Incep acest articol „abrupt” recunoscand ca am astept vizionarea filmului Funeralii fericite cu mare interes. Iar filmul s-a ridicat la nivelul asteptarilor mele. Asteptarile erau date de 3 aspecte (ordinea e aleatoare):
1. Adrian Lustig ca scenarist nu m-a dezamagit niciodata. Piesele de teatru Poker si Clinica, filmele Poker 1 si Ultimul corupt din Romania, Minte-ma frumos (filmul romanesc cu cele mai mari incasari din 2012) si pen-ultimul film, Puzzle, ca sa nu mai zic de Nunta Muta, toate au avut succes si mi-au placut mult. Fiecare are farmecul sau, fiecare este diferita in felul sau, insa fiecare are amprenta Adrian Lustig. Si legat de acest aspect spun urmatoarele: unii considera ca ar fi un tip de comedie, „comedie Media-Pro”. Este gresit din punctul meu de vedere, conteaza foarte mult scenariul si regia.
2. Al doilea mare punct de interes este Horatiu Malaele. Discutam mai demult cu maestrul George Mihaita si-mi zicea despre filmele Poker si Ultimul Corupt din Romania cum ca au avut de fapt 2 regizori: Sergiu Nicolaescu si Horatiu Malaele.
3. Titlul Funeralii fericite, ca si sinopsisul, pareau atractive.
Asa statea situatia inainte de film. Dupa ce am vazut filmul am constatat:
1. Horatiu Malaele joaca un rol extraordinar. Nu mai bagati placa aia tembela cu e neplacut sa joci in propriul film. Am vazut si in America acest lucru, am vazut si la Woody Allen, de ce romanii n-ar avea voie? Si in fond cine stie mai bine ce vrei de la personajul tau principal?
2. Filmul este o combinatie interesanta de mai multe idei:
– ideea cu un om necunoscut care devine brusc vedeta am mai vazut-o la Superstar (film frantuzesc) si To Rome With Love scris de Woody Allen;
– ideea unei morti anuntate mi-a adus aminte de filmul Take (acolo nu era o chestie atat de precisa, acolo pur si simplu omul aflase ca are cancer si si-a pregatit in detaliu toate cele pana cand … ; restul aflati voi din acel film, mai spun doar ca rolul principal, al groparului Take, il joaca Gh Dinica);
– la un moment dat mi-am amintit si de nuvela La Tiganci (de Mircea Eliade), iar momentul este atunci cand Lionel intra in camera acelor vecine atat de … ciudate; de altfel momentul acelui flash (blitz) este un fel de ritual de trecere; nu insist asupra acestui detaliu de teama sa nu dau prea mult din casa, oricum sa fiti atenti si la acest aspect si eventual inainte de vizionarea filmului incercati sa va reamintiti acea opera.
Sa nu intelegeti ca filmul e copie; pur si simplu a combinat toate aceste lucruri intr-un stil unic si a condimentat totul cu umor (pe Malaele nu-l vad jucand in altceva in afara de comedii), chiar daca acel umor este uneori prea negru.
3. Atmosfera generala din sala a fost una pozitiva. Uneori un indicator foarte bun este sala: simti oamenii dezamagiti, fericiti, indiferenti. La final s-a aplaudat indelung si aplauzele au parut sincere si oneste. Am mai fost la filme romanesti si stiu ca in general se aplauda la toate, insa uneori simti ca aplauzele nu sunt atat de sincere (si oricum cele sincere nu dureaza foarte mult). Lumea l-a apreciat (presa si bloggerii), sunt curios cum il va aprecia si publicul larg.
4. Un ultim aspect legat de Funeralii fericite: unei amice i-a venit sa planga. Nu demult a avut un deces in familie si filmul practic i-a rascolit acele amintiri. Din acest punct de vedere, oricat de bun ar parea filmul, va sfatuiesc sa nu mergeti la el daca tocmai ati trecut printr-o astfel de experienta. Nu d-alta, dar datorita acelei experiente s-ar putea sa subevaluati filmul.
Funeralii fericite este produs de Media Pro Pictures, distribuit de Media Pro Distribution si este de vineri 7 iunie in cinematografe. Vi-l recomand din inima.
Salutari CINEFILE tuturor si … FUNERALII FERICITE!
4 thoughts on “Funeralii fericite”