De ce nu (prea) public comunicatele de presa

Dupa cum stiti, detin 7 bloguri. Al VIII-lea e pe teava. Printre ele, 2 sunt tinte predilecte ale comunicatelor de presa: Cinemil.ro si LaTeatru.EU. Primesc tone de comunicate, uneori, pentru acelasi eveniment, primesc zeci de comunicate.

Problema mea este ca nu (prea) public niciunul. Acum este momentul sa explic public de ce nu le public.

Asadar, din punctul meu de vedere, blogul este o chestie personala. Spre deosebire de site, care are intai si intai scop utilitar (de exemplu, pe Cinemagia intri sa afli cand se lanseaza un film si sa vezi la ce ore ruleaza in saptamana curenta in cinema; abia apoi vrei sa vezi opinia Cinemagia), blogul este condamnat a fi diferit: el iti ofera opinia bloggerului despre o situatie, un obiect ori un produs cultural. Sau cel putin asa vad eu lucrurile.

Mi se pare firesc sa scriu un articol despre filmul la care am fost invitat, si fac asta, insa nu mi se pare normal sa scriu 10 articole care sa anunte diverse chestii despre acel film. Nu zic ca n-ar fi utile, unele sunt, dar nu-si au locul la mine pe blog. Ca tot vorbim despre filme, pe Cinemil.ro veti gasi opiniile mele (ori ale catorva prieteni, dar tot OPINII) despre filme. Asta, zic eu, este utilitatea unui blog.

In al doilea rand, se duce dracu optimizarea. Daca eu am 10 articole despre Star Wars, cand lumea va cauta Star Wars nu se va duce catre articolul despre film, cel principal, ci si catre celelalte articole. Ca sa nu zic ca google va vedea ca-s multe articole care directioneaza catre acelasi keyword, ceea ce nu e deloc ok.

In al treilea rand, comunicatele de presa sunt publicate pe multe alte site-uri. In majoritatea cazurilor, cuvant cu cuvant. Continut duplicat, deci. Pentru site-urile mari nu conteaza, ele oricum au trafic. Pentru ele nici optimizarea nu conteaza, ca au abonati. Pentru un blogger mic, insa, toate aceste detalii conteaza. Acolo, insa, pe site-urile mari, comunicatele de presa au o logica: ele informeaza cititorul. Afli de acolo ce se intampla. Pe blog nu are absolut niciuna, nu intra lumea pe Cinemil sa afle ultimele stiri din lumea filmului. Nu pot concura cu Cinemagia, cu Hotnews ori cu agentiile de stiri. Pur si simplu nu pot si nici nu-mi doresc asta.

In al patrulea rand, daca cineva intra maine pe blogul meu de filme si vrea sa vada opiniile mele, ca pentru ele intra, s-ar pierde in zecile de comunicate de presa. Am cateva exemple din blogosfera cinefila in acest sens, intru cu bune intentii, sa citesc opiniile lor despre filme, si imi ia uneori si zece minute sa gasesc opinia despre un film. Opiniile lor cinefile sunt bine ascunse de comunicatele de presa publicate in nestire.

Nu in ultimul rand, in cazul meu mi-as dori ca articolele sa nu-si piarda valoarea dupa 3 saptamani. Un articol DISTINCT despre cine a asigurat dublajul unei animatii cu siguranta nu va mai interesa pe nimeni dupa 1 an. Daca a interesat vreodata pe cineva.

De ce am zis la inceput ca nu PREA public? Pentru ca mai fac si exceptii. Va dau 3 exemple, cu motivatiile de rigoare:

• Am primit, acum ceva timp, un comunicat de presa de la CinemaCity privitor la deschiderea salii IMAX cu numarul 1000 din lume. Sala se deschidea in China, undeva unde, cel mai probabil, nu voi ajunge niciodata. Stirea, in sine, nu interesa prea multa lume in Romania, insa mi s-a parut misto sa prezint, cu ocazia asta, experienta mea cu IMAX-ul. Si a rezultat acest articol. Bun sau rau, este o experienta personala care-si are locul pe un blog, nicidecum pe un site.
• Public comunicatele de presa in cazul filmelor unde sunt partener media. Partener media adica acolo, pe afis. Fac o exceptie tocmai pentru a face o diferenta intre filmele unde sunt partener media si restul filmelor. Nici acolo nu public ORICE comunicat, dar public CEVA si inainte. De exemplu, la filmul FAN am scris un articol PERSONAL despre ce stiam eu despre acel film inainte sa-l vad.
• Ca o chestiune recenta, mi-am propus sa anunt festivalurile de teatru si de film, cu precadere cele la care voi fi prezent. Festivalurile sunt, in multe cazuri, necunoscute publicului larg. Mi-am dat seama ca am cativa cititori, din ce in ce mai multi, care afla de la mine despre festivaluri. Uneori afla cand ele sunt in desfasurare. Asa ca articolele in cauza chiar au o utilitate. In plus, povestesc experientele personale cu acel festival, in cazul in care exista. E si ceva oficial, e si ceva personal. Suntem pe un blog, nu pe un site, nu? 🙂 Totusi, mi s-ar parea absurd sa public zeci de articole despre un festival. Sa tot anunt cine va veni, cine va vorbi, ce filme vor fi in competitie.

In concluzie, imi place sa vorbesc despre lucruri care au fost, sa spun cum m-am simtit, ce stari am trait acolo, decat sa anunt lucruri care vor fi. Uneori habar n-am cum va fi un eveniment, asa ca ce ar trebui sa scriu despre el? Scriu dupa daca a fost sau nu fain.

Asadar, dragii si mai ales dragile mele, sper sa nu va mai suparati pe mine cand nu va public comunicatele de presa. Este o alegere personala, nu am ceva personal cu voi. Este pentru binele meu, dar si pentru binele vostru (credeti-ma, eu imi cunosc publicul mai bine decat voi, asa ca publicarea acelui comunicat ar fi COMPLET inutila). Nu va indemn sa nu mai imi trimiteti, dimpotriva: informatiile din comunicat le transmit deseori mai departe. Transmit mai departe cand un festival anunta inceperea trimiterii cererilor de acreditare, transmit pe anumite grupuri inchise informatii despre anumite festivaluri, transmit catorva amici interesati diverse alte informatii. Deci mie imi sunt utile comunicatele, iar voi nu mi le trimiteti degeaba. Cu toate astea, trebuie sa ma intelegeti ca nu le pot publica.

Continuati sa-mi trimiteti comunicatele de presa, sunt interesat de ele, le citesc, dar nu le public. Daca intelegeti chestia asta si nu va suparati, putem continua colaborarea 🙂 Salutari BLOGOSFERICE tuturor! 🙂