Guest-post – Draga …

… moşneag inexistent cu burta mare şi mereu invocat  pe facebook. Te asigur că nu am fost deloc cuminte anul acesta. Am înjurat, am minţit, nu mi-am respectat promisiunile, am distrus lucruri,  m-am purtat copilăreşte şi mi-am lăsat răutatea să-şi aleagă victimele. Nu regret nimic. Şi vreau cadou de Crăciun. Nu-ţi încrunta sprâncenele şi nu te grăbi să-mi scrijeleşti numele la secţiunea “naughty”. Şezi blând şi lasă-mă să-ţi explic.

Aveam şase ani când în frumoasa zi de Crăciun te-ai hotărât să nu faci o vizită brăduţului meu. La ora 9:23 m-am târât cu viteza luminii în sufragerie, unde bătea un vânt trist sub ramurile bradului. Desigur, ulterior au venit scuzele, că ai fost blocat pe drum, că te-a deranjat stomacul  şi că această greşeală nu se va mai repeta. Spaima care mi-a ros bietul sufleţel  nu m-a părăsit până în anul următor, când ai venit plin de cadouri drăguţe şi surprinzătoare. Ai mai fost aşa darnic şi grijuliu vreo 2-3 ani, după care ai considerat că ţi-ai răscumpărat greşeala definitiv. Nţ, nţ, bad santa.

Cadourile din anii următori s-au împuţinat. Şi nu pentru că te lovise criza financiară, ci pentru că începeai să nu mă mai consideri un copil. Păpuşile, puzzle-urile, dulciurile au luat forma hainelor, banilor şi a altor chestii dubioase pe care tu le considerai necesare pentru mine. Uşor, am acceptat tranziţia şi m-am resemnat. În final, totul  a ajuns sa se rezume la haine. Şi anul trecut m-ai supărat teribil. Ţi-am scris zeci de scrisori via gmail şi ţi-am zis că îmi doresc rochia de seară de la Zara. Nici scumpă, nici pretenţioasă. Atât. M-am trezit la ora 9:24, m-am târât cu viteza melcului şi m-am dus la brad, unde chiar mă aştepta ceva. Un halat de baie! Ei, poftim, cum dansez cu tocurile şi halatul de baie?

Anul acesta schimbăm foaia. Îmbătrânesc. Mă simt mai singură. E datoria ta să te ocupi de aceste probleme existenţiale  şi  sa-mi oferi substituenţi pentru ele. Da, am fost rea, dar tu ai fost şi mai rău. Fără alte cuvinte, îmi doresc o pisică. Una mică, pufoasă, adorabilă şi inocentă. Un pui de pisică. Un ghemotoc de blană pe care să-l smotocesc zi şi noapte, care să fie precum pisicile din reclamele Whiskas, să toarcă de plăcere când îl iau în braţe. Să fie terapeutul meu, să ştie toate problemele mele şi să-mi ofere de fiecare dată soluţia supremă cu un  “Miau” prelung.

În cele din urmă, Moşule, nu ai de ales. Pisica ori nimic. Altfel, la anul poţi şterge adresa mea din lista ta. Oricum, m-am săturat de toţi disperaţii rămaşi în copilărie care îţi închină postări facebook-iene. Ştiu că tu eşti mama şi tata.

Cu drag,

o doritoare de pisică

2 thoughts on “Guest-post – Draga …

Ai ceva de zis? Vorbeste ACUM sau TACI PE VECI !