Dusmancele – o poveste de iubire
V-am spus de oroarea mea fata de spoilere? In cazul filmelor ma face sa evit vizionarea trailerelor. Ma rog, evit sa o fac din proprie initiativa, ca in sala de cinema imi sunt bagate constant pe gat. La teatru, insa, pot evita mult mai usor spoilerele. Din acest motiv, teatrul reuseste sa ma surprinda mai des si intr-o masura mult mai mare.
Cum aleg spectacolele la care sa merg? Dupa distributie, dupa regizor, dupa TEATRU… Ori DUPA NUME.
In cazul spectacolului Dusmancele – o poveste de iubire au contat trei lucruri: distributia (Alexandra Fasola jucase genial in Yentl, in plus era si Mihai Calin, un actor extrem de bun), teatrul (nu am vazut, inca, la evreiesc ceva sa-mi displaca) si … NUMELE. E drept, numele m-a incantat mai mult decat celelalte doua. Recunosc, as fi vazut un spectacol cu acest nume ORIUNDE s-ar fi jucat si-n orice distributie.
Ce am vazut m-a surprins complet. Nu stiu de ce, dar numele ma dusese cu gandul clar la o comedie. Ma asteptam sa fie un spectacol la care sa rad cu gura pana la urechi, titlul parandu-mi cel putin neserios. Am constatat, insa, ca spectacolul este o drama extrem de profunda, jucata extraordinar de Mihai Calin si Luana Stoica.
Pe scurt de tot, fara sa fac spoiler (sau incerc sa nu fac): Herman Broder este un evreu de origine poloneza, acum in America, salvat din Holocaust de o menajera din casa, Yadwiga, care l-a ascuns in hambar 3 ani de zile. Drept multumire, acesta se casatoreste cu ea, desi aceasta nu stia nici macar sa citeasca. Din pacate, aceasta nu este singura femeie din viata lui. Masa, amanta sa, era si ea o supravietuitoare a Holocaustului, insa era la randul ei casatorita. Lucrurile se complica atunci cand Herman afla ca fosta lui sotie, Tamara, nu a murit in timpul Holocaustului si, mai mult, a venit si ea in America.
Desi, in aparenta, scenariul s-ar potrivi unei comedii spumoase, spectacolul este extrem de profund. Este un spectacol pe care cel mai bine il vor intelege si-l vor simti cei care au trecut prin asa ceva. Cat de mult mai poti iubi dupa ce ai vazut doar moarte in jurul tau? Cat de mult poti sa mai iei in serios chestiile lumesti dupa ce ai supravietuit Holocaustului?
Dusmancele – o poveste de iubire este un spectacol extrem de bine realizat si extrem de bine jucat. Personajul principal este extrem de bine construit. Si iar imi amintesc ce zicea Silvia. Da, de la ea mi se trage. Salutari TEATRALE tuturor! 🙂
One thought on “Dusmancele – o poveste de iubire”