Doi heitari la Mizantropul
Bucuresti. Luni, 20.10.2014. Ora 9.30 p.m. Teatrul Nottara.
Emil: -Hai mai repede, ca se tine dupa noi!
Raluca: -Mai repede nu pot. Vrei sa-mi rup gatul?
Emil: -Pai eu te-am pus sa vii pe tocuri?
Raluca: -Nu trebuia sa ma imbrac si sa ma incalt frumos?
Emil: -Lasa asta acum. Mareste pasul, ca ne ajunge din urma. Na, ca ne-a ajuns!
Reporter: -Buna seara! V-am vazut iesind de la piesa Mizantropul. Sunteti draguti sa-mi acordati un interviu?
Emil: -Buna seara. Domnisoara, de obicei, eu iau interviuri…
Reporter: -Nu dureaza mult. Vreau sa va intreb care este impresia lasata de piesa. Incep cu domnisoara. Cum ati aflat de reprezentatie?
Raluca: -Buna seara. Noi nu prea socializam cu oricine, nu prea iesim in lume cu oricine. Emil m-a invitat la teatru. Cand mi-a spus numele piesei la care urma sa mergem, i-am zis: „Asta este despre si pentru noi, Emil. Sa nu mai spui nimanui! Mergem singuri.” Am fost cam dezamagita cand am vazut ca sala era plina.
Reporter: -Vreti sa spuneti ca sunteti amandoi mizantropi?
Emil: -Preferam un termen actual, „heitari”. Suntem „heitari”.
Reporter: -Vai! Inseamna ca nu mi-am ales interlocutorii potriviti. O sa criticati intregul act, o sa fiti rautaciosi, o sa va legati de…
Raluca: -Linistiti-va! A critica nu inseamna neaparat a barfi, inseamna si a aprecia valoarea unui lucru.
Reporter: -Adica v-a si placut? Sau, mai bine, ce v-a placut si ce nu v-a placut?
Emil: -Mie nu mi-a placut faptul ca actorul acela cu pantaloni roz si pantofi rosii a parasit scena inainte de a afla de unde a achizitionat pantofii.
Raluca:-Mie nu mi-a placut faptul ca nu aveam semnal la telefon si nu am putut da si noi check-in, ca niste oameni de cultura care se respecta. Si nu mi-a placut nici faptul ca foto-aifo-telefonul lui Emil nu focalizeaza cum trebuie. Pai asta-i selfie de pus pe Facebook?
Tot vine ziua lui, daruiti-i si lui un telefon ca lumea! A, stai, ca noi suntem heitari. Noi ne organizam petrecerile-surpriza singuri.
Reporter: – Alte nemultumiri?
Emil: – N-am putut da dedicatii, pentru ca platanul lui DJ Du Bois nu era la vedere.
Raluca: – Nu ne-a invitat nimeni la dans. Oricum am fi refuzat, ca doar suntem heitari, dar asa…ca gest…
Reporter: – Mda. Dar de placut, v-a placut ceva macar?
Raluca: – Mie mi-a placut punerea in scena, in mod inedit, a unei piese scrise tocmai in 1666, neapreciata de heitarii din vremea aceea. Moliere este un Caragiale al Frantei. Sau Caragiale este un Moliere roman. Luati-o cum vreti. Opera este o satira la adresa societatii aristocrate franceze, dar se potriveste ca o manusa societatii actuale romanesti. Avem si noi pitipoancele noastre, cocalarii nostri, metrosexualii nostri (adica cei care adora sa se deplaseze cu metroul) etc. Fiecare dintre noi are un „prieten” care nu-i spune in fata ce gandeste despre el, ce-l deranjeaza la el, ci il barfeste cu ceilalti „prieteni”.
Emil: – Apropo, mie nu mi-a placut nici ca oamenii aia de pe scena beau fara sa ne serveasca si pe noi. Macar sa fi gustat si noi…
Reporter: – Dar nimic pozitiv, domnule Calinescu?
Emil: – Mi-a placut faptul ca am fost alaturi de un heitar. Si faptul ca am stat izolati, la colt, cat mai departe de energiile pozitive ale celorlalti.
Reporter: – Vreun actor care s-a evidentiat?
Emil: – Toti au fost la fel de zgarciti. Singurul care s-a evidentiat a fost Dan Radulescu. Si asta pentru ca e singurul de pe toata scena aia care a dat interviu pentru blogul meu.
Reporter: – Sa inteleg ca pe blogul dumneavoastra dau interviuri doar cei mai buni actori?
Emil: – Cei care dau interviuri pot fi si necunoscuti, dar, dupa aceea, li se dubleaza valoarea. Asa cum ti se va dubla si tie valoarea dupa ce vei fi terminat de luat acest interviu. Apropo, de ce imi iei interviu live? Nu stii ca mie-mi plac cele pe chat?
Raluca: Scuza-ma ca intervin, dar domnisoara ne tine din treaba. Uite, vezi taximetristul ala care se cearta cu alt sofer? In loc sa mergem sa-I filmam, stam aici sa dam interviuri.
Emil: – Hai, pa! Domnisoara reporter, in felul tau, esti simpatica, dar acum chiar avem treaba.
–
Mizantropul, dupa un text de Moliere, se joaca la sala George Constantin a Teatrului Nottara. Este un spectacol despre care nici cei mai cunoscuti heitari ai capitalei nu au avut ce spune de rau. Drept urmare, chiar merita vazut. Despre Mizantropul au scris, un pic mai serios, Raluca Uluiteanu (o Raluca neheitarita #cumarveni) si Ileana. Salutari HEITARESTI tuturor!
One thought on “Doi heitari la Mizantropul”