Guest-post – The Purge – Noaptea Judecatii

În spatele acestui proiect cinematografic îi regăsim pe Jason Blum (Paranormal Activity, Sinister) şi James DeMonaco (Assault on Precinct 13). Ce a rezultat din acest mix? Un film în care premizele bune se pierd pe parcurs, dând în ridicol. Ideea iniţială este cea a unei populaţii americane utopice, din anul 2022, care îşi controlează problemele sociale prin înfiinţarea unei nopţi în care oricine primeşte dreptul să facă orice nelegiuire, fără a exista consecinţe.
Desigur, ca orice societate plină de ipocrizie, America îşi protejează oamenii din guvern, aceştia fiind feriţi prin lege. Totodată, bogaţii sunt cei care ajută economia prin investiţiile masive în sistemele de securitate. Sub pretextul acestei nopţi create de noii “Părinţi fondatori” se ascunde de fapt un calcul precis şi crud. Cei săraci nu au nici o şansă, devin doar ţinte pentru cei “educaţi” care au lăsat de mult în urmă orice sentiment de empatie. În acele câteva ore devin fără probleme ucigaşi fără scrupule.
De aici pleacă şi povestea noastră. Primele minute din film sunt greu de digerat, primim pe bandă rulantă imagini care te fac să te gândeşti: oare chiar atât de mult am fi capabili să facem rău dacă ni s-ar oferi ocazia? Şi, mai ales, de care parte a baricadei ne-am afla? Ethan Hawke joacă rolul unui tată şi soţ din clasa socială superioară. Îşi câştigă existenţa chiar din vânzarea faimoaselor sisteme de securitate. Doar că ceea ce părea a fi doar încă o ediţie de The Purge – Noaptea Judecăţii se dovedeşte a fi o noapte în care ajunge să lupte pentru supravieţuire.
Şi de aici filmul o ia la vale. Încearcă să fie simultan o lecţie despre moralitate şi un thriller. Pentru ca acţiunea să se declanşeze aveam nevoie de un motiv. Acesta apare prin fiul personajului, cel care are conştiinţă şi care, tocmai prin asta, abate ura celor care se purificau prin crimă. Face greşeala de a adăposti un om al străzi, urmărit de un grup condus de un psihopat carismatic, poate cel mai bun personaj din The Purge – Noaptea Judecăţii, interpretat excelent de către Rhys Wakefield. Totul culminează cu momentul în care noile răbufniri de conştiinţă îi acaparează şi pe părinţi, alegând viaţa unui străin în defavoarea propriei familii.
S-ar fi putut face un film bun chiar şi aşa, dar avalanşa de goluri în logica poveştii, reacţiile adesea forţate şi jucate fals, haosul momentelor de acţiune, menit (teoretic) să susţină suspansul filmului, toate acestea duc la o singură finalitate: un film care a pornit de la o idee bună, dar soufflé-ul cinematografic s-a dezumflat pe parcurs, nefiind capabil nici să devină o lecţie morală suficient de bine susţinută prin jocul actorilor şi scenariu, nici să fie un thriller suficient de bun încât să te ţină lipit de scaun.
Ethan Hawke mi-a amintit în anumite momente de rolul făcut în Assault on Precinct 13, Lena Headey nu m-a impresionat în rolul soţiei pentru că are momente în care pauzele de logică din scenariu îi dăunează personajului. Inclusiv momentul de apariţie a remuşcărilor pare forţat, reacţiile par ieşite din context, apărute din neant doar pentru a scuza “declicul” situaţiei. Cea mai bună apariţie o reprezintă Rhys Wakefield, cel pe care sper să-l mai văd şi în alte proiecte. Un personaj creionat suficient de grotesc şi de exagerat, cu gesturile unui asasin fără milă şi, totuşi, un membru din înalta societate.
Dacă sunteţi dornici să vedeţi ce mai face Ethan Hawke, vreţi să-i mai daţi o şansă filmului sau doriţi să aflaţi de ce e cel mai bun “băiatul rău”, mergeţi să-l vedeţi în cinematografe. În ceea ce mă priveşte, după vizionarea The Purge – Noaptea Judecăţii tot ce am putut spune a fost: “şi putea să fie atât de bun…”.
Distribuitor: RoImage 2000
Detalii: de vineri in cinematografe, vizionat la CinemaCity SunPlaza

Comments

comments

7 thoughts on “Guest-post – The Purge – Noaptea Judecatii

Ai ceva de zis? Vorbeste ACUM sau TACI PE VECI !