Ca tot vine 1 iunie in scurt timp, adica in aproximativ 30 de minute o sa fac si un scurt articol. Eram in dubii daca sa scriu despre prostiile pe care le-am facut prin copilarie si ma gandeam „bai, oare nu ma fac de rusine cu toate nazbatiile mele?” ca au fost multe. Hai ca va zic si voua cate ceva din copilaria mea. Sunt foarte multumit de cum eram cu vreo 12 ani in urma, cam tot prin iunie cutreeram dealurile, caci nah, stateam la tara si imi placea sa plec dimineata si sa vin seara acasa. Imi amintesc cu drag nazbatiile mele si chiar acum imi trece prin cap o boacana.
Sa va povestesc si voua. Era cam pe la jumatatea lunii iunie si impreuna cu gasca mea nebuna din copilarie faceam toate prostiile posibile, unele char prea costisitoare. Patru prieteni ne adunam dimineata la unul dintre noi acasa si cautam idei de joaca. Mintea noastra de copii ne-a pus sa jucam X si O cu lama pe un solar de legume. Tatal unui prieten de-al meu la acea vreme era agricultor si vindea in piata legume naturale inainte de a avea cu totii acasa in propria gradina o recolta frumoasa. Mai grav este ca ideea a fost a prietenului meu, baiatul vecinului pagubit de niste bieti copii care, in cautarea unui mod de a se distra, au taiat cu lama un solar de aproximativ 20 metri lungime, crezand ca este amuzat sa joci X si O pe munca omului si sa ii mai si distrugem legumele. Copii blonzi la creier ce eram, luam rosiile verzi de pe rasad si le rontaiam ca niste soricei, fara sa ne imaginam o secunda ca de fapt distrugem legumele si nu facem nimic funny. Mare a fost supararea vecinului si multi Km de fuga am bagat noi toti cand a venit acasa omul si a vazut ce dezastru au putut face 4 copii.
Acum, cand ma gandesc in trecut, nu stiu ce sa fac. Sa rad de prostiile pe care le faceam sau sa imi para rau ca i-am distrus omului munca. Cand merg acasa la Neamt si il vad pe vecinul pagubit, mereu ii amintesc de solarul cu X si O si de alte nazbatii pe care le-am facut impreuna cu fiu-su si gasca noastra. Acum omul se amuza si noi nu vom uita momentul in care a pus mana pe o nuia si ne-a alergat printr-o livada pana am resuit sa mai distrugem si ceva iarba numai buna de cosit.
Sincer, ma bucur ca am avut o copilarie plina de boacane caci acum am oa ce ma gandi si imi aduc aminte cu zambetul pe buze de fiecare moment placut. Eu sunt Dan Talmaciu si am avut o copilarie plina de amintiri.
One thought on “Guest-post – 1 iunie si copilul din mine”