De aproape două săptămâni mi-am propus să experimentez. Adică să pun în practică diversele idei care îmi trec prin cap şi să le consemnez pe blog. Primul este #cu autostopul prin Bucuresti#, care este în plină desfăşurare, iar pe cel de-al doilea îl incep pe 1 iunie şi se numeste “30 Days Yoga Challenge”. Dar astăzi vreau să vorbesc despre un experiment pe care înca nu am cum să-l fac, dar pe care îl recomand tuturor părinţilor. Nu am copii, dar tocmai de-aia cred că pot să fiu obiectivă.
Am stabilit un decalog. Dacă eşti părinte şi te încadrezi la ‘aşa da’, există şanse mari ca puiuţul tău să se transforme într-un adult inteligent, echilibrat şi fericit.
Aşa DA |
Aşa NU |
|
1 | Lasă copilul să plângă, atunci când plânge | Îi spune “nu mai plânge” |
2 | Îi ia copilului un animal de companie | Fereşte copilul de animale şi îi induce teamă faţă de ele |
3 | Face mişto de copilul lui (nu în sensul în care îl batjocoreşte, ci în sensul în care recunoaşte cu umor anumite lipsuri, defecte sau prostii pe care le face) | Îl consideră perfect şi îl prezintă mereu într-o lumină angelică şi glorioasă (pe principiul “al meu e cel mai cel”) |
4 | Face mişto de sine însuşi ca părinte | Se consideră un erou |
5 | Îi explică ce sunt viaţa şi moralitatea fără trimiteri la instanţe superioare | Foloseşte des expresii ca “te bate Doamne-Doamne”, “aşa a lăsat Dumnezeu” |
6 | Îi explică şi foloseşte principiul cauză-efect când vrea să obţină un comportament de la copil | Foloseşte argumente de genul “Fiindcă aşa zic eu”, “Eu sunt părintele tău şi trebuie să mă asculţi” |
7 | Face sport împreună cu copilul | Îi face rost de scutire medicală pentru ora de sport de la şcoală |
8 | Pune copilul la muncă (adaptabilă vârstei, evident) | Munceşte până la epuizare ca să-i ofere “tot ce-şi doreşte” |
9 | Îi arată că în orice lucru rău e ceva bun şi că în orice lucru bun e puţin de rău | Împarte oamenii şi situaţiile în buni/e şi răi/ele |
10 | Îl lasă să se exprime şi să se comporte aşa cum simte | Îl compară mereu cu alţi copii (colegi, fraţi, verişori, vecini, etc) “Ia uite la X cum face. Tu de ce nu poţi?” |
Când o să am copii, nu o să mai dau sfaturi de parenting, decât la cerere :). Până atunci, aştept feedback de la cei care sunt deja părinţi. Mă interesează dacă pune cineva în practică ce zic eu aici şi dacă măsurile se dovedesc a fi utile în educatului copiilor.
Autor: Nico – www.spiralacolorata.ro
One thought on “Guest-post – Joaca de-a părintele”