Imprumutul de jucatori este o practica des intalnita in fotbal. Se poate practica in 3 feluri
1. Un club mare imprumuta jucatorii tineri altor cluburi, uneori tot cluburi mari, pentru ca acestia sa prinda meciuri in picioare. In cazul portarilor situatia este accentuata: nu poti juca cu 2 portari in acelasi timp, asa ca putine echipe au 2 portari valorosi. In general, portarul de rezerva este batran, experimentat, care intra de fiecare data pregatit in poarta.
2. Un club mare imprumuta un jucator care nu intra in vederile noului antrenor. Nu-l vinde pentru ca nu doreste, inca, sa scape de el ori pentru ca jucatorul are, in contract, un salariu mult prea mare si nu vrea sa renunte la el. Clubul reuseste sa scape de o parte insemnata a acelui salariu. De exemplu, Piovaccari are 700 de mii de euro salariu, iar Steaua ii plateste doar 210.000.
3. Un club ia un jucator necunoscut, dintr-un campionat necunoscut. Pentru a nu risca o teapa, intai il imprumuta, punand o clauza de cumparare. Multe cluburi din Romania au vandut astfel jucatorii. Jucatorii nu se adapteaza ori cine stie ce mai patesc.
Tot timpul s-a pus problema in cazul in care jucatorul urmeaza sa joace contra fostei sale echipe. Fostei sau actualei sale echipe, depinde cum privim lucrurile. Oricum am lua-o nu este bine:
1. Daca joaca impotriva echipei proprietare si joaca prost, fanii ACTUALEI sale echipe il vor considera blatist.
2. Daca joaca BINE impotriva echipei proprietare fanii acelei echipe il vor fluiera pentru ca este mercenar. Si-l vor acuza ca niciodata nu a jucat atat de bine cand imbraca tricoul formatiei proprietare.
3. Chiar daca nu joaca, el oricum este in vestiar. Cum se va comporta acolo? Va dezvalui schemele tehnico-tactice ale antrenorului cu care pana nu demult a lucrat? Ori, in sens invers, va deconspira schemele actualului sau antrenor pentru a ajuta echipa de care apartine?
4. Daca se accidenteaza EXACT inaintea meciului direct va fi clar, pentru unii, ca SE DA ACCIDENTAT.
5. Daca este SUSPENDAT in meciul direct este clar ca si-a dorit acea suspendare.
Problema, de fapt, este una singura: pe el va fi o presiune imensa. Evolutia sa va fi evaluata din cu totul alte puncte de vedere. El nu va avea voie sa prinda o zi mai proasta fata de celelalte ori o zi de exceptie. El nu va avea voie sa ia cartonas galben inainte de meciul direct ori sa se accidenteze. El nu are voie multe…
Acum se pune o problema de ordin legislativ: pot cele 2 cluburi sa prevada in contract faptul ca jucatorul NU poate juca intr-un astfel de meci? UEFA zice ca nu. Nu comentez regulamentele actuale, probabil asa este. Insa mi-as dori alt lucru: UEFA sa INTERZICA expres evolutia jucatorului intr-un astfel de meci. S-ar elimina multe suspiciuni (e drept, ar ramane cele legate de „spionaj”), jucatorul ar scapa de presiune. Nu ar mai conta aspectul acesta la negocieri, s-ar rezolva multe probleme.
E drept, nu s-ar rezolva toate. Exista cateva situatii care INCA nu ar avea rezolvare:
– O echipa imprumuta mai multi jucatori de la alta echipa. Oricum am lua-o, e destul de nasol. Daca NU le permiti sa joace contra echipei de care apartin, atunci echipa care i-a imprumutat va fi decimata intr-un meci important. Daca le permiti acestia vor decide, practic, jocul. Solutia? Interzicerea imprumutului a mai mult de 2 jucatori de la aceeasi echipa.
