Iesirea din zona de confort – mituri si contraindicatii!

Iesirea din zona de confort

Iesirea din zona de confort este, dupa unii, medicamentul universal. Cand nu te simti bine psihic, cand crezi ca stagnezi, cand nu te simti bine cu tine insuti, dar si in multe alte situatii, iesirea din zona de confort este tratamentul ideal. Nu are cum sa nu mearga, nu are cum sa dea gres. OARE?

Intai si intai, inainte de a arata de ce iesirea din zona de confort NU este un medicament universal, vreau sa va arat de ce este folosit gresit acest termen. Asadar …

Poza este luata din articolul despre filmul Ambulanta: Salvare contracronometru

Iesirea din zona de confort – mituri

Va incepe cu un exemplu concret: mersul in vacanta (urasc termenul de concediu). Unii ar merge an de an in acelasi loc. Nu ar vrea sa schimbe nimic. Pentru ei, intr-adevar, mersul la Mamaia sau la Eforie este zona lor de confort. Vor sa mearga la sigur.

Daca, insa, o persoana este setata altfel, vrea sa mearga an de an IN ALTE PARTI, vrea sa DESCOPERE, nu mai putem vorbi despre iesirea din zona de confort. In cazul acestor persoane, regula este sa mearga in locuri noi. Zona de confort nu exista aici. Sau, cum zic unii, zona de confort este una foarte mare. Si asupra acestui lucru am ceva dubii, exprimarea este fortata.

Situatia este asemanatoare in cazul filmelor. O persoana se uita doar la filme romantice, siropoase, drept urmare un thriller politist va reprezenta iesirea din zona de confort. Pentru unul care se uita la toate genurile de filme, unde filmele siropoase sunt rare, a te uita la unul nu este nicidecum iesirea din zona de confort. Sub nicio forma.

Drept urmare, multe dintre exemplele fericite privitoare la iesirea din zona de confort nu sunt, de fapt, corecte. Termenul a fost extins la aceste situatii pentru ca fanii acestui medicament sa aiba ce exemple sa dea.

Poza preluata din articolul intitulat Remedii contra plictiselii

Iesirea din zona de confort – Contraindicatii

Iesirea din zona de confort inseamna, in plan profesional, sa te apuci de chestii care-ti sunt total straine. Un contabil care pana la 40 de ani a avut doar cifre-n cap, fiind foarte bun la asa ceva, ajunge sa scrie poezii. Un altul, vrand o schimbare RADICALA in viata lui, ajunge sa-si dea demisia de la job, unde ajunsese in varf, apucandu-se de la zero de o cu totul si cu totul alta activitate.

Evident ca sunt exemple de succes. Eu cunosc cateva. Cunosc cativa actori, de pilda, care s-au apucat de meserie mai tarziu. O actrita a lucrat in banca pana la 29 de ani, cand s-a decis sa faca un curs de actorie. A urmat apoi facultatea de profil, acum ea axandu-se pe cariera sa artistica.

Atentie, insa, reconversia profesionala nu inseamna neaparat iesirea din zona de confort. Exista oameni care si-au dorit sa urmeze o cariera, o profesie, insa n-au avut posibilitati in acel moment. Poate nu ai fost actor pana la 30 de ani, dar ai avut tangente cu zona respectiva. Erai macar spectator. Poate a jucat in diverse trupe de amatori, poate a jucat in trupa de teatru a liceului.

In plus, si aici este partea care ma revolta pe mine, nu inteleg de ce nu sunt date si exemplele negative. Oare nu exista bancheri care s-au lasat de meserie lor, care au vrut sa devina habar n-am ce, actori, vraci motivationali, poeti, cantareti si care au sfarsit saraci, chiar cersetori? De ce ne sunt date doar exemplele pozitive, prezentate ca fiind SINGURELE?

Nu ati intalnit carti scrise prost? Nu ati intalnit poezii scrise cu picioarele? Nu ati avut niciodata tangenta cu oameni lipsiti de talent, care totusi persevereaza intr-un anumit domeniu. Cel mai bun exemplu este filmul Florence. Daca nu stiti la ce ma refer, vi-l recomand cu caldura.

In plus, pentru unii iesirea din zona de confort presupune un mare stres psihologic. Siguranta psihologica nu este nicidecum ceva absurd. Dimpotriva chiar.

Deci a-i da complet peste cap pe acestia, bagandu-le in cap ca solutia este iesirea din zona de confort, nu e nicidecum o solutie buna.

