Glumele inseamna folclor
In blogging nu mai conteaza ce studii are fiecare: multi au fie jurnalismul, fie comunicare (traiasca FJSC-ul), apoi, la fel de bine reprezentati, sunt inginerii. Putini bloggeri de litere, si mai putini sociologi. Putini spre deloc. Psihologi pare ca-s ceva mai multi, dar nu atat de multi incat sa conteze cu adevarat.
Eh, acum nu vreau sa ma laud cu studiile mele, dar vreau sa cred ca spre deosebire de altii, notiunile (putine) ramase din facultate imi sunt utile.
Si acum sa va dau un astfel de exemplu (pentru care, bineinteles, imi voi castiga portia de injuraturi). Facultatea mea era recunoscuta pentru lupta ei contra plagiaturilor. Eu n-am avut probleme, insa tin minte ca la dizertatie 4 colege n-au fost lasate sa sustina pentru ca ar fi avut plagiat in lucrarile lor. Nu mai stiu exact ce probleme au avut, intr-un final au sustinut si totul a fost ok. Ideea ramane: facultatea mea lupta din rasputeri contra plagiatului.
Ce am retinut eu din toata faza asta cu plagiatul e urmatoarea sintagma: folclorul nu e plagiat. La loc de cinste in acest folclor se afla bancurile.
Daca aud o gluma pe strada nu trebuie sa ma intereseze cine a spus-o, eu o voi da mai departe. De fapt, asta trebuie sa se intample cu glumele: sa circule. Ca circula oral ori ca circula in scris este irelevant. Glumele trebuie sa circule, ca d-aia au fost facute.
In mediul online lucrurile sunt diferite. Daca cetateanul X (blogger sau nu) a scris o gluma misto pe facebook, am eu dreptul sa i-o preiau fara sa precizez sursa? Nu zic sa preiau o ancheta, nu zic sa preiau o cercetare, ci o gluma. O amarata de gluma.
Teoretic nu trebuie si sunt de acord ca trebuie sa precizez sursa. Ce ne facem, insa, cand mai multe persoane imi dau pe privat o gluma. Ori cand o gluma circula pe multe grupuri cu circuit inchis. O vad la 5 oameni, o mai vad la 10. Ce sa fac? Sa fac sapaturi sa aflu a cui este gluma? In fond, Dumnezeule, este o gluma.
Eu am dat gluma pe perete si dupa cateva zeci de like-uri mi se semnalizeaza cine este autorul. Tonul nu a fost cel mai prietenos, dar mi-am insusit critica si am editat postarea, precizand autorul.
Raman, totusi, la parerea ca nu am facut ceva foarte grav. Inteleg si argumentele lor, dar raman la parerea ca e un pic exagerat. Glumele inseamna folclor si asa sunt condamnate sa circule. Ca daca nu-i asa, va intreb originea a 2 glume pe care le stie toata lumea, sa vedem daca o stiti. Sau veti spune ca n-o stiti din cauza celor lipsiti de deontologie ca mine, care preiau glume fara sa precizeze sursa? Salutari PLINE DE UMOR tuturor!