Guest – post – Şcoala de Vară Geopolitics I vs Şcoala de Vară Geopolitics II

Voi începe prin a-i mulţumi, desigur, lui Emil pentru invitaţia de a scrie aici, pentru a doua oară, o scurtă comparaţie între cele două ediţii ale Şcolii de Vară Geopolitics, un eveniment anual organizat de Asociaţia ASAGRI. Astăzi voi scrie nu doar în calitate de Vicepreşedinte al organizaţiei şi organizator al evenimentului, ci şi de critic al unui eveniment şi de prietenă care îi împărtăşeşte lui Emil şi cititorilor lui ce a ratat anul acesta. Dacă mai vreţi să mă mai citiţi, mă găsiţi şi pe loredanacostina.ro.

Deci, despre ce e vorba?

Şcoala de Vară GEOPOLITICS e un eveniment anual realizat de Asociaţia ASAGRI, cu scopul de a reuni tineri pasionaţi de geopolitică şi relaţii internaţionale la o serie de prelegeri, seminare şi discuţii pe o temă de actualitate din sfera relaţiilor internaţionale. Până acum am organizat două ediţii, ultima între 23 iulie şi 2 august 2012, aşadar, încă învăţăm multe şi despre capacitatea noastră organizatorică şi despre aşteptările participanţilor, a invitaţilor, şi despre cum să facem ca evenimentul să aibă cu adevărat impact.

Fără alte introduceri, ce a fost diferit. Sper ca toate astea să fie de folos şi altor organizatori de şcoli de vară şi evenimente de orice alt fel.

1. Tema: În 2011 am abordat problema implicaţiilor geopolitice ale problemei romilor în context european. Anul acesta am ales să discutăm despre evoluţiile geopolitice ale spaţiului islamic. Am avut mai multe aplicaţii anul trecut, fiind o temă mai accesibilă şi mai populară, atât în rândul studenţilor de la relaţii internaţionale, cât şi în rândul celor de la sociologie, economie şi alte specializări. Pe de altă parte, anul acesta am avut tineri mai specializaţi, buni cunoscători ai spaţiului.

2. Locaţia: În 2011 am fost la Râşnov. Anul acesta am rămas în Bucureşti. Anul trecut am oferit cazare, anul acesta nu. La minus, am primit deci mai puţine aplicaţii de la tineri din afara Bucureştiului. La plus, s-au auto-eliminat cei care îşi doreau doar să meargă într-o excursie, deci au rămas doar cei cu adevărat interesaţi de subiect. Tot la plus, speakerii nu au anulat venirea, ca anul trecut, pe motiv că locaţia nu le e uşor accesibilă.

3. Taxa: În 2011 am beneficiat de finanţare pentru că am câştigat concursul de proiecte naţionale organizat de ANST, iar taxa de participare a fost de doar 150 lei, cu masă şi cazare şi transport. Anul acesta nu am mai avut finanţare, aşa că taxa a fost 460 lei, doar cu masa de prânz. Am avut deci aplicaţii mai puţine, însă mult mai bune.

4. Selecţia: Dacă data trecută am cerut la înscriere un CV şi un formular simplu, anul aceasta le-am cerut, în cadrul formularului, o structură a lucrării pe care urmau să o prezinte în cadrul Şcolii de Vară şi sursele bibliografice. Am descoperit că asta i-a ţinut pe mulţi departe, am primit 7 aplicaţii incomplete şi 10 e-mailuri în care eram întrebaţi dacă nu se poate fără.

5. Numărul de participanţi: În 2011 ne-am propus 50, cu tot cu cei din organizaţie, deci aproximativ 40 din exterior. Am ales cu greu, din peste 70 de aplicaţii, însă ce a fost mai greu a fost să ţinem grupul împreună, să ţinem cont de nevoile fiecăruia şi să ajungem să îi cunoaştem pe toţi. Anul acesta ne-am propus maxim 20. În final, am avut doar 10, însă a fost mult mai bine, am reuşit să îi cunoaştem pe toţi şi am reuşit să avem un grup omogen, cu care cu siguranţă vom ţine o legătură strânsă.

6. Finalitatea: Anul trecut participanţii urmau să redacteze, colectiv, un studiu de analiză a temei, tipărit de noi în 100 de exemplare. Anul acesta ne-am propus mult mai mult, fiecare participant a redactat, individual, câte un studiu de 15-20 de pagini, care va fi publicat într-o carte reală, în colecţia Geopolitica a Editurii TOP FORM, şi care va beneficia de o lansare oficială în luna octombrie.

La nivel de management de proiect, a fost deopotrivă mai greu şi mai uşor. Mai greu pentru că, neavând finanţare, ne-a luat mult să hotărâm dacă putem face ediţia aceasta şi am aşteptat neliniştiţi să vedem dacă vom avea participanţi. Creşterea nivelului de pretenţii la înscriere şi a taxei, combinat cu faptul că nu am oferit cazare, ne-a adus mai puţine aplicaţii decât anul trecut, însă mult mai bune. Anul trecut am fost presaţi să acceptăm până în limita a 40 de aplicaţii, indiferent de nivel, pentru că aveam un indicator de atins. Asta ne-a adus un stres în plus şi lipsa de experienţă în organizare ne-a făcut să pierdem uşor controlul asupra grupului. Anul acesta, nepresaţi de nimic, i-am ales doar pe cei pe care i-am vrut cu adevărat şi am mers cu ei. Am reuşit să ne stresăm mai puţin cu partea organizatorică, să coagulăm grupul şi chiar să ne găsim viitori colaboratori.

În final au ieşit două eveniment foarte diferite. Pentru ediţia cu nr. 3 am învăţat că trebuie să începem organizarea şi promovarea din timp, ne dorim să plecăm din Bucureşti, vom încerca să obţinem sponsorizări şi să nu ne mai bazăm pe aleatoriul concursurilor pentru fonduri publice şi vom păstra nivelul ridicat al pretenţiilor la înscriere, acceptând, tot aşa, un număr de maxim 20 de participanţi. Pentru cei interesaţi, informaţiile despre asta vor fi disponibile pe www.scoaladevara.geopolitics.ro.

Comments

comments

Ai ceva de zis? Vorbeste ACUM sau TACI PE VECI !