Deux Jeurs un nuit – Two days one night
Introducere Deux Jeurs un nuit – Two days one night
Un film despre prezent, despre o familie normala din Franta, dar care poate fi de oriunde, este o gura de oxigen printre filmele de epoca (din ce in ce mai multe, la Cannes, anul acesta, cred ca a fost un numar record) si printre SF-urile futuriste (de preferat distopii, ca alea sunt acum la moda). Premisele fiind acestea, filmul mi-a atras atentia indeajuns de mult incat sa-l pun pe lista personala de filme de la festival.
Rezumat Deux Jeurs un nuit – Two days one night
Filmul spune povestea unei fabrici din Franta, unde angajatii sunt pusi sa aleaga intre o prima de 1000 de euro si ramanerea colegei lor Sandra. Aceasta intrase in concediu medical, la intoarcere conducerea constatand ca, de fapt, lucrul a mers foarte bine si cu 16 angajati. Initial pentru ramanerea Sandrei voteaza doar 3 colegi, insa aceasta reuseste sa obtina o noua votare. Are la dispozitie fix 2 zile (sambata si duminica) pentru a-si convinge colegii ca merita sa ramana.
Puncte de interes Deux Jeurs un nuit – Two days one night
Punctele de interes sunt, aici, 3 intrebari care rezulta din film. Acestea sunt:
1. Cum ai vota daca ai fi pus sa alegi intre o prima consistenta si ramanerea in colectiv a unei colege?
2. Cum ai actiona daca ai fi in locul respectivei angajate? Te-ai duce sa cersesti mila colegilor? CUM ai incerca sa-i convingi sa voteze pentru tine?
3. O intrebare, poate mai importanta decat celelalte 2: ai actiona vreodata astfel, ca sef, daca ai avea posibilitatea? Ai pune angajatii tai sa aleaga intre unul dintre ei si o prima?
Puncte tari Deux Jeurs un nuit – Two days one night
- Tipul de film care te pune pe ganduri. Indiferent cum este jucat, indiferent de raspunsurile date in film, tu esti pus pe ganduri.
- Intrebarile de mai sus sunt, de fapt, punctele sale tari.
- Marion Cotillard isi joaca bine rolul, tinand, de fapt, tot filmul. Nu as cataloga-o drept o interpretare exceptionala, asa cum au facut criticii, personal avand cateva obiectii. Nu-mi dau seama daca ele tin de ea, personal, sau de scenariu.
- Finalul imprevizibil este un alt plus al acestui film.
Puncte slabe Deux Jeurs un nuit – Two days one night
Situatia descrisa in film mi se pare scoasa din context. Ajungem direct in mijlocul evenimentelor, atunci cand apare situatia. Care situatie, insa, nu aparuse din senin. Ce mi-as fi dorit sa aflu (si n-am aflat):
- Ce fel de angajat era Sandra. Era „omul-problema” sau era un angajat model? Se insinuase c-ar fi avut o cadere nervoasa. De ce? Era mediul de lucru prea stresant? E ceva ce se insinueaza, dar nu se spune direct.
- Care erau relatiile dintre colegi? Era un colectiv unde fiecare era pentru el sau era un colectiv unit?
- Sandra ajutase, in vreun fel, pe altii pana in acel moment? Unii poate chiar au fost angajati la recomandarea ei. Ori altii, dimpotriva, au avut conflicte trecute cu ea.
- Care era relatia ei cu sefii? De ce acestia doreau sa scape de ea? Doar argumentul economic pica.
- Ce inseamna S-AU DESCURCAT SI FARA EA? De aici se poate subintelege ca ea freca duda toata ziua la munca. Ce facea ea exact, cu ce se ocupa?
- De ce directorul adjunct, Jean Marc, o persecuta? Care este istoricul relatiei dintre cei 2?
- De ce directorul mare, Dumont, a luat decizia de a pune angajatii sa voteze? Mie mi se pare solutia ideala atunci cand vrei sa dezbini un colectiv. Era, cumva, un colectiv prea unit? Pentru ca, altfel, un colectiv dezbinat are productivitate mult mai scazuta.