– O echipa imprumuta jucatori la toate echipele (sau APROAPE toate) din liga in care joaca. Practic, va avea, invariabil, meciuri mai usoare decat adversarele. Echipa X are portarul imprumutat, echipa Y are fundasul dreapta, alta are atacantul. Solutia aici nu exista, nu poti impiedica o echipa sa imprumute cate un jucator la fiecare echipa din campionat.
– O echipa are toti jucatorii imprumutati: portarul e de la echipa X, fundasii centrali de la Y. Invariabil va avea echipa decimata. Solutie aici avem: UEFA sau Fedaratia Nationala poate interzice ca o echipa sa aiba, in lot, mai mult de 4 jucatori imprumutati de la alte echipe.
Cui face bine imprumutul de jucatori? Pai:
– Cluburilor mari, care pot cumpara foarte multi jucatori tineri, avand apoi posibilitatea sa-i imprumute unde doresc ei. De exemplu, in Romania, o echipa mare ar putea cumpara un jucator tanar de care insa, in acest moment, NU are nevoie. Il imprumuta la alta echipa, il tine sub observatie, insa are grija ca acel jucator sa NU ajunga la contracandidate. De asemenea, un club mare ii pune la dispozitie noului antrenor un lot de 40-50 de jucatori, dintre care acesta va alege. Jucatorul X este acum bun, desi antrenorul precedent nu-l considerase astfel.
– Impresarii iarasi castiga. Fiecare schimbare de echipa le aduce beneficii. Nu doar cluburile decid traseul unui jucator, ci si impresarii. Se castiga bine si din imprumuturi, mai ales daca sunt implicate 2 cluburi mari din campionate diferite.
– Castiga jucatorii tineri, care au sansa sa se afirme. Ei sunt cumparati de un club mare, sunt imprumutati la un club mic unde reusesc sa impresioneze. Ei sunt PRIMII avantajati. Desi presinea pe ei este mare.
– Avantajati sunt si cluburile mici, care-si fac echipe ieftine din jucatori imprumutati. Daca unicul scop al unui club este evitarea retrogradarii (Si, eventual, un joc cat mai spectaculos), atunci jucatorii imprumutati sunt solutia. Clubul nu plateste salariul jucatorului, clubul mare are unde sa-l imprumute, impresarul este si el fericit…
Din acest motiv nimeni nu are curajul sa ia nicio masura. Imprumutul de jucatori este util, interzicerea lui NU ar fi benefica. Totusi, situatii precum cea a lui Courtois de la Atletico Madrid apar din ce in ce mai des. Pe vremuri, Morientes, in tricoul lui Monaco, invingea pe Real. Este un exemplu pozitiv.
Negativ invoc exemple din fotbalul romanesc de acum 10 ani, cand jucatorii lui Dinamo, imprumutati care pe unde, aveau evolutii suspecte contra echipei lor.
Ce este de facut? Exact ce am zis eu: imprumutul de jucatori trebuie sa fie clar reglementat si limitat. Eu l-as limita si in sens invers: nu ai voie sa IMPRUMUTI mai mult 10 jucatori pe care-i ai sub contract. Nu cumperi 100 de jucatori si apoi sa te apuci sa-i imprumuti in toata Europa. As interzice unui jucator sa joace impotriva propriului club, asta pentru a reduce din start presiunea asupra lui.
Iar ca sa va spun sincer, obiectiv vorbind, mie nu mi-ar conveni ca cineva sa ma invinga cu propriile obiecte. Cum ar fi ca X sa-mi ceara, imprumut, masina, iar cu ea sa participe contra mea la o cursa. Daca as afla ca va concura impotriva mea i-as spune NU, NU CA SA MA INVINGI PE MINE TI-AM IMPRUMUTAT-O. NU POTI CONCURA CONTRA MEA CU ACEA MASINA.
Imprumutul de jucatori este, deci, o chestie utila, care insa aduce cateva situatii controversate. Nu exista o rezolvare clara a solutiei, problemele pot fi insa atenuate si imputinate. Sunt curios cum se va termina cazul Courtois, pe care-l urmaresc cu atentie. Salutari MICROBISTE tuturor!