Dupa dezastrul incredibil numit Cloud Atlas, m-am incumetat sa vad o noua „capodopera” a cinematografiei contemporane. Un film cu Eva Mendes si Kylie Minogue. Se anunta interesant.
Ce a iesit nu poate fi descris in cuvinte. Cloud Atlas, desi de 3 ore, a parut un film decent. Inutil, incurcat, intentionat ambiguu, dar decent. Holy Motors exceleaza si prin prostie. Multa prostie. Iar cei care-l apreciaza (pe film) nu pot fi altfel caracterizati. Sau poate snobi. Stiti voi, snobism din ala opulent. Lauda ca tu ai inteles un film pe care 99% nu l-au inteles. Si pe care, bineinteles, ca nu l-ai inteles. Doar ca te lauzi ca l-ai inteles. De fapt asta e si ideea.
Sa va povestesc si filmul? Are vreun rost? Adica as putea urmari firul narativ al filmului daca ar exista vreunul. Sunt niste intamplari ale unui nene, Oscar, care nu au absolut nicio legatura. Singura legatura este soferita lui, care la un moment dat il culege senina, desi Oscar tocmai fusese ciuruit de gloante. Cum de a supravietuit numai producatorii stiu. Stiu, sunt eu prea prost de nu m-am prins…
Partea trista este ca acest film, desi vrea sa copieze Cloud Atlas, sau macar ideea lui, nu e gustat nici macar de fanii Cloud Atlas. Asta ori din cauza ca s-au prins si ei ca e copie, si una proasta. Ori pentru ca s-au saturat de filme de genul. Ori fi ei fitosi, dar prosti nu sunt.
Iar partea si mai trista este ca un astfel de film iti taie cheful de filme frantuzesti pentru o perioada. Imi amintesc ca am mers cu Andrew la un film frantuzesc incredibil de prost: Mammuth , din 2010. A fost atat de prost incat el n-a mai vrut sa mai vada filme frantuze o perioada buna de timp, iar la Cinema Studio, unde l-am vazut, n-a mai calcat de atunci. Pe bune, un film ca asta iti ramane in minte si infesteaza totul in jur. Ajungi sa urasti cinema-ul unde l-ai vazut, filmele frantuzesti, filmele cu Eva Mendes ori cu Kylie, ajungi sa urasti pana si persoanele cu care ai mers la film. Noroc ca nu mi l-a recomandat nimeni, ca altfel sigur ii ziceam vreo 2 de dulce. Si de gusturile cinefile ale acelei persoane.
Pentru ca altceva nu ma duce capul sa zic, va redau integral un comentariu de pe cinemagia:
De vazut doar ca sa stii de ce sa te feresti pe viitor. Asa cum era de asteptat, snobii sar sa-l elogieze, desi filmul e doar pentru cei care l-au facut, singurii care au inteles, desigur, ceva din el, daca era ceva de inteles. Imi aduce aminte de „operele de arta” din teatrul frantuzesc, care, macar pentru a atrage publicul, plasau cateva cururi goale pe scena, in rest, nimic. Cu greu se poate vedea pana la capat.
Il vedeti deci pe riscul vostru. Pe timpul vostru, pe banii vostri.
Salutari CINEFILE tuturor 🙂
ps: Cand au botezat personajul OSCAR, or fi vrut sa-i manipuleze pe cei din juriu de la Oscar, crezand ca asa le cresc sansele la Oscar? Dupa mine, asta ar trebui sa fie un candidat serios la Zmeura de Aur. Ah, nu, am uitat: acolo trebuie sa fie musai comedii cu Adam Sandler.
Nu pot fi de-acord, dar fiecare see you parerea sa.
hahaha credeam că-s singuru căruia nu i-o plăcut filmu ăsta. deşi nu-s întru totu de acord cu tine, o fost amuzant să citesc articolu.
şi apropo de numele personajului: Oscar poate însemna fie că-i alter-ego-ul regizorului, al cărui nume adevărat este Oscar, sau cum ziceam în review-ul meu (http://blogdecinema.ro/review-saramon-vs-holy-motors-7260), poate astfel face trimitere la cinema, despre care pare că vorbeşte în filmu lui Leos Carax.
Dar în niciun caz nu vrea să-l copieze pe Cloud Atlas. Un film despre care, iarăşi, avem cam aceeaşi părere. :))
Ce sa mai ceri? Unde nu e, nici Dumnezeu nu cere! Si aici ma refer la „parerea” ta avizata si la cit de „destept” te-a facut mamica.