Tot la capitolul PUNCTE SLABE mi se pare modul in care ea incerca sa CONVINGA. Ce argument este acela AM SI EU FAMILIE? Serios, ea nu oferea nimic, ci doar cerea. Renuntati voi la o mie de euro pentru ca eu sa muncesc. M-as fi asteptat la argumente de genul: veti pati si voi la fel; daca avea de gand sa va dea prima, v-o dadea; intrati si voi in concediu si patiti la fel; trebuie sa fim uniti impotriva conducerii. In locul lor, vedem doar argumente neconvingatoare care, insa, au avut un succes partial. Unii au fost convinsi pentru simplul motiv ca ea a venit sa le bata-n usa.
Si, tot la capitolul HAI SA FIM NECONVINGATORI, scena tentativei de sinucidere mi se pare extrem de prost pusa la punct. Intai si intai, socul cel mai mare este atunci cand afli. Daca este sa te sinucizi, atunci o faci. In al doilea rand, atunci cand ai luat decizia, o duci pana la capat. Te incui in baie (sau in camera), inghiti acel flacon si astepti deznodamantul. Nu te duci jos si te lauzi in gura mare cu ce ai facut. In al treilea rand, acele pastile au efect imediat, fiind o doza de soc. Sub nicio forma nu ar mai fi putut cobori scarile si conversa atata cu alte persoane.
Opinie personala Deux Jeurs un nuit – Two days one night
Desi filmul Deux Jeurs un nuit – Two days one night pune niste intrebari bune, raspunsurile lasa de dorit. In afara de o interpretare foarte buna, scenariul scartaie, iar faptul ca nu ni se arata imaginea de ansamblu („big picture”) este un mare minus. Nu este un film deloc rau, are plusuri si in ceea ce priveste partea cinematografica, insa personal simteam nevoia de mai mult. Intrebarile sunt mult prea complexe pentru a putea raspunde atat de superficial la ele.
Si pentru ca tot suntem la capitolul opinie personala, sa va dau eu raspunsurile mele:
1. Egoist din fire, as vota prima. Ce-i in mana nu-i minciuna. Daca as avea un sef care ar pune astfel problema, e clar ca n-as mai avea mult de stat la acea firma. Cu cat mai multi bani luati, cu atat mai bine. Mi-as cauta de lucru cu siguranta. Intr-un moment de nebunie mi-as da si demisia. Totusi, este important colectivul: care sunt relatiile mele cu membrii acestuia, cat de important este acel coleg. Sansele de a fi convins sa votez pentru coleg sunt oricum mici, insa un colectiv unde toata lumea ar fi solidara cu el m-ar putea convinge sa nu fiu contra curentului.
2. Nu m-as duce niciodata sa cersesc mila cuiva. Nu as avea argumente. Exact cum a aratat si filmul, uneori as intoarce familia impotriva colegilor. Cum as putea face asta? In plus, personal nu m-as vedea in continuare intr-o firma unde oamenii au fost lipsiti de o prima din cauza mea. M-as simti dator, LA PROPRIU, fata de toti. Daca mi-ar cere cineva, dupa 2 luni, suma de 300 de euro IMPRUMUT, as putea eu, oare, sa-l refuz? Sau, si mai grav, daca mi-ar cere si ar UITA sa mi-i inapoieze…
3. Ca sef, nu as pune niciodata angajatii sa faca asa ceva. Un colectiv unit are productivitate mare. Daca as vrea sa dau afara pe cineva, mi-as asuma BARBATESTE acea decizie. Poate acea angajata merita sa fie data afara. Daca-i asa, de ce sa las lor aceasta atributie a mea? Eu o dau afara, cu mana mea. Nu mi-ar fi rusine, nu m-as ascunde in spatele unui vot.
Nu, nu voi zice cum se termina. Finalul este unul impreivizibil si merita sa mergeti la cinema pentru a-l afla.
Deux Jeurs un nuit – Two days one night va rula si in circuitul normal al cinematografelor incepand cu 21 noiembrie, urmand a fi distribuit in Romania de Independenta Film. Despre film a mai scris si Angela pe CinemAmator.ro. Salutari CINEFILE TUTUROR!