Salut, sunt Stefan Silviu Buculesei de pe www.mistocareala.ro si scriu astazi pentru domnul Emil caruia ii multumesc pentru gazduirea acestui articol. Voi povesti astazi ce faceam eu cand eram mic si ce fac copii mici din zilele de astazi.
Pai eu cand eram mic , ieseam mereu afara la joaca cu ceilalti prieteni. Nu existau tehnologii avansate (in 96-97-98) cum exista acum toate felurile de porcarii ca sa-mi petrec timpul liber in casa. Ne strangeam vreo 10, 12 persoane, faceam un cort mare din paturi [abis la noi cica era apartamentul nostru] , intram in el si faceam tot felul de lucruri de copii. Ca tiganii cu cortul eram noi.
Ni se parea foarte tare sa iti faci cort din patura si sa sari in el dupa.
Uneori aduceam iarba („mancarea” preferata) , apa , nisip si cica faceam mancare noi . . . minte de copii .
Nu dura 10 , 20 minute ca si stricam cortu nostru, gaseam multe lucruri noi ca sa facem dar nu ne plictiseam. Acum astia mici daca se plictisesc de anumite tehnologii (telefon,calculator,mp4,tablete etc.) pun parintii sa le cumpere altele mai noi, mai performante, mai atragatoare. Mai rau este ca nu stiu sa se joace intre ei, incep sa se injure, sa se porecleasca, sa se scuipe etc.
Nu cred ca se exista zi in care sa nu ies afara.
In fata blocului aveam un scanciob ( leagan ) . Imi aduc aminte ca toamna , cand frunzele cad , eu si prietenii mei adunam frunzele si le puneam in fata leaganului cu 2 -3 metri .
De ce ? Simplu, ma suiam in scranciob faceam vant tare, tare si saream in mormanul de frunze . . . Ce frumos era , si inca este. Si acum imi aduc aminte de clipele alea frumoase . Mi-ar place sa retraiesc acele clipe :X . Imi aduc aminte cu mare drag ca intr-o zi am inceput sa ne jucam la scranciob cu hartii taiate, folosind drept bani pentru a avea acces la el. Eu inteligibil ce eram , m-am dus in casa seara, noaptea am visat ca trebuia sa am bani sa ma trag in scranciob, iar dimineata am gasit niste bani pe mobilier in sufragerie, i-am taiat fasii si hop afara cu ei. Nu stiu cati bani erau , insa cand mama a aflat si mi-a tras o mama de bataie de neuitat. „Cu banii aia puteam merge la mare”, zise mama . . . Da` ce m-a batut atunci , ca in ziua aia nu am mai iesit deloc afara 🙁 . . . Macar noi stiam ce-i aia distractie la joaca.
In ziua de astazi vad ca pustii de 6-7 ani injura mai rau ca un adult, fac mai urat cand nu au cele mai performante telefoane, tablete etc. Cel putin eu nu stiu atatea injuraturi cate stiu bazdaganiile astea, te mai si scuipa pe deasupra. Nah, zi-le ceva.
Atat a fost pentru acest guest-post, va multumesc pentru ca ati citit pana la capat. Va astept cu un guest-post si la mine pe blog. O zi buna va doresc.
Adevarat … acum toti injura si se joaca pe telefoane tablete si altele .. nu mai stau afara .. stau doar in casa si cam asta….totul s-a schimbat nimic nu mai este lafel..