Faptul ca ascult manele este deja cunoscut. Cititorii mei stiu asta (multi dintre ei revoltati pe mine din cauza acestui lucru), apropiatii mei stiu de asemenea, doar cine nu ma cunoaste se mira. Totusi, primesc din ce in ce mai multe intrebari legate de manele. Ultima oara, astazi, pe chatul fb, cand o fosta colega de facultate ma intreaba: Dupa ce consumi atata teatru, mai poti asculta manele? Intreb si eu, ca sunt curioasa. Intrebarea asta vine dupa ce, acum nu mult timp, refacusem rubrica DESPRE MINE pe acest blog, unde scrisesem, la punctul 3, faptul ca sunt manelist. Asadar, trebuie sa raspund, din nou, la intrebarea DE CE ASCULT MANELE.
Si pentru ca mie-mi place sa scriu articole kilometrice, voi raspunde mai pe larg. Cine n-are timp ori chef sa citeasca un articol lung ori cine nu este dispus sa asculte argumente pro-manele este invitat sa paraseasca, IN ACEST MOMENT, blogul. Butonul de X este undeva sus, ori inchideti tabul, ori inchdeti toata fereastra browserului.
Asadar, sa incepem cu inceputul…
Cand si cum m-am apucat de ascultat manele?
Eram prin generala, prin clasele de gimnaziu. La tv, pe alde Atomic, se dadea orice gen muzical. Asta era, pe atunci, sursa mea de muzica. MTV Romania a aparut mai tarziu. Iar pe Atomic, printre multe alte melodii, se dadeau si manele. Nu se dadea orice fel de manea, ci manelele alea comerciale, scoase la casele de discuri de ne-manele. Vedeam, pe Atomic, destul de des, formatia LA, pe Minodora la Maxim ori pe Costi Ionita cu formatia Elegance.
Ca o paranteza, unii sunt de parere si astazi ca LA nu canta/cantau manele. Drept dovada, aceasta formatie a cantat pe scena la Romanian Music Awards 2012, spectacol transmis in direct pe UTV. Va dau un clip de 8 minute care sa confirme acest lucru:
Asadar, pana prin clasa a IX-a eu ascultam de toate. Ulterior, s-a intamplat un lucru „grav”: manelele au fost interzise. Acela a fost momentul in care, involuntar, m-am dedicat acestui gen muzical. Fructul interzis este cel mai dulce, asa ca m-am apucat de ascultat manele. Nu refuzam, efectiv, alte genuri muzicale, dar paream din ce in ce mai atras de manele.
Am „profitat” si de faptul ca am trait intr-un mediu in care statutul de manelist nu era deloc o rusine. De exemplu, eu „am avut parte” de manele atat la balul de absolvire a Scolii Generale, cat si la balul de absolvire a liceului. Nu s-au pus numai manele, dar nici n-au fost ignorate. Sa va zic cum era ringul de dans plin cand se auzea maneaua din difuzoare?
In facultate, ce-i drept, eram privit ciudat de multi colegi. Multi se uitau mirati la mine. Mi s-a spus de mai multe ori: tu pari un om destept, cum de asculti asa ceva? Si ce bine ma simteam cand auzeam asemenea remarci…
Ulterior am „redevenit” multilateral dezvoltat: nu refuz alte genuri muzicale, savurez intr-o masura egala un spectacol de balet ori un concert de muzica de camera, am fost de mai multe ori la recitaluri de jazz (si, SOC, mi-au placut!), toate astea FARA sa refuz niciodata maneaua.
Acum, in anul de gratie 2014, de ce ascult manele?
Intrebarea cheie. Pe care insa as reformula-o: de ce NU as asculta manele? Doar pentru ca unii au stabilit ca sunt inculte? Ca niste elite au stabilit ca manelele trebuie sa fie refuzate de intelectualitate?
Pentru ca tot am ajuns la manele si la intelectualitate, va citez din articolul lui Adrian Schiop de acum 3 ani din CriticAtac:
[…]
E absurd să te raportezi atât de obsesiv la Bruxelles si la un Occident cu care ai afinităti limitate, in loc sa te uiti mai atent la state emergente din vecinătate, cum ar fi Turcia, adevărata capitală a regiunii si, pe timp de criză, model de reusită economică – sau, de ce nu?, la Rusia, unde ceea ce noi numim ‘cocalari’ sau ‘noi imbogăţiţi’ au fost botezati, admirativ, ‘glamur’.[..]
(sursa)
Iar acum sa vorbim nitel de manele si incultura lor. Si fac asta dand exemplu cativa inculti celebri:
1. Incep cu Goran Bregovic, cel mai cocalar dintre rockeri.
Daca nu l-ati injurat destul, va mai dau o „mostra”:
Pentru doritori, cei 2 vor fi pe aceeasi scena in Martie, la Sala Palatului. Cand il vedeti pe strada pe Goran zic sa dati cu pietre-n el. Rusine sa-i fie!
