De Ziua copilului (din tine) ma fac si eu auzita.
„Copilaria n-o vom uita,
Nu ne mai intalnim cu ea .. „
Asa-i cantecul. Ei bine, da, nu ne mai intalnim cu ea in acea forma, dar sufletul nostru e un copil.
Mie inca imi place sa ma dau in leagane, sa merg desculta pe iarba, sa calc in balti si sa ma stropesc, sa ma joc, sa ma uit la desene animate, sa citesc povesti, sa mananc dulciuri.
Am fost un copil cuminte si totusi am facut multe traznai. La cresa si la gradinita am facut cele mai multe traznai, si din pacate pe unele mi le amintesc doar din povestile bunicii.
Cum ai mei la ora 8 dimineata erau deja in birou la serviciu, si programul la cresa incepea tot la ora 8 dimineata, intotdeauna eram prima acolo in cresa. Eu si un baietel, vecin cu mine. De multe ori ne ducea tata cu masina pe amandoi. Ne ascundeam in dulapioare, asteptam linistiti si cand veneau colegii ii speriam, sau ne urcam sus pe dulapioare si saream de acolo cand se deschidea usa si intra cate un copil.
Niciodata nu imi beam lapticul la cresa, si de multe ori educatoarea mi-l turna in buzunarul de la sortulet. Apoi eu nu o lasam sa ma schimbe, eram ambitioasa, si stateam asa cu sortuletul ud pe mine toata ziua.
Tot la cresa, nu dormeam niciodata dupa-amiaza. (Si nici acum nu dorm.) Asteptam sa plece educatoarea din sala de somnic, si ii trezeam pe toti. Aruncam in ei cu perna, cu patura, pana si cu salteaua, ca sa-i trezesc. Cad auzea educatoarea galagie si intra in sala, toti copiii erau in picioare numai eu ma intineam repede, asa pe chestia aia de lemn fara saltea, si ma faceam ca dorm. Eu eram un ingeras care dormea.
Intr-o zi am descoperit patinoarul la mine acasa. Am un hol lung, vreo 3 metri lungime, si am descoperit eu ca se aluneca bine pe el. Astfel ca am folosit toata cutia de crema a mamei mele, am uns bine gresia, mi-am pus sosetutele in picioare si am patinat o zi intreaga. Sa innebuneasca mama, nu alta, cand a ajuns acasa de la serviciu, s-a descaltat si a cazut. In fund pe gresie, pentru ca a alunecat. Si cand a vazut ca a ramas si fara crema .. dumnezeuleee!!
Aveam multa energie cand eram copil, si as vrea sa am astazi energia de atunci.
Am desenat pe peretii din casa, am avut o groaza de julituri, cucuie si vanatai, dar am avut o copilarie frumoasa.
Imi doresc sa fiu din nou copil; si poate intr-o zi sa retraiesc o copilarie frumoasa alaturi de copiii mei.
La multi ani de 1 Iunie!!
One thought on “Guest-post – Poveste de Zuza”