Dispretul fata de copii se vede la orice pas, atat exprimat verbal, direct, cat si exprimat indirect.
Dispretul fata de copii se vede atunci cand unii se bucura de procentul mic de promovabilitate la examene … Serios: de ce te-ar bucura, vreodata in viata, faptul ca unii nu au invatat? In sens invers, cand procentul este mare, se paseaza vina pe autoritati: fie au dat subiect prea simple, fie nu au supravegheat cum trebuie.
Dispretul fata de copii se vede atunci cand auzi ca unii adulti se bucura ca s-au inchis scolile: sa se inchida, sa pot si eu circula.
Dispretul fata de copii se vede atunci cand auzi adultii injurand elevii si studentii pentru ca circula gratis cu trenul. Sau cu autobuzul.
Dispretul fata de copii se vede atunci cand li se reproseaza faptul ca stau pe scaun in RATB. Am vazut o faza tare dubioasa in autobuz: o doamna incepe sa se plange ca pe scaune sunt fie batrani, fie tineri, „elevi sau studenti”. Practic, zicea acea doamna, stau pe scaune cei care nu platesc. in timp ce aia care dau bani stau in picioare. Bineinteles ca i s-a pus ulterior pata pe un pusti cu ghiozdanul in spate (care urcase la Caragiale), care a si coborat la Aviatorilor (nu mi-am dat seama daca oricum ar fi coborat sau a facut-o pentru a evita cearta).
Dispretul fata de copii se vede dupa modul in care vorbesti despre tanara generatie. Multi vorbesc in scarba, in sila. Iti spun cat de mult a invatat si a muncit el, cate sacrificii a trebuit sa faca si cat de mult sunt tinuti in puf astia mici.
Dispretul fata de copii se vede, insa, si in atitudinea fata de filmele ori cartile … pentru copii. Sa va spun cum a reactionat un amic atunci cand i-am zis ca mi-am comandat intreaga colectie Cronicile din Narnia? „Ce-ai facut, Emile? Te-ai dat pe carti pentru copii?„. Caci, dupa unii, fie ai copil, fie daca n-ai, nu ar trebui sa frecventezi asa ceva. Sa nu mai vorbesc de sclifositii care sunt socati de succesul pe care-l au de fiecare animatiile in cinematografele patriei.
Pentru ca tot ziceam de carti pentru copii, trebuie sa va vorbesc de o frumoasa aniversare: Cartepedia aniverseaza saptamana Roald Dahl, unul dintre cei mai celebri scriitori de carti pentru copii din lume (nascut pe data de 13 septembrie 1916). A scris celebrele Marele Urias Prietenos (BFG), Unchiul Oswald, respectiv Charlie si fabrica de ciocolata. Mai multe despre marele scriitor gasiti pe Wikipedia si pe site-ul oficial dedicat personalitatii sale.
Apropo de dispretul fata de copii, exista atatia oameni FARA copii care de fapt ii dispretuiesc, care se bucura ca odraslele lor au crescut si nu mai sunt nevoiti sa se poarte frumos cu copiii altora, la fel cum exista o multime de oameni fara copii, care iubesc copiii la nebunie.
Legat de cartile si filmele pentru copii, este vorba de felul omului de a fi. Unii pur si simplu se pot uita, oriunde si oricand, la astfel de filme, in timp ce altii pur si simplu nu pot.
<
p style=”text-align: justify;”>Cum si unde ma situez eu? Nu ma bat cu pumnul in piept ca iubesc copii, nu ma simt in largul meu printre cei mici, nu este pasiunea mea suprema vizita familiilor cu copii, dar nu ma veti vedea niciodata vorbind urat despre acestia. Nu-i urasc, nu ma bucura rezultatele lor negative la scoala, nu voi zice in veci ca imi sunt inferiori, ca generatia lor ma va ruina. Totodata, simt nevoia, din cand in cand, sa citesc carti pentru copii si carti pentru adolescenti. Sa nu pierd definitiv contactul cu noile generatii. Lucru pe care vi-l recomand si voua.
Acum, as fi rau daca as spune ca Dispretul fata de copii se vede si dupa atitudinea fata de acest articol. As zice ca un comentariu, un like ori chiar un share ar ajuta. Da, stiu, o modalitate copilaroasa de a obtine asa ceva, dar macar am reusit sa te fac sa zambesti 🙂
Foarte frumos articolul, pe mine ma bucura sa vad cand mai vede un adult situatia si dintr-un alt unghi 😉