologia a schimbat-o “prea mult”. Cat de adevarat este?

Monica Berceanu: Este un mare adevar, psihologia te schimba PREA MULT. Ce pui tu dupa PREA  e alegerea ta … De exemplu: e o diferenta intre a spune ”psihologia te PREA MULT ca sa mai poti judeca oamenii” si a spune ”psihologia te schimba PREA MULT ca sa mai poti avea relatii cu toti oamenii care nu sunt capabili sa o inteleaga!”. E ca atunci cand oamenii Il cunosc pe Dumnezeu si cei din jur fug de ei: te-ai schimbat PREA MULT, nu mai pot fi prieten cu tine:) Desi schimbarea ta e IN BINE, oamenii te privesc sceptic. Si atunci tine de tine daca ii lasi sa TE SCHIMBE EI PE TINE sau decizi sa ramai fidel credintei tale sau psihologiei si sa continui sa II INTELEGI TU PE EI de ce nu te pot intelege pe tine….

Monica Berceanu 4

Emil Calinescu: Pai atunci continui intrebarea: cati prieteni “ai pierdut” din acest motiv? Ma rog, as fi putut pune si PRIETENI intre ghilimele, dar am preferat sa nu.

Monica Berceanu: Am pierdut cativa. E dureros sa vorbesc despre asta, e o rana vie, sa stii ca lumea te judeca doar pentru ca nu le MAI impartasesti credintele … Eu insa zic ca un prieten iti va ramane alaturi mereu, indiferent de cat de CRESTIN sau de PSIHOTERAPEUT ai devenit :).

 

“Ateul nu slujeste lui Satana, ateul se slujeste pe sine.”

 

Emil Calinescu: Daca tot ai adus in discutie cuvantul CRESTIN si cuvantul DUMNEZEU, ne vorbesti un pic despre credinta ta? Ai foarte multe statusuri pe aceasta tema. Explica-ne exact care este credinta ta, religia ta si, eventual, de ce unii oameni te judeca din acest motiv?

Monica Berceanu: Credinta mea e ca si a ta: CRESTINA! Amandoi credem in Isus Hristos. cel putin prin botezul tau, de cand erai mic, ai intrat in religia crestina, in sensul ca nu esti budist sau altceva. CULTUL in care m-am botezat anul trecut insa este BAPTIST. Sunt tot crestina, dar ALT cult. Asta presupune printre altele, ca eu mi-am marturisit credinta crestina prin vointa proprie, adica la varsta la care puteam lua decizii pe cont propriu, spre deosebire de botezul de cand eram mica, atunci cand nasa a marturisit pentru mine faptul ca aleg crestinismul.
Oamenii ma judeca pentru ca inteleg GRESIT diferenta dintre CULT si credinta. Oamenii care s-au suparat pe mine cred inca faptul ca eu M-AM LEPADAT DE CREDINTA si voi arde in iad, pentru ca Dumnezeu a poruncit sa nu te lepezi de credinta, eu insa nu m-am lepadat, ci am schimbat cultul CRESTIN. Sa ma fi lepadat de credinta ar fi insemnat sa devin, de exemplu, budista si sa nu mai cred in Hristos ca Mantuitor. Si ma mai judeca si pentru ca nu mai ader la valorile lumii, adica ma ghidez dupa regulile Bibliei si nu dupa cele ale societatii care spune de exemplu: trebuie sa TOLEREZ homosexualitatea, sa fiu in pas cu moda si sa ma imbat, sa incerc niscaiva drogulete etc

Emil Calinescu: Deci sa inteleg ca te condamna crestin-ortodocsii care considera ca i-ai tradat? Si apropo de ce ai zis, credinta MEA nu este deloc crestinismul. Eu sunt ateu, chiar daca sunt botezat crestin. Daca nu am renuntat, intr-un cadru oficial, la crestinism nu inseamna ca as crede in ceva din ce zice religia. Dar nu despre mine e vorba aici, ci despre tine 🙂

Monica Berceanu: Da, pentru asta ma condamna crestin-ortodocsii. Da, despre ateismul tau e de discutat dar nu aici:)

Emil Calinescu: Legat de religia ta, o ultima intrebare: religia ta este una exclusivista? In sensul ca te obliga ori macar iti recomanda ca atunci cand te vei casatori sa o faci cu cineva de aceeasi religie ca si tine? Unele culte religioase nu sunt “exclusiviste” (nu am gasit alt cuvant), altele sunt. Voiam sa stiu exact cum sta treaba in cazul tau.

Monica Berceanu: Uf, religia NU MA OBLIGA SI NU-MI SUGEREAZA NIMIC! Cand descoperi ADEVARUL, tu alegi sa nu mai faci greselile din trecut. Iar in ce priveste casatoria, daca sotul meu nu ar crede in Dumnezeu, nu ne-am putea intelege niciodata pentru ca fiecare ar avea propriile valori dupa care s-ar ghida si atunci mai devreme sau mai tarziu, ni s-ar intersecta aceste valori si s-ar bate cap in cap:). Si tunci oricum ne-am desparti. Isus spunea ca nu poti sluji lui Dumnezeu si diavolului in acelasi timp:) Deci ori alba, ori neagra! Dumnezeu nu ne vrea ”calduti”. Cand se pune problema casatoriei nu cultul conteaza, ci CREDINTA. Adica un ortodox, daca vrea sa se casatoreasca vreodata cu mine, nu e vorba ca nu m-ar lasa pe mine cultul baptist sa ma casatoresc cu el, insa nu as putea eu sa admit, pentru ca vedem lucrurile diferit: el se casatoreste cu ritual, cu icoane, cu tamaie, cu lumanari, etc, eu nu cred in valoarea lor. El crede in acele icoane, eu nu, pentru ca le consider chipuri cioplite, carora Dumnezeu ne-a spus sa nu ne inchinam.! Deci nu ne putem intelege. Si-atunci … nu e ca la alegerea unui fel de mancare: ok, tie iti place salata, mie carnea. E ok, mancam fiecare ce vrea. Chiar si aici e aiurea, caci cel care nu mananca decat vegan nu poate suporta mirosul carnii si atunci tot trebuie sa renunte unul din ei … In casatorie e si mai greu … 🙂

Emil Calinescu: Pleci de la premisa ca ateul slujeste pe Diavol? El nu poate avea propriul set de valori, laice, propria constinta? El nu poate crede in valoarea adevarului, chiar daca valoarea adevarului nu e data de vreo porunca?

Monica Berceanu: Ateul nu slujeste lui Satana, ateul se slujeste pe sine. Cu ghilimelele de rigoare. ateul poate fi un om extrem de moral! Insa nu crede in Cristos. Dar Dumnezeu ne-a spus ca singura Cale e Hristos. Calea ce duce la mantuire, la viata vesnica. Multi atei au devenit crestini, incercand sa demonstreze inexistenta lui Dumnezeu. Si cercetand, au ajuns la Adevar:). Josh McDowell e unul dintre ei. Citeste MARTURII CARE CER UN VERDICT! El a fost unul din cei mai infocati sustinatori ai ateismului.

Emil Calinescu: Consideri ca religia (ori credinta, cum vrei tu sa-i spui) este cea care defineste in mod fundamental un om? Doi oameni cu credinte diferite nu pot fi, in rest, pe aceeasi lungime de unda?

Monica Berceanu: Greu, foarte greu sa explic asta. Incerc insa: din punctul meu de vedere, noi ne definim prin Hristos. avem valoare umana prin faptul ca Dumnezeu ne-a creat. Si ne-a creat sa dam slava Lui. Atentie: a da slava sa nu fie inteles cu a fi sclavii lui Dumnezeu! Ne-a facut dupa chipul si asemanarea Lui, asa spune Biblia! Isus a spus unui om: ”credinta ta te-a mantuit!” si i-a redat vederea. Atata timp cat suntem facuti dupa chipul lui Dumnezeul da, cred ca cea care ne defineste este CREDINTA! Doi oameni care au credinte diferite pot fi pe aceeasi lungime de unda numai in sensul ca pot trai pana la un punct pe Pamantul acesta. Dar noi nu am fost creati sa traim definitiv in lumea aceasta, ci cu Dumnezeu, in cer. Aici suntem doar in trecere. Spunea cineva ca pamantul acesta e doar o locatie cu chirie:). OAMENII aceia se pot tolera unul pe altul aici, pe Pamant, fiecare cu credinta lui, insa la Dumnezeu nu e toleranta. Repet: nu poti fi caldut si sa fii al lui Dumnezeu.

Emil Calinescu: Intrebare: de ce scrii Isus cu un singur I? In multele ore de religie facute la scoala (atat de multe incat am ajuns ateu) mi s-a spus ca este o blasfemie, ca Isus cu un singur i ar insemna magar? E o chestie a ta sau religia ta, baptista, il scrie cu un singur i?

Monica Berceanu: Da, asta stiam si eu cand eram mica, de la ora de religie, ca Isus insemna magar, scris cu un I. Dar nu mai stiu explicatia pentru care ortodoxia a mai adaugat cel de-al doilea I. Din cate stiu – dar se poate sa ma insel – nici un alt cult, in afara de cel ortodox, nu scrie cu 2 I. Nu stiu sa iti spun istoria I-urilor. Dar voi intreba, m-ai facut curioasa 🙂

Emil Calinescu: Crezi in zodiac? Esti zodia varsatorului, fiind nascuta pe 12 februarie. De ce crezi/nu crezi in zodiac si ce parere ai despre cei care cred?

Monica Berceanu: Nu cred in zodiac. Pentru ca nu e un principiu biblic. Dumnezeu este Singurul care stie destinul nostru. Daca as crede in zodiac ar insemna sa cred ca exista cineva egal cu El care imi spune ce se va intampla cu mine:). Ori Singurul Creator al lumii este Dumnezeu, nu omul. Despre cei care cred in zodiac cred ca se insala singuri, ca nu si-au gasit ”vocatia”, chemarea pentru care au fost creati si incearca prin acest zodiac sa isi gaseasca un rost al propriei vieti. Ca la vrajitoare, stii? Iti spune femeia ca vei avea cumpana de moarte la ceas de seara si tu chiar ajungi sa ai pentru ca obsedat fiind de ce ti-a spus ea, ajungi sa te sperii si sa nu mai fii atent la drumul de seara si dai cu masina in pom. Si zici apoi ca vrajitoarea e de la Dumnezeu.

Emil Calinescu: Zodiacul nu inseamna asta. Inseamna niste caracteristici ale mai multor oameni. Ar putea fi interpretate si ca niste semne lasate de Dumnezeu oamenilor. Zodiacul nu-ti ghiceste viitorul, dar iti poate spune cu cine te intelegi bine si cu cine nu. Iti poate spune cum este cel de langa tine, prevenindu-te. Totusi, intrebarea ramane: trebuie sa respingem tot ce nu este inscris in Biblie?

Monica Berceanu: Hai sa te intreb ceva: daca zodiacul e un semn de la Dumnezeu, inseamna ca EXISTA Dumnezeu, nu? 🙂 Emil, cu cine te intelegi si cu cine nu nu spune un zodiac, ci personalitatea … si aceasta se formeaza sub influenta mediului, deci … ramai uimit cati oameni care nu se intelegeau deloc si apoi, dupa ce si-au schimbat viata prin credinta, au ajuns cei mai buni pieteni. Daca nu dam voie oamenilor sa se apropie de noi pentru ca asa scrie la zodiac, pierdem din start pentru ca nu am dat omului sansa sa ne dovedeasca cine este, ci am luat mot a mot cuvintele unui zodiac. Daca ne luam dupa semnele acelea, care ne spun cu cine sa ne intelegem, si credem in ele, atunci de ce nu ne luam si dupa semnele facute de Isus si nu am crede in El?

Emil Calinescu: Repet intrebarea pe care ai ignorat-o: trebuie sa respingem tot ce nu este inscris in Biblie, din oficiu?

Monica Berceanu: Da, acum voiam sa raspund si la asta, nu am ignorat-o: nu am dreptul sa spun eu ce TREBUIE, eu cred ca numai Dumnezeu are acest drept. Ce pot sa spun este ca eu, ca si crestin, imi ghidez viata dupa invataturile lui Hristos. Pentru ca prin El s-au facut toate. Dar acum raspunde-mi si tu la intrebarile mele… 🙂
Sau cel putin gandeste-te la ele

Emil Calinescu: Eu pun intrebarile, nu raspund la ele. Despre credintele mele am scris in nenumarate randuri. Prefer sa evit sa raspund aici la intrebarile tale, marginindu-ma doar la a pune intrebari. Si continui intrebandu-te ce parere ai despre facebook si internet? Unii crestini radicali le considera a fi daca nu ale diavolului macar a fi incompatibile cu credinta adevarata?

Monica Berceanu: Hmmm … eu nu cred ca sunt ale diavolului si nici Dumnezeu nu cred ca le poate crede asa …  Daca Dumnezeu ar crede asta, atunci nu ar mai da voie oamenilor sa le creeze. Internetul nu este rau in sine, din contra, este foarte util si este dovada faptului ca Dumnzezeu este cu adevarat extraordinar pentru ca a creat mintea umana atata de complexa, insa rau este comportamentul nostru in ce priveste internetul: petrecem timp prea mult acolo, in detrimentul familiei, al unei relatii cu Hristos, ne uitam la pornografie, inselam si ne ascundem sub nume si masti false … Astea sunt rele, nu internetul. Stii, e ca si cum ai spune ca un avion e rau in sine, nu este deloc rau, dar poate crea OMUL raul daca il foloseste pentru un atentat terorist …

Emil Calinescu: Ca sa incheiem subiectul, ai spus ca ai trecut la cultul baptist acum 1 an si ceva. Ce te-a facut sa treci (si, mai ales, cine)? Cum a avut loc aceasta trecere?

Monica Berceanu: Ooooo, oltene … Aici ai nevoie de vreo 3 ore sa-ti dovedesc ca intr-adevar ”m-a facut mama olteanca” … As vorbi neintrerupt 3 ore pe putin … Pe scurt: M-am intors la Dumnezeu in urma unei minuni pe care El a facut-o in viata unei persoane foarte dragi mie. I-a salvat viata, dupa ce nimeni nu-i mai dadea vreo sansa. Si, intr-o noapte, persoana aceea m-a rugat sa ma rog la El sa ii ia durerile. A doua zi am descoperit ca tratamentul pe care il avea nu era cel bun si de atunci viata acelei persoane s-a schimbat. Iar eu i-am promis lui Dumnezeu ca daca face o minune, atunci chiar cred ca exista. Si ma intorc. Si a facut-o! Si s-a schimbat si viata mea de atunci. E mult de povestit, dureros si nedrept ”pe alocuri ”…

Emil Calinescu: Pai si de ce a trebuit sa-ti schimbi religia? Nu era bun Dumnezeul in care credeai pana atunci?

Monica Berceanu: Of … am primit intrebarea aceasta de 1000 de ori. Bine ca mi-ai pus-o si tu sa dau linkul de acum inainte pentru a nu mai repeta :))) Repet: nu mi-am schimbat religia. M-am trezit la realitate: am inteles ca Dumnzezeu exista cu adevarat, ca numai El poate sa schimbe viata mea si a celor din jurul meu. Dumnezeu nu S-a schimbat. El e mereu acelasi! Eu m-am schimbat, adica am ales sa traiesc dupa alte reguli. Stii cum e asta? sa intelegi mai bine: eu am o relatie cu un barbat. Si am trait ani de zile cu el fara sa ne casatorim. Ne iubeam, dar nu ne-am unit in fata lui Dumnezeu, si intr-o Zi alegem sa facem pasul acela. Ne punem verighetele pe degete si atunci recunoastem in fata lui Dumnezeu ca suntem sot si sotie si purtam cu mandrie acele inele ca semn al legamantului nostru. Asa a fost si botezul meu, trecerea mea de la cultul ortodox la cel baptist: botezul a insemnat acea verigheta, semnul credintei mele in Dumnezeu. Botezul, trecerea la baptisti, cum spune lumea, este un ritual al recunoasterii schimbarii inimii mele. Sunt atat de fericita ca l-am descoperit pe Dumnezeu incat decid sa arat intregii lumi asta, botezandu-ma, la fel cum sunt atat de fericita ca l-am descoperit pe barbatul acela minunat, incat doresc sa-i port numele, sa port verigheta si sa fac o ceremonie: nunta, pentru a arata lumii intregi ca il iubesc …

Monica Berceanu 5

Emil Calinescu: Continui sa te provoc: ai scris, nu demult, si o carte. Daca nu ma insel, este una de dezvoltare personala. Nu cumva dezvoltarea personala, ca idee, se contrazice flagrant cu ideea de religie? Dezvoltarea personala imi suna a ceva umanist, care respinge ideea de Dumnezeu care te ajuta pe tine sa te dezvolti. Corecteaza-ma daca gresesc. Si daca am dreptate, inseamna ca-ti renegi propria opera?

Monica Berceanu: Buuuuuuuuun subiect:). Vezi de ce iubesc eu Oltenia? :)) Asa este, am scris cartea PUNE ULTIMA PIESA, dar nu este de dezvoltare persoanala, ci este o carte intre copertile careia sunt gandurile mele, adunate de la 14-27 de ani:). Acolo exista si Dumnezeu… contine ideea de alegere personala, de suferinta ce poate fi transformata in oportunitate, etc. Dar dezvoltarea personala nu se contrazice cu ideea de religie. Isus a fost un mare Invatator. Daca vrei, poti sa-L numesti un fel de Andy Szekely al zilelor noastre. (e doar un exemplu uman, pentru ca imi place mie tare mult Andy ca speaker). Dezvoltarea personala deriva din Biblie, Si asta iti va spune orice om care sustine cu adevarat ideea de dezvoltare personala. Oamenii care merg pe aceasta linie sustin ca Biblia este cartea de capatai a dezvoltarii personale. Un manual de instructiuni morale. Diferenta dntre un om care se ghideaza dupa regulile Bibliei considerand-o numai cartea de capatai a dezvoltarii personale si un om care crede ca este o carte sfanta, insuflata de Dumnezeu, este aceea ca omul din cel de al doilea caz credeca Hristos a murit pe cruce pentru lume, ca lumea sa aiba viata vesnica. Omul din prima categorie nu crede ca Isus a fost neaparat salvatorul lumii, ci il crede un invatator, un vizionar. Dar Il respecta:). Deci nu, dezvoltarea personala nu se contrazice cu Biblia, ci se completeaza. Ca stiinta cu religia 🙂

 

“Nu sunt poeta!!! Eu nu am talent literar, ci un har in a transmite stari. Citeste ce scriu uneori pe www.catchy.ro si ai si varianta mea de ”proza”. Eu scriu din pasiune, nu pentru a participa la concursuri sau a castiga bani din asta. Meseria mea e de psihoterapeut.”

 

Emil Calinescu: Te gandesti sa mai scrii o alta carte? Eventual una pe teme religioase?

Monica Berceanu: Am terminat de scris o carte de poezie ”SCRIJELITA DE VORBE”, o carte-marturie, care a fost de fapt vindecarea mea prin versuri, dar inca nu am publicat-o. Inca nu simt ca pot sa o fac, ma retine ceva si nu reusesc sa-mi dau seama ce anume. Dar cu siguranta o voi publica in 2016. Si da, doresc sa scriu si o carte-marturie despre intoarcerea mea la Dumnezeu. Insa asta … nu cred ca va fi curand ….

Emil Calinescu: Zi-ne despre poeziile tale. Cat de buna te consideri ca poeta? Se spune ca poetii adevarati sunt cei care pot scrie poezii “pe loc”? De exemplu, Adrian Paunescu a scris o ultima poezie de pe patul de spital. La fel si Corneliu Vadim Tudor, care a scris o poezie in care si-a anticipat moartea. La tine cum e? Cat de “profesionista” este poeta Monica Berceanu?

Monica Berceanu: Nu sunt poeta!!! Eu nu am talent literar, ci un har in a transmite stari. Citeste ce scriu uneori pe www.catchy.ro si ai si varianta mea de ”proza”. Eu scriu din pasiune, nu pentru a participa la concursuri sau a castiga bani din asta. Meseria mea e de psihoterapeut. Pasiunea e scriitura, insa nu in sens literar. Scriu poezii ”pe loc” cum zici tu, insa nu au valoarea marilor poeti. Transmit si atat! Au valoare terapeutica scrierile mele. In sensul ca ating sufletele. Deci eu as putea spune despre mine cam asa: psihoterapeuta Monica Berceanu are marea pasiune de a scrie, nu POETA Monica Berceanu are marea pasiune psihologia.

Emil Calinescu: Daca-ti spun ca din punctul meu de vedere poezia contemporana, cea fara rima, nu e poezie, dai cu pietre-n mine? Nu astept pietrele, ci astept sa ma contrazici.

Monica Berceanu: Mai … aici nu te pot contrazice pentru ca nu sunt specialist. Insa eu cred ca poezie e toata viata :))) Asta ca sa vezi cat de lirica sunt, fara a fi literara :))) Pentru mine orice transmite stari e poezie si, recunosc, pentru mine rima este sfanta si da, acolo vad poezia. Lirismul. Cea fara rima as numi-o mai mult ”spovedanie” … terapie … nu poezie, insa literar vorbind sunt versuri albe.

Emil Calinescu: Daca tot scrii, nu crezi ca ai putea scrie un roman despre tine? Ai putea incerca macar.

Monica Berceanu: Am o jumatate de roman despre mine, dar a trecut povestea si nu mai pot continua sa scriu la el :))))) A expirat…

Emil Calinescu: Cum adica a trecut povestea? Tu esti inca in viata.

Monica Berceanu: Apa trece, pietrele raman … 🙂 a trecut povestea, protagonista inca traieste …

Monica Berceanu poza

Emil Calinescu: Zi-ne de blogging. Ai cochetat un pic si cu bloggingul. Zi-ne cum a fost in scurta perioada in care ai fost blogger? 

Monica Berceanu: Am fost blogger? Nu am crezut asta niciodata! Am incercat sa aduc oamenilor gandurile mele pe un blog, insa nestiind sa ma promovez, am decis sa inchid acel blog si sa scriu pe alte bloguri, site-uri sau sa scriu cartea.

 

“Cand te faci mare, si-ti vei face propria Televiziune, sa ma inviti acolo cu un domn politician ! :))))”

 

Emil Calinescu: Vei putea scrie la mine cand vei simti nevoia. Si chiar te invit s-o faci.

Monica Berceanu: Marturisesc, insa, ca un mare vis al meu este sa am propria revista on line pentru femei …
… Pai la tine pe blog nu pot scrie ”chestii muieresti” :))

Emil Calinescu: Pai astea-s singurele chestii pe care vrei sa le transmiti?

Monica Berceanu: Ce transmit ca terapeut va fi pe site-ul meu profesional. Restul, ca pasiune … e poezie … gand … credinta … si nu cred ca se potriveste cu blogul tau …

Emil Calinescu: Blogurile. Acum am 6. Urmeaza sa mai fac inca 2. Esti in urma cu noutatile #casazicasa :))

Monica Berceanu: Da, sunt se pare, foarte in urma!!! Atunci, s-a facut: pregatiti-va, bloggeri, atac in forta!!

Monica Berceanu brad de Craciun

Emil Calinescu: Zi-ne ce blogguri citesti? Ce trebuie sa aiba un blog pentru ca Monica Berceanu sa-l citeasca si eventual sa se si aboneze la el?

Monica Berceanu: Credinta, psihoterapie, parrenting, povesti de viata. lucrurile astea DE SUFLET. A, si teatru…

Emil Calinescu: Din 27 martie apare LaTeatru.Eu, al VII-lea blog din portofoliul meu. Te astept acolo cu articole.

Monica Berceanu: Perfect! Stii ca a aparut Teatru Spiritual? Despre el voi scrie! De exemplu, toata luna februarie fi-voi acolo prezenta! 4×4 personaje… Casa inimii… Eternul Spectator … Oamenii acestia sunt absolut geniali: povesti de viata, psihoterapie, spiritualitate, suflet… Asa ca abia astept sa scriu!

Emil Calinescu: Zi-ne ce pasiuni mai are omul Monica Berceanu?

Monica Berceanu: Natura. As dormi afara, daca nu mi-ar fi frig si frica. Cand eram mica, dormeam la bunici in curte, sub cerul liber! Da, noaptea! Era de nedescris vreodata in cuvinte …

Emil Calinescu: Politica te intereseaza/tenteaza?

Monica Berceanu: Huh!!! In afara de cateva ”articole” prin ziare in care ma revoltam pe politicienii astia care in timpul inundatiilor isi cumparau covoare de mii de euro, nu ma pasioneaza! :)) Dar as avea atatea sa le spun domnilor din PALAT :))) Cand te faci mare, si-ti vei face propria Televiziune, sa ma inviti acolo cu un domn politician ! :))))

Emil Calinescu: Ma gandeam ca poate ai vrea sa te bagi in politica. Sa-mi fac televiziune si sa te invit pe tine in calitate de politician.

Monica Berceanu: :))) Doamne fereste!!! Eu-s prea artista sa fiu politician. Sa-mi fie cu iertare, dar domnii acestia sunt prea ”rationali” in a-si administra bunurile materiale, sa poata intelege poezia vietii, deci … n-as putea sa ma schimb in asa masura incat sa devin politician… Dar cine stie, ma gandesc acum, poate devin vizionar si ajung ”prima doamna politician care crede in Cristos” si schimb lumea … Vine sfarsitul lumii :))))

Emil Calinescu: Mai e unul, Becali-l cheama. Poate va aliati zic.

Monica Berceanu: Doamne ajuta! Dar nu ma suporta, ca sunt pocaita! Din cate am aflat, nu suporta pocaitii… desi … cine stie … poate stric eu zodiacul si devin ce-ti ziceam …:))

Emil Calinescu: Te-am intrebat ce bloguri citesti, dar n-ai dat niciun exemplu. Zi-ne trei blogguri/bloggeri pe care-i citesti.

Monica Berceanu: http://www.lavi-enrose.com/
http://www.suntmamica.ro/copilul/ce-ar-trebui-sa-stie-un-copil-pana-la-terminarea-gradinitei-8313
http://www.culturavietii.ro/2016/02/03/de-ce-fiicele-au-nevoie-atat-de-mult-de-tatii-lor/
http://bemorewithless.com/punch/

Emil Calinescu: Blogurile mele (emilcalinescu.eu ori altele) le citesti?

Monica Berceanu: Nu am mai citit un articol de la tine de pe blog, de pe vremea cand mergeam impreuna la filme si teatru! Sa-mi fie rusine, stiu!

Alaturi de Monica, la vizionarea filmului Nymphomaniac, un film deloc ... ortodox :)
Alaturi de Monica, la vizionarea filmului Nymphomaniac, un film deloc … ortodox 🙂

Emil Calinescu: O sa-l citesti p-asta. Sa vezi daca am cenzurat ceva. E un inceput, nu?

Monica Berceanu: Da! Promit ca reincep! Dar pentru asta trebuie sa-mi dai voie sa scriu cate ceva despre credinta …

Emil Calinescu: Ah. Vrei sa si scrii? Poti face asta. Iti dau voie. Dar nu doar despre credinta.

Monica Berceanu: Nu doar. Cate ceva am zis …

Emil Calinescu: Interviul apare cand tu implinesti 30 de ani. Cu ce asteptari intampini schimbarea prefixului?

Monica Berceanu: Uite dovada ca esti oltean: vorbesti de 3 ore ca sa ajungi la marea mare!! :)) Mai intai de toate, sa cresc tot mai mult ca si crestin, apoi sa fiu sanatoasa si sa incep partea a doua a profesiei mele si anume sustinerea workshop-urilor pentru familie si cuplu.

Monica Berceanu la mare 2

Emil Calinescu: Unde te vezi peste 10 ani?

Monica Berceanu: In Romania. Cred ca undeva in Ardeal…

Emil Calinescu: Si tu facand ce?

Monica Berceanu: Pffff… SCRIIND. Intr-o casuta de lemn, cu mansarda … cu o curte mare cu leagan…  Ai lasat ce e mai frumos la final … Imi place sa plang visand …

 

“Imi PLACU intervievatorul pentru ca fu original si puse intrebari in asa maniera ca ma simtii foarte confortabil sa fiu eu insami …”

 

Emil Calinescu: Penultima intrebare, clasica a interviurilor mele: ce intrebare i-ai mai pune Monicai Berceanu dac-ai fi in locul meu? Regula este sa pui o intrebare la care sa si raspunzi. Una pe care, bineinteles, n-am pus-o eu deja.

Monica Berceanu: Aoleu, daca stiam ca ma pui la asta, spuneam ca mi-e somn! :))

Emil Calinescu: Ti-o puneam maine. Te bateam la cap pana raspundeai la asta.

Monica Berceanu: Monica, ce ai face daca ai avea curajul sa fii tu insati? Raspuns: As scrie. Despre minuni. Despre Dumnezeu si despre suferinta…Si nu mai zic, ca-ncep sa plang …

Acelasi Nyphomaniac. Tot ea a scris articolul despre partea a II-a a filmului aici, pe EmilCalinescu.eu
Acelasi Nyphomaniac. Tot ea a scris articolul despre partea a II-a a filmului aici, pe EmilCalinescu.eu

Emil Calinescu: Ti-ai dorit vreodata sa fii profa? Daca da, acum e timpul sa dai o nota acestui interviu. Si daca nu, tot trebuie sa-l evaluezi: ce avu bun, ce avu rau, ce i-a lipsit. Si ceva despre intervievator, de bine sau de rau.

Monica Berceanu: Hehehe! Am avut un vis de mica: sa fiu invatatoare! Era jocul meu preferat (uite bre ce-nseamna sa fii oltean: afli tu tot) :)) As da un 9. Caci am invatat ca 10-le este al profesorului. Imi PLACU intervievatorul pentru ca fu original si puse intrebari in asa maniera ca ma simtii foarte confortabil sa fiu eu insami … Nu avu nimic rau in sine, ci necredinta lui ma nelinisteste, dar se ingrijeste Dumnezeu de asta:). Ce-i lipsi …?! Intalnirea fata in fata! Data viitoare trebuie sa fie live :)) Atunci cand te faci tu mare si iti faci televiziune! :))

Emil Calinescu: Deci nu merit zece pentru ca nu-s credincios. Asta as putea-o numi discriminare. Bine ca nu esti profa, ca te dadeam in judecata.

Monica Berceanu: NUUUU, nu am zis ca are vreo legatura cu credinta! Bre, nu dau note dupa religie. Sunt pocaita, deci nu-s partinitoare, ca e pacat! :)))))

Monica Berceanu 6

Emil Calinescu: Un mesaj de final pentru cititorii EmilCalinescu.eu? Eu iti urez la multi ani si cat mai multe impliniri. Si te astept cat de curand pe blogurile mele.

Monica Berceanu: Sa invatati din greselile mele (probabil le veti afla din cartile mele), sa continuati sa cititi blogurile olteanului si sa nu ezitati sa va faceti o programare la cabinet, in caz de urgente … sau in caz de preventie.

Emil Calinescu: Atat despre Monica Berceanu, atat saptamana asta la interviul saptamanii. Pana saptamana viitoare, salutari OLTENESTI tuturor!

Comments

comments

Ai ceva de zis? Vorbeste ACUM sau TACI PE VECI !