2. Pe Delia Matache o stiti? Hai sa va arat cat de inculta e si ea:
3. Ajungem acum la Paula Seling. Stiti voi, cea care, cel mai probabil, ne va reprezenta la Eurovision (a facut-o deja, cu succes, acum nu mult timp). E si ea destul de inculta. Si tot din motive de Salam:
4. Ajungem la Tiger One. El a scos un album intreg cu incultul Adrian (Adi De vito ft Tiger One – Banii, Banii). Va dau, ca mostra, melodia-emblema de pe acel album:
5. De Andra auzirati? A fost descoperita de Costi Ionita, un alt manelist celebru in tara si, din pacate pentru cultura internationala, si afara.
Rusine sa-i fie si Andrei.
6. Pe cantaretul Nicky il mai stiti? Mai nou, acum vreo 2 ani, s-a apucat si el de cantat manele:
Rusine sa-i fie zic.
7. Inchei cu alti cativa inculti care promoveaza maneaua la modul „intelectual”: Speranta Radulescu, Florin Iordan, Vlad Ursulean, Adrian Schiop (pe care l-am citat in articol) si Vintila Mihailescu. Oamenii astia atat de inconstienti au fost incat au tinut un CURS DE MANELE la CONSERVATOR! Rusine, rusine, de 3 ori rusine!
Despre cursul de manele a scris Vlad Ursulean. Si el un cocalar care tot promoveaza maneaua pe la Casa Jurnalistului. Habar n-am cum mai are curajul sa scoata capul pe strada.
Sa ii dau acum cuvantul profesorului Vintila Mihailescu. Si el, bineinteles, tot un om incult:
Am mai scandalizat multă lume, cu cîtva timp în urmă, afirmînd (şi argumentînd) faptul că nu ţiganii au manelizat societatea, ci aceasta, gata manelizată, a constituit materia primă a „carnavalului“ manelist. Maneliştii au fost astfel, fără să-şi propună, cei mai fini sociologi şi analişti politici ai societăţii postcomuniste.
(sursa)
Daca-l vedeti prin SNSPA ori pe strada zic sa-l trageti nitel de maneca, macar pentru a-i aduce aminte cat de incult este.
In final ii dau cuvantul aceluiasi Adrian Schiop:
Suntem cocalari cu toţi, asta e brandul nostru de ţară emergentă, obişnuiţi-vă cu ideea.
Cât despre elitele mai vechi şi mai noi, vorba unui amic – ‘unde vă credeţi? mai dă-vă şi-n pula mea’.
(articol deja citat; si tot de Adrian Schiop, tot in CriticAtac – Manealele si lumea interlopa)
Asa ca draga cititor, prieten ori cunoscut, inainte sa ma intrebi pe mine de ce ascult manele mai bine intrebi pe indivizii de mai sus #numazic . Salutari MANELISTE tuturor!
ps: Un articol in care justific de ce ascult manele trebuie sa se termine musai cu o manea. Dau una veche, de la trupa Elgi. Cand se aude maneaua/danseaza toata lumea … […] Maneaua n-o sa moara niciodata/ E cea mai iubita arta/ Maneaua e si in suflet la tine/ Haide joaca acum cu mine …
Curs de manele? Paula Seling? Delia? :)) Habar nu aveam de chestiile astea! In schimb, „Ochii tai” de la L.A. imi place :))
Aoleu, recunosti ca-ti place o manea? Cum de mai poti scoate capul in lume?
Poti sa incerci Romeo Fantastik, apoi o sa renunti definitiv la manele :))
cand pula mea au fost interzise manelele?
Bine mincatias huite hunu care ne hapara si pe noi hastia uliti da toti lipitias 30000000000 da heuro pa frunte
Nu fi trist, boss, 90% asculta manele, deci, nu lupti contra curentului.
Esti un tip ok, scrii bine, dar in legatura cu „manele” am o singura remarca: poti sa te caci in gustul omului?
bai.. ce sa zic?! M-ai surprins intr-un mod foarte placut! P.S.: Bregovic si Salam ii ascult si eu, mai pe sest! :))
Ma deranjeaza muzica la volum mare indiferent de gen. Vecinii care dau difuzoarele la maxim, terasele care intensifica volumul anumitor melodii la cererea unor consumatori, masinile din parcarile de mall sau hipermarket cu geamurile laterale deschise ca larma sa fie la maxim etc. Sunt totusi doua genuri care domina ambientul acustic in cazurile de mai sus: manelele si hip-hopul cu versuri exclusiv in limba romana. Cei care procedeaza astfel banuiesc ca vor sa transmita ceva, nu m-am prins inca ce anume in afara de NESIMTIRE. Am tot timpul casti wireless pregatite asa ca ma protejez.
Efectul principal in ceea ce ma priveste este ca nu mai pot auzi versuri romanesti indiferent de genul muzical. Adica am renuntat sa mai ascult muzica cu versuri romanesti chiar daca pana in urma cu 15-20 de ani lucrurile stateau pe dos. Vorba lui Sorin din comentariul de mai sus legat de gustul omului.
Ca efect secundar, am facut o pasiune costisitoare pentru castile audio si de device-urile care tin de ele + abonamente Tidal si Spotify 🙂 Lucrez, umblu pe strada, mananc, dorm cu castile excelent izolate, cu muzica putin mai sus de minim.
Se poate trai bine-mersi in autism si ignoranta, trebuie doar sa vrei asta. Succes celor interesati!