Distantarea sociala este un termen criticat de multe persoane. Este absurd, pentru ca se refera de fapt la o distantare fizica. Ce-o fi fost in capul celor care au inventat acest termen?
Nu ca distantarea sociala ar fi singurul termen. Contacti sau izoleta, termeni deja demodati, sunt alte 2 cuvinte pe care nu stiu cine i-a inventat si care ma zgarie la propriu pe creier.
Revenind, insa, la distantarea sociala, recunosc ca termenul inca ma intriga. Nu stiu cine l-a inventat, oricum nu roman, caci termenul este universal, apare in toate limbile, dar inca ma intreb de ce l-a denumit astfel.
De ce i-a spus distantare sociala si nu fizica? Nu e evident ca despre o distantare fizica vorbim? Nu este evident ca de socializat putem socializa si de la distanta? Eu pot comunica lesne cu oameni care se afla chiar si la mii de kilometri departare.
Deci, care-i faza cu distantarea sociala?
Inainte sa va zic ce cred eu despre ea, trebuie sa va spun cele 2 optiuni, cele 2 unghiuri extreme de gandire: cel conspirationist si cel care pleaca de la premisa prostiei.
Ca exercitiu de imaginatie, tot timpul m-am intrebat, la orice decizie proasta: Oare doar prostia explica decizia asta? Daca plecam de aceasta unica explicatie, ajungem intr-un blocaj: cum se face ca un om atat de prost, unul care ia decizii atat de proaste, este in continuare in functie? Atunci ajungem, deci, la cealalta explicatie.
Da, foarte multe decizii sunt luate din prostie, foarte multi conducatori, politicieni si nu numai, sunt prosti, dar ei au ajuns acolo pentru ca altii au acest interes. O decizie proasta luata de politicianul X este, de fapt, in interesul cuiva. Iar pastrarea unui politician prost este o dovada foarte buna ca acele prostii sunt in interesul cuiva.
Fix astfel se explica si distantarea sociala. La prima vedere, este o asociere nefericita de cuvinte, pe care doar un prost o poate face. La o privire mai profunda, insa, nu este deloc o prostie.
Despre forta cuvintelor, importanta lor, s-au scris tone de cuvinte. Carti, doctorate intregi. Va arat mai jos o chestie adevarata, de la ONU, de care majoritatea oamenilor rad (v-o explic imediat):
Asadar, progresistii si mai ales feministele (eu le-as zice feminizde, dar na) vorbesc despre forta impresionanta a cuvintelor in cazul fireman si policeman, ma rog, sunt mai multe cuvinte, acum ceva timp se vorbea despre chairman, insa nu sufla o vorba despre distantarea sociala.
Caci, de fapt, prin folosirea obsesiva a distantarii sociale fix asta se obtine: sa socializam mai putin! Nu stiu daca acesta este scopul, nu stiu daca este o conspiratie mondiala in acest sens sau poate doar se testeaza terenul, insa stiu un singur lucru: psihologic, distantarea sociala are un efect foarte puternic asupra oamenilor. Distantarea fizica este, intai si intai, un termen sec, fara impact (corporatristii ar zice ca nu impacteaza), unul care probabil ar fi ignorat.
Distantarea sociala, insa, este un termen care atrage, un carlig, un cuvant de impact. Poate asta s-a dorit, sa se atraga atentia, sa fie eficient, nu neg complet aceasta posibilitate.
Indiferent care au fost cauzele initiale, motivele pentru care termenul a fost inventat, eu ma tem in continuare de efectele lui. Ma tem in continuare de tara si de lumea in care voi trai.
Ma tem ca gesturile noastre atat de latinesti, pupatul unei persoane cand o intalnesti ori datul mainii (si nu al cotului) vor disparea (obiceiuri pe care multi oricum le repudiaza din cu totul alte motive).
Ma tem ca vor disparea, la terasa, grupurile mari, cele in care se strangeau 10 oameni si se simteau bine.
Ma tem ca vor disparea spectacolele de teatru cu sali pline vor disparea. Ma tem ca mersul la spectacol ori la cinema va disparea treptat din obiceiurile oamenilor.
Ma tem ca sporturile se vor juca din ce in ce mai mult pentru spectatorii din fata televizorului si nu pentru cei de pe stadion. Ma tem ca finalul acesta de sezon ar putea deveni, treptat, regula si nu exceptia.
Ma tem ca oamenii se vor evita unii pe altii din ce in ce mai mult: pe strada, in mall, la cinema, la teatru, la restaurant…
Ma tem ca oamenii nu vor mai circula atat de mult, vor evita sa mai iasa din tara, din localitate ori chiar din casa. In locul turismului real, autentic, multi vor prefera turismul virtual.
Ma tem ca ideea de conferinta offline, la care participi fizic, va disparea…
Ma tem, deci, ca distantarea sociala va deveni litera de lege in viitorul foarte apropiat. Simpla inventare a termenului, urmata de folosirea lui obsesiva, este periculoasa. Nu stiu exact care a fost intentia initiala, nu sunt neaparat conspirationist (fara sa ignor complet teoriile respective), dar sunt constient de efecte.
Atentie, eu vorbesc strict de efectul termenului de distantare sociala. Efectul in timp al purtarii mastii este unul SI mai grav. Nu mai zic de efectele medicale colaterale, ca de exemplu cresterea numarului celor care se opun vaccinurilor. Toate acestea vor veni impreuna, cumulat, ca un bulgare de zapada.
In final, va intreb pe voi ce parere aveti despre termenul de distantare sociala: de ce credeti ca a fost conceput, a ce va suna si care credeti ca-i sunt efectele?
Deja m-a obosit virusul acesta, as vrea sa dispara fix asa cum a aparut!