Totodata, atunci cand iesirea din zona de confort se face pentru ca asa te-a sfatuit o absolventa de inginerie, care nici acolo nu era buna pe meseria ei, sansele ca totul sa iasa prost sunt mari. Foarte mari. Inlocuiti absolventa de inginerie cu: absolventa de litere, absolventa de chimie, absolventa de matematica, absolventa de drept.

Daca nu v-ati da piciorul pe mana unui neabsolvent de medicina pentru a fi operat (ori dintii pe mana unui neabsolvent de stomatologie), de ce va dati sufletul pe mana unui NEABSOLVENT DE PSIHOLOGIE? Cumva pentru ca aveti o parere atat de proasta despre psihologi incat considerati ca munca lor poate sa o faca oricine?

Evident, vom vedea exemplele fericite exact ca-n cazul riscurilor financiare: vedem cazurile celor care au avut 200 de dolari si care acum sunt miliardari, 1% maximum, insa despre ceilalti 99, care au pierdut mii, sute de mii ori chiar milioane de dolari din cauza ca au riscat, nu ne vorbeste nimeni. Asadar, de ce ne-ar vorbi cineva despre cazurile in care un om a renuntat la un job bine platit si a ajuns … muritor de foame. E un exemplu gresit. Nu da bine la seminariile de dezvoltare personala.

Si o investitie riscanta este tot o iesire din zona de confort.

Poza facuta la Teatrul Evreiesc de Stat inaintea inceperii spectacolului Cartea lui Ruth

Cateva sfaturi finale privitoare la iesirea din zona de confort:

  1. Iesirea din zona de confort se face mult mai usor cand esti tanar. Asta pentruc a atunci mintea iti este altfel setata: esti setat pe ideea de a descoperi, de a testa, de a face ceva ce n-ai mai facut. Chestiunea-n cauza dispare cu varsta si nu e deloc gresit. Dimpotriva chiar.
  2. Iesirea din zona de confort trebuie judecata si in legatura cu riscurile. Daca iesirea din zona de confort inseamna un City-Break singur la Milano, riscurile sunt mici. Risti cateva sute de euro si un weekend pierdut, daca iti este cu adevarat teama vei sta in camera de hotel 3 zile, dar mai mult nu. Daca, insa, ea presupune renuntarea la jobul actual pentru ceva complet diferit, atunci ar trebui sa te gandesti de 10 ori inainte sa faci acel pas. Totodata, ar trebui sa te gandesti daca riscul te va afecta doar pe tine sau ii va afecta si pe altii.
  3. Mareste-ti constant zona de confort. Incearca sa fii deschis, sa faci chestii cat mai diverse. Nu sunt de acord cu iesirea din zona de confort cu orice pret, dar nu sunt de acord nici cu fixismele, unele dintre ele fiind stabilite inca de tanar/a. Sunt persoane de 25 de ani care ar manca in aceleasi restaurante, care ar bea acelasi vin, care ar merge in acelasi loc an de an. Sa faci asta la 40 de ani, cand ai copil, e firesc. Dar la 25 de ani, singur fiind? Evident ca o schimbare brusca, dupa 10 ani, ii destabilizeaza. Insa, atentie: marirea zonei de confort este un termen folosit mult prea mult. A dori sa descoperi lucruri noi inseamna ca-ti maresti zona de confort. Dimpotriva: zona ta de confort este zona descoperirilor. Acolo te simti tu confortabil.
  4. Iesirea din zona de confort ar trebui sa se faca sub supravegherea unui psiholog, atunci cand ea este folosita drept medicament. Asa cum nu te poti trata cu antibiotic luat din farmacii de capul tau, nici tratamentul psihologic nu trebuie sa se faca dupa ureche. Psihologii au importanta lor, chiar daca multi le bagatelizeaza ocupatia.
  5. Nu in ultimul rand, iesirea din zona de confort NU trebuie sa fie considerat medicament universal. Un depresiv nu va iesi din starea sa facand asta. Nu inseamna ca aceasta iesire nu-l va ajuta, si aspirina ajuta la raceala si gripa, insa nu te poti baza doar pe ea, nu este medicament universal. In plus, fiecare depresie este diferita, fiecare caz este unic, asa ca in unele cazuri iesirea din zona de confort ar putea sa fie contraindicata. Asa cum aspirina are si ea contraindicatii.
Poza luata din articolul Cum stabilim valoarea timpului

Eu am avut grija sa-mi maresc aceasta zona, astfel incat iesirea din zona de confort in cazul meu sa presupuna cat mai putine chestii. E drept, la mine aceasta iesire ar presupune o relatie de cuplu ori un job full-time de la birou, cu program fix. Zona mea de confort presupune, de fapt, libertatea absoluta, iar in cazul meu acest lucru pleaca de la convingerea mea ca libertatea absoluta este un deziderat, ca toti ar trebui sa tindem la ea. Nu zic ca o detin, nimeni nu o detine pe de-a-ntregul, dar ideea este sa ma apropii de acest deziderat, nu sa ma indepartez de el. Angajarea ar fi, de fapt, un mare pas inapoi. O infrangere UMILITOARE pentru psihicul meu. O iesire din zona de confort, intr-adevar, insa una care cu siguranta nu mi-ar face bine.

