Guest-post – Internship – Stagiarii

Ieri am vazut o frumoasa comedie la CinemaCity SunPlazza: Internship – Stagiarii. Si n-am vazut-o singur, ci alaturi de o frumoasa domnisoara profesoara.

Pentru mai multe detalii despre ea aveti urmatoarele 3 link-uri:
– Lansare Love Building – B-est;
– PRIMUL interviu din istoria blogului meu – Laura Lazarescu;
– Lansare de carte Laura Lazarescu.

Ce anume a scris ea despre Internship – Stagiarii va las in continuare sa descoperiti:

Ieri am dat curs unei duble invitații din partea lui Emil Călinescu, anume de a veni la film (Emil câștigase bilete de la TVR) și de a scrie apoi pe blogul său.

The Internship – Stagiarii începe cu Ironic a lui Alanis Morisette – melodie care mi-a amintit de vremurile în care făceam Karaoke prin Cafe Deko. La fel de ironică este și faza că pe de o parte e prima dată când merg cu Emil la film, pe de altă parte e de fapt a doua. Cum vine asta? Prima dată am fost la Love Building împreună, ironia face însă că ne-am cunoscut… după film, la after party înFrame… Afirmația că am fost la film împreună e însă corectă, doar eram în aceeași sală, la aceeași oră, chiar dacă înainte de film era „a total stranger” pentru mine…

The Internship – Stagiarii e exact genul de film la care te duci ca să te binedispui după o zi plină, pentru că are umorul acela tipic american sub care se ascunde un mesaj simpatic, ce motivează și cele mai visătoare spirite dintre noi. Vince Vaughn și Owen Wilson (care e neschimbat, parcă au trecut anii pe lângă el…) lucrează împreună de o veșnicie în vânzări, dar îi leagă și o puternică prietenie. Odată cu progresul tehnologic și trecerea către era computerizată cu care ei sunt complet nefamiliarizați, se trezesc fără un job în care au excelat o viață întreagă. Și ce faci când te afli într-o situație de genul acesta? Bingo! Te înscrii pentru un internship la Google, evident! Înconjurați de candidați de două ori mai tineri, „crème de la crème” ai informaticii, cei doi se izbesc de ostilități din partea tuturor, inclusiv din partea membrilor propriei echipe cu care au de parcurs diverse probe pentru a primi job-ul mult râvnit la Google. Însă eroii noștri nu se dau bătuți, perseverează și strălucesc cu fiecare nouă încercare, devenind niște adevărate diamante în cadrul echipei lor. „Social skill”-urile de care dau dovadă se îmbină armonios cu atuurile celorlalți, astfel încât experiența devine pentru toți o adevărată lecție de viață în care primează latura umană, munca în echipă și depășirea propriilor limite.

Iar așa cum personajele trec printr-o schimbare radicală de-a lungul filmului, așa s-a întâmplat și cu vremea: când am plecat de acasă era caniculă, când am ieșit de la film erau fulgere pe cer… Isn’t it ironic? Per total The Internship – Stagiarii mi-a lăsat un „good vibe”, mai ales că Emil e o companie excelentă la capitolul „râs”  (sala era plină, dar cumva parcă se auzeau doar râsetele noastre…).

PS: După acest film mi s-a făcut o poftă incredibilă de pizza. Nu vă zic de ce, dar sunt curioasă dacă și vouă vi se va întâmpla la fel. The Internship – Stagiarii merită însă văzut până la final, pentru genericul original și… pentru pizza!

The Internship – Stagiarii este de vineri in Cinematografe, este distribuit de Odeon Film si a fost vazut datorita TVR.

Salutari CINEFILE tuturor si vizionare placuta!