Mie nu-mi plac farsele..nu-mi place sa fac si nu-mi place sa mi se faca farse…
Desi sunt o fire jucausa, glumeata..imi place sa rad si sa ma simt bine, dar in niciun caz nu imi place sa fiu pusa intr-o situatie jenanta, o situatie in care nu stii cum sa reactionezi; si nu imi place nici sa pun pe cineva intr-o situatie jenanta..
Nu-mi place ziua de 1 aprilie..nu sunt paranoica, dar cand imi spune cineva ceva de 1 aprilie ma gandesc de 2 ori inainte.
Anul acesta de 1 aprilie se organizeaza maratonul de lectura in metrou. Incepand cu ora 18, la statia de metrou Berceni, sunt asteptati pasionatii de lectura, fiecare cu cate o carte, se vor urca in metrou si vor calatori pana la statia Pipera. Pe parcursul calatoriei vor citi. Sunt curioasa de reactia celor ce se vor urca in metrou si vor vedea toate scaunele ocupate de cititori. Vreau sa fiu acolo, sa particip si eu la maraton. Am citit de 2 ori articolul despre acest eveniment ca sa ma asigur ca nu este o farsa.
Nu am facut niciodata farse de 1 aprilie, si nici nu mi-a facut cineva vreo farsa, cel putin nu una grandioasa.
Iar atunci cand, din diferite motive se rade pe seama mea, nu neaparat de 1 aprilie, eu rad cel mai tare. Am invatat de-a lungul vietii (vai ce baba sunt) ca e bine sa faci singur haz de necaz. Sper ca Emil sa nu ne traga teapa cu aceste guest-posturi.
Ce voiam sa va povestesc eu de fapt in acest guest post? Despre un amic si farsa lui de 1 aprilie, pentru colegul sau de birou.
Am un prieten care s-a jucat cu colegul de birou. El – pasionat de IT, colegul – nu prea; asadar amicul meu a ramas peste program in 31 martie si s-a jucat putin la calculatorul colegului de birou. I-a salvat desktop-ul ca .jpeg, a intors imaginea; a salvat imaginea intoarsa si a pus acea noua imagine ca si imagine pe desktop. Bineinteles ca a ascuns toate icon-urile de pe desktop; si a ramas doar imaginea cu destop-ul cu icon-urile intoarse. Si i-a lasat si un post-it in care seful il ruga sa-i printeze un document si sa il prezinte urgent.
Imaginati-va nebunie a doua zi; cand colegul acestuia a vazut start-ul undeva in partea de sus; si tot incerca sa clickuiasca iconitele de pe ecran si nu-i mergea nimic.
Am zis ca intr-o zi, nu stiu cand, am sa incerc sa-mi inving aceasta „teama”(daca ii pot spune asa) de farse, si am sa incerc sa fac si eu o farsa de 1 aprilie.
Multu’
Nu mi se pare ca daca fac o farsa cuiva de 1 Aprilie il pun intr-o situatie jenanta. Daca respectivul se supara si se simte jenat, e problema lui, inseamna ca pur si simplu nu are simtul umorului sau a imbatranit prea devreme sufleteste. Daca vrem sa avem parte de farse de 1 aprile si sa ne amuzam, nu trebuie sa asteptam sa ne faca alti farse, ci trebuie sa incepem prin a face noi insine farse bune celorlalti. Foarte buna initiativa ta si promisiunea pe care ti-ai facut-o ca la anul sa iti invingi teama de ” ridicol ” si sa faci o farsa . Ziua de1 Aprilie este una din putinele ocazii de a scapa de monotonia vietii si a aduce putina culoare in peisajul cotidian. Dragut si sincer articol, felicitari !