Un ultim aspect mai vreau sa subliniez, lucru care va servi drept concluzie (sau va inlocui, de fapt, concluzia): pana pe la 35-40 de ani ar trebui sa-ti clarifici multe aspecte vizavi de ideologie, credinta, de chestii care-ti plac si chestii care nu. Evident, asta presupune sa fi incercat multe lucruri, sa fi TRAIT pana atunci. Din acest motiv, din punctul MEU de vedere, iesirea din zona de confort pentru o persoana CARE A TRAIT este absurda dupa 40 de ani. Este ilogica. Nu are sens.

Poza luata din articolul Ultima Masca. Pentru mine, simbolismul este esential. M-am simtit exact cum se simt unii cand, dorind sa se lase de fumat, arunca la gunoi ultimul pachet. Sau chiar sar pe el, il rup. Fara acel gest, lasatul de tigari, zic psihologii, ar fi mult mai greu. Pentru unii imposibil.

ps: Iesirea din zona de confort presupune, in cazul unora, si renuntarea la masca. Psihic, ei se obisnuisera cu masca, cu lanturile, asa ca acum le e greu sa se reobisnuiasca fara ea. Ei nu puteau sa functioneze daca nu se setau pe noua normalitate. In cazul meu a fost invers: abia m-am putut obisnui cu masca, renuntarea la ea fiind o victorie pentru psihicul meu. Asa cum va ziceam mai sus, m-am simtit mai liber, mai aproape de ideea de libertate absoluta. 

ps2: Iesirea din zona de confort nu trebuie sa fie, in sine, o lauda. Cand te tratezi de o boala, luati ORICE boala ca exemplu, te lauzi? Ai problema si o tratezi. Nu e nici lauda, nici rusine. Este ceva ce trebuie sa faci. De ce tratamentul psihologic ar fi o mandrie?

Poza luata din articolul intitulat Practic lucratul de acasa dinainte ca acesta sa fie cool. Ca idee, pentru multi iesirea din zona de confort a presupus lucrul de acasa. Altii, dimpotriva, s-au simtit ca pestele in apa, prefera oricand sa lucreze de acasa. Privind imaginea de ansamblu ne dam seama ca, de fapt, SUNTEM DIFERITI. Ca explicatia nu este celebra iesire din zona de confort, ci ca pur si simplu unii lucreaza mai bine de acasa, in timp ce altii o fac mai eficient de la birou.

ps3: Iesirea din zona de confort presupune iesirea din bula aia, reala si virtuala, in care toata lumea gandeste ca tine. Am scris pe tema asta, nu reiau. Pentru mine, insa, lucrurile sunt diferite: pentru mine oamenii care gandesc ca mine nu reprezinta nicidecum zona de confort. Zona mea de confort este una aflata la intersectie, eu ma simt confortabil acolo unde oamenii se contrazic, se bat in argumente. M-as plictisi de moarte intr-o lume in care toti gandesc ca mine. Doar ca asa sunt eu, mi-au placut dintotdeauna contradictiile, dezbaterile argumentate. Daca EU sunt asa nu inseamna ca TOATA lumea e asa. Si e absolut firesc sa stea lucrurile in acest fel.

ps4: Nu, NU am uitat sa va intreb pe voi cum e cu iesirea din zona de confort. Nu de alta, dar chiar NU VREAU sa va indemn sa faceti asta. Articolul acesta este un indemn. Ce parere aveti voi despre subiect este irelevant pentru mine. Pentru cititori poate ar fi, dar pe mine nu ma veti putea convinge de contrariu.

Comments

comments

3 thoughts on “Iesirea din zona de confort – mituri si contraindicatii!

  1. Nu poți să îți depășești constant zona de confort, ai nevoie de ea (așa cum am scris și eu la finalul articolului meu). Dar, nu e nevoie de schimbări radicale, gen de job pentru a ieși din ea, poate vrei să primești o sarcină nouă, diferită (și asta se poate întâmpla la orice vârstă).

Ai ceva de zis? Vorbeste ACUM sau TACI PE VECI !