Frica de razboi este fireasca!

Frica de razboi este fireasca, mai ales cand el este aproape de tine. Absenta ei, desi dintr-un punct de vedere de invidiat, ar trebui sa puna ceva probleme vizavi de umanitatea persoanei in cauza.

Paragraful de mai sus este rezumatul acestui articol. Varianta pe scurt, pentru cei lenesi, care nu vor ori n-au timp sa citeasca varianta completa.

Pentru mine, chiar si lenea aceasta trebuie tradusa intr-un fel sau altul. Lenea de a citi un articol avand aceasta tema poate avea multe cauze. Poate fi o saturatie vizavi de subiect, pur si simplu omul nu mai vrea sa citeasca nimic legat de acest subiect… Saturatia este, din punctul meu de vedere, normala.

Insa lenea aceasta poate fi cauzata si de nepasare. Pur si simplu nu te intereseaza subiectul. Ce nu cunosti nu te afecteaza. Caz in care lucrurile sunt grave.

Frica de razboi este, deci, fireasca pentru cei informati, pentru cei care vor sa stie ce se intampla in jurul lor. Razboiul din Siria ori cel din Irak au fost departe, nu-i afectau direct. Riscurile, pentru un cetatean NORMAL, EUROPEAN, erau minime. In afara riscurilor unor atentate, care oricum existau chiar si daca nu s-ar fi intervenit militar, nu existau alte riscuri. Riscul ca Sadam sa vina cu tancul peste tine, peste casa ta, era 0.

Nu discut aici legitimitatea razboiului. Dupa mine, razboiul trebuie evitat. Orice razboi este nedrept, orice razboi este o greseala. Problemele politice le discut pe blogul politic, unde am scris un articol complex (dar nu complet) despre conflictul militar de la granita noastra. Aici, in acest articol, de pe blogul meu personal, discut despre cum ne raportam noi, ca cetateni, la acest razboi. Cum reactioneaza psihicul unui om normal, ca sa fiu mai precis.

Frica de razboi este, deci, fireasca pentru cei ce stiu istorie. Nu spun sa fi facut neaparat o facultate de profil, sa ai studii aprofundate in acest sens. Este de ajuns sa fi invatat istoria la vremea ei, in scoala si in liceu, si sa fi pastrat un minim interes pentru acest domeniu, indiferent cum se manifesta acest interes: lecturi in domeniu, vizitarea unor muzee, filme documentare.

Frica de razboi este la fel de fireasca la tineri si la batrani, la barbati si la femei, la romani si la francezi, la moldoveni (cei de peste Prut) si la bulgari, la nemti si la polonezi. Evident ca apropierea de zona de conflict creste frica de razboi, la fel cum apartenenta la NATO si la UE o scade.

Frica de razboi este incomparabila cu frica de virus, de pandemie. Nu pot ignora victimele pandemiei, nu pot bagateliza familiile care si-au pierdut pe cineva drag in aceasta perioada. Moartea cuiva apropiat este o tragedie indiferent de cauza. Insa frica de razboi este din cu totul alta liga. Cei carora le-a fost teama de virus le este teama si de razboi, asta e cert. Insa foarte multi dintre cei care nu se temeau si nu se tem de virus, indiferent daca s-au vaccinat sau nu, acum se tem de razboi. Frica de razboi este o cu totul alta mancare de peste.

Razboiul este incontrolabil, razboiul te poate ucide fizic, dar produce si rani psihice care cu greu pot fi vindecate. Ganditi-va la soldatii americani care au mers in Irak, Afganistan si mai ales Vietnam. Daca multi nu si-au revenit niciodata din punct de vedere psihic, imaginati-va ca ei au luptat la mii de kilometri departare de propria casa. Imaginati-va ca nu doar viata voastra va este pusa in pericol, ci si a TUTUROR celor din jur. Intreaga LUME, asa cum o intelegem noi, asa cum o avem noi astazi, este vizata.

Frica de razboi lipseste la cei complet lipsiti de empatie. Ii invidiez pe de-o parte, mi-as dori sa pot fi si eu asa. Intr-un fel cinic, poate ca m-as simti mai bine. Incerc diverse metode sa nu ma gandesc la ce se intampla in jurul meu, incerc sa-mi vad de viata, sa traiesc asa cum stiu, atat cat oi mai putea, si sa ma bucur de ea. Fix din acest motiv interzicerea spectacolelor de teatru in timpul razboiului mi s-ar parea absurda. Ilogica. Contraproductiva. Chiar nociva pentru psihicul multora. Fiecare se fereste, fizic dar si fizic, cum poate.

Insa a fi complet imun la suferinta oamenilor, a fi chiar de acord cu ea (niste sacrificii necesare, zic unii), este ceva ce la mine da eroare.

Evident, politicienii sunt mai cinici decat oamenii de rand. Este expresia aia celebra „stomac de politician”. Nu cap, nu suflet, ci STOMAC. Nu neg ca multi politicieni fac calcule cinice. Si la fel de clar este ca e nevoie si de astfel de cinism. Pe care, repet, il invidiez.

Insa eu, Emil Calinescu, nu pot fi asa. Chiar daca, evident, uneori par lipsit de empatie. Uneori rad la cele mai proaste, mai cretine si mai macabre glume (noroc ca reusesc sa ma abtin sa distribui mai departe acele glume evident lipsite de empatie). Asa cum deseori soldatii ori politistii americani spun „Impusc si apoi intreb”, la fel si eu fac in cazul glumelor: intai izbucnesc in ras si apoi gandesc.

Evident ca nu actionez corect, dar dupa cum va spuneam, am si eu propriul meu scut psihologic.

Repet, unii au un scut psihologic din nastere, sunt nepasatori, lipsiti complet de empatie. Experienta lor de viata, poate o educatie in acest sens, habar n-am, i-au facut sa fie asa. In aceste zile, ei sunt mai linistiti.

Frica de razboi nu inseamna ca trebuie sa intri in panica, nu inseamna ca toti oamenii trebuie sa devina paranoici, sa inceapa sa stranga alimente si conserve in prostie. Frica de razboi nu inseamna ca trebuie sa ne pierdem ratiunea.

Rational vorbind, frica de razboi inseamna doar sa constientizezi ca el este posibil, sa te temi, drept urmare sa iti iei masuri de preventie. Acestea trebuie luate atat colectiv, ca societate (comunitate), mai mica sau mai mare, cat si individual. Cunosc persoane care se gandesc la plecare, care deja au stabilit unde, la cine, vor pleca in cazul in care situatia va escalada.

Frica de razboi nu trebuie sa ne faca sa uitam sa mai traim, nu trebuie sa ne faca sa stam ascunsi. Nu trebuie sa ne impiedice sa facem nimic. Numai ca ea este fireasca, la fel de fireasca precum empatie fata de OAMENII care trec prin asa ceva.

Nu va intreb cum stati vizavi de aceasta frica de razboi. Inteleg si accept faptul ca fiecare e diferit, ca este ceva, de la un punct incolo, intim. Va spun doar ca ea este fireasca, ca eu ii invidiez pe cei care n-o au si ca nu ar trebui, totusi, sa exageram cu ea. 

Frica de razboi este fireasca, normala, omeneasca; paranoia este deja boala psihica, deja vorbim despre posibile tratamente. 

ps: Frica de razboi este cauzata, printre altele, si de teama de razboi nuclear. In acel caz, nu este afectata doar zona aflata in conflict, ci zone intregi din jur. Efectele unei explozii nucleare se simt la zeci si sute de kilometri distanta, caci bombele atomice de acum sunt de mii de ori mai distrugatoare decat cele de acum 70 de ani, de la Hiroshima si Nagasaki. Pentru mine, nu ieste clar nici cat anume in timp vor dura aceste efecte. Japonezii au avut Hiroshima si Nagasaki, insa noi, romanii, am avut aproape de noi dezastrul de la Cernobil. 

ps2: Frica de razboi se traduce deseori prin curaj. Atunci cand constientizezi aceasta frica, atunci cand iti dai seama cat de grave sunt consecintele pentru cei din jur, hotarasti sa actionezi. Cei care actioneaza, care se duc pe front, chiar si in linia intai, sunt de fapt cei fricosi. Cei care au constientizat frica, au rationalizat-o. Si care sunt dispusi sa se sacrifice pentru altii.