Deși pare că ar exista, nu mă refer la copilul din burta lui Emil Călinescu. Ce e acolo e doar un „bebeluş” de câteva zeci de litri de bere. Mă refer la veşnicul spirit ludic de care ne dă dovadă Emil cu fiecare ocazie, fie ea în online sau în offline. Nu intenționez să scriu un articol kilometric, ci vreau doar să bifez ziua de 1 Iunie în arhiva acestui blog, cu o scurtă trecere în revistă a „simptomelor”.
Emil va fi veșnicul copil al acestei blogosfere. Când va fi surpins tratând vreun lucru/eveniment cu seriozitate de la cap la coadă, abia atunci „SENZAȚIONAL” își va merita locul în titlul știrii.
Sincer, nici nu-mi doresc ca acest lucru să se întâmple vreodată, fiindcă un Emil serios și părăsit de râsul ăla de-ar sparge și pereții unui buncăr, n-ar mai fi Emil. Un Emil fără să dea cu bâta-n baltă când ți-e lumea mai dragă n-ar mai fi Emil. Dar face asta cu sinceritate. Și, fie vorba-ntre noi, #miseparecorect pentru că se spune că dacă vrei să afli o chestiune sinceră, trebuie să întrebi un copil. It makes sense!
Un Emil cu care aș vorbi câte 1-2 ore în fiecare zi și n-am trolla, și n-am râde 96,99% din conversație, n-ar mai fi Emil.
Până și faptul că scriu articolul ăsta într-un autobuz RATB mă face să-mi aduc aminte de copilăriile lu Emil. Ieri, în dorința de a ajunge la Bookfest, am mers împreună cu metroul, apoi cu un autobuz, de la Aviatorilor. Dintre toate autobuzele care staționau în linie, unul după celălalt, Emil l-a ales pe singurul care nu ajungea unde voiam noi să ajungem. Astfel, am mers 3 stații doar ca să ne întoarcem de unde am plecat. Emil e omul ăla cu care dacă mergi undeva e imposibil să nu comiți vreo prostie. Mă rog, să facă el, că tu oricum o să te ții după el. Încă aștept #momentulala când mi se va deschide dosar penal alături de el.
Emil știe mereu să se facă remarcat. Deși nu știu câți oameni l-ar uita doar după o simplă strângere de mână, el dorește să se asigure că urmele lăsate de el nu se vor șterge prea curând. Astfel, dacă te vei uita la pozele de la vreun eveniment, o să ai impresia că a fost ziua lui Emil: va apărea în toate pozele, alături de fiecare invitat sau participant. E ca și când duci un copil la o nuntă: toată lumea se uită la el, iar el merge la toată lumea. Seems legit.
… încă nu uit cum și-a scris în frunte „MINUNAT.EU„, cu un marker” la blog-meet-ul din OpenPub,
Nu îmi explic de ce a ținut el neapărat să mă abordeze acum aproape 2 ani, printr-un e-mail (evident, în dorința de a-i scrie un guest-post, ceea ce am făcut de nenumărate ori de-atunci, chiar și în momentul ăsta) însă încâ nu-mi dau seama dacă a fost un lucru bun sau rău. Glumesc, consider că a fost unul dintre cele mai mișto decizii pe care le-a luat vreodată. În ciuda tuturor momentelor în care e el cu capul în nori (majoritatea vieții lui), chiar o să găsiți în spatele acestora o persoană (era să zic om 🙂 #ifyouknowwhatimean) care știe să își facă prieteni, dar doar pe cine vrea el.
Prin urmare, „La minunați ani!”, Emil Călinescu!
Frumos. Scrie nasa rar, dar si cand scrie….
Ce RATB ati luat „gresit” ?
Draq stie. 301 sau 331. Unul din